Apele anului electoral 2020 s-au tulburat

Barbu Mateescu

Redactor

Sondajul realizat de IMAS la comanda Europa FM în a doua parte a lunii februarie arată că, pentru prima dată de vara trecută și până acum, există o scădere în intenția de vot pentru PNL.

Din totalul celor care exprimau o intenție de vot, PNL primea susținerea a 25,5% în iulie, 30% în octombrie, 39% în noiembrie, 45% în decembrie și 47% în ianuarie.

Luna trecută, ei au coborât la 41%. Din ianuarie 2019 și până acum, nicio formațiune politică n-a înregistrat o scădere atât de abruptă.

Este posibil ca sondajul din februarie să reprezinte doar un accident de moment, o variație care nu descrie de fapt situația reală. Ca să înțelegi la ce mă refer, gândește-te la faptul că anul trecut Bayern München a fost campioana Bundesliga, dar a câștigat doar 24 de meciuri din 34.

Dacă alegeai un singur meci al echipei la care să te duci, aveai aproape o șansă din trei ( = 10 / 34 ) să vezi Bayern făcând un meci egal sau chiar pierzând, deci probabil având o prestație mediocră sau slabă. Situația per total arăta însă altfel decât ai fi văzut-o în meciul respectiv.

În același fel, reducerea semnificativă a scorului PNL poate fi un zvâc fără efect, o migrenă care nu semnalează o tumoare sau o eroare bizară a browser-ului de Internet care survine fără explicație și consecințe.

Prin contrast cu ceea ce li se întâmplă liberalilor, intenția de vot pentru PSD este la cea mai înaltă cotă din ianuarie 2019 și până acum: 25,8%. Uneori, când apar astfel de involuții și evoluții în sondaje, ele se dezvăluie la o privire mai atentă ca fiind în bună parte iluzii.

Adică, de fapt, un partid își pierde din susținători, care devin non-votanți, iar alte partide - rămânând cu aceiași votanți ca număr absolut - par să crească în planul intenției de vot, când de fapt creșterea lor este una relativă. (La vot vedem același mecanism dar mai clar: 2 milioane de votanți din 6 milioane reprezintă 33%, dar aceiași 2 milioane din 8 milioane = 25%).

Sondajul IMAS sugerează că lucrurile nu stau așa, ascensiunea intenției de vot pentru PSD fiind autentică. Firma face un lucru de aplaudat - spre deosebire de alți actori de pe piață - și anume indică numărul și ponderea respondenților care au exprimat o opțiune de vot.

În ianuarie, 787 respondenți indicaseră o opțiune de vot, iar pentru PSD optaseră 20,6% dintre ei, deci aproximativ 162 persoane. Acum, votanții PSD sunt 25,8% din 760, adică 196. Diferența este evidentă și indiscutabilă.

O parte din publicul fără o identitate politică asumată în mod sârguincios a fost probabil dezamăgit de accentul pus de PNL pe alegeri anticipate, așteptările sale fiind de altă natură.

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

USR este la un scor minim pentru ultimul an: 10%. Iată, pe baza aceleiași metode ca mai sus, numărul votanților USR în eșantion începând cu luna de după europarlamentare:

130 - 168 - (și acum începe) 158 - 138 - 125 - 98 - 92 - 98 - 76.

Cu o mică excepție în ianuarie - probabil genul de anomalie temporară pe care o menționam mai sus - trend-ul este perfect descrescător.

Să se fi dus votanții USR la PLUS? Conform IMAS, nu. În iunie PLUS avea 56 de votanți în eșantion, coborând la 42-47 (cu mici variații) de-a lungul lunilor următoare, ca să ajungă la 28 în decembrie și 26 în ianuarie și februarie.

Nu voi comenta situația USR, pentru că tema e tentantă și a critica e ușor. Nu am nici senzația că problema este una în principal sociologică, persoane mai agere în ceea ce privește urmărirea jocului politic sau gândirea strategică fiind mai capabile decât mine din acest punct de vedere. Observ însă, în context, că USR ar putea deveni primul partid din România în cazul căruia numărul cuvintelor scrise (de membri au ba) DESPRE partid este superior numărului voturilor obținute DE partid.

Acestea fiind spuse, scena politică nu s-a întors însă cu susul în jos, și nici nu se poate vorbi de o călătorie în timp până în anul 2016. Să privim luna februarie prin comparație cu o alta, anume octombrie, când numărul respondenților care indicau o opțiune de vot era aproape identic (763 față de 760 acum).

PNL avea atunci un scor de 30%, acum este la 41%.

PSD avea atunci un scor de 21%, acum este la 26%.

Partidele mari au beneficiat, probabil, de accesul în turul doi al prezidențialelor (PSD, 5 procente) și de victorie (PNL, 11 procente). Aceste fenomene electorale au arătat multor oameni care ezitau în planul opțiunilor de vot că forțele politice serioase, puternice, cu susținere populară autentică sunt tot cele două mari partide principale.

Evident, formațiunile mai mici au suferit:

Pro România și ALDE cumulau 15%, acum 9%.

USR și PLUS cumulau 22%, acum 14%.

În medie, cele patru partide din paragraful anterior aveau în octombrie un scor de 9,2%. Cu un asemenea scor, la parlamentare, ești un jucător puternic și important, decisiv pentru formarea de majorități și chiar pentru o nouă Constituție.

Acum, scorul mediu al celor patru partide este de 5,8%, periculos de aproape de ratarea pragului.

Cu prudența absolut necesară în astfel de situații, propun câteva concluzii pentru viitor, cu accent pe alegerile locale și probabil și cele parlamentare, în măsura în care ele vor fi anticipate:

1. Începe să se clatine ideea că brand-ul PNL, în sine, va sălta candidați anonimi sau mediocri datorită popularității liberalilor în urma alegerilor din 2019.

Agenda publică pentru guvernare nu includea alegeri anticipate (mai ales că vorbim despre doar câteva luni - nu ani! - diferență față de scenariul de bază, cel normal).

Această deviere de la vox populi a accelerat declanșarea unui proces natural - mai devreme sau mai târziu deținătorii puterii, oricine ar fi ei, încep să fie măsurați pe baza performanțelor de la guvernare, și nu pe baza balonului de săpun pe care-l reprezintă victoria electorală.

Schimbarea primului ministru sau reacția (în desfășurare) a autorităților române la coronavirus nu au fost cuprinse de sondaj. Vom vedea în lunile următoare dacă există o disjuncție serioasă între ce fac sau spun liberalii și ce doresc cei care i-ar vota.

2. Cifrele din sondajul IMAS, în special dacă sunt validate și de sondajele din perioada următoare, reprezintă o iluzie toxică pentru PSD. Partidul nu are liderii, comunicarea sau strategia care să merite această revenire.

Aceste procente câștigate sau recâștigate se pot pierde ușor în lunile următoare, către Pro România, absenteism sau chiar înapoi la liberali.

3. USR mai are un pic și ajunge la scorul de 9% înregistrat la parlamentarele precedente. Nici USR nici PLUS nu par să se fi adaptat foarte bine la circumstanțele unei guvernări PNL - își dreg încă vocea.

Cel puțin în acest moment, aceste brand-uri nu reprezintă un bonus extraordinar în vederea localelor. Cine va face campanii inspirate, orientate spre cetățeni și nu spre certuri și dezbateri interne, va fi vizibil.

4. Pentru a doua lună consecutivă Pro România este sub prag. Și aici există un trend descendent, partidul condus de Victor Ponta obținând constant minim 8% din intenția de vot a respondenților până acum câteva luni.

5. Probabilitatea existenței unei majorități funcționale de 2/3, care să poată schimba Constituția, s-a redus semnificativ. Personal, având în vedere că puținele discuții în acest sens sunt de o logică atroce, luând în calcul doar situația actuală dar nu și inversul ei (locul PSD de azi poate fi ocupat mâine de altă forță politică și viceversa), cred că acest lucru este în genere unul bun.

Parafrazând termenii pe care i-ar folosi în această situație cartea chineză de divinație I Ching, este momentul pentru "traversarea podului".

Spațiul politic cere îndrăzneală și curaj, dar oferta este mică. Agenda publică nu este dominată de o dezbatere care să fie evidentă mediului politic. De la stânga la dreapta există mult somn, nedezmeticeală, o oarecare oboseală care se traduce în lipsă de creativitate și incapacitate de adaptare la circumstanțele unei Românii post-Dragnea.

Marea majoritate a partidelor au hibernat. Următoarele luni reprezintă un potențial uriaș pentru liderii politici sau pentru formațiunile care știu să comunice percutant și credibil cu populația. Scena e deschisă, spectatorii sunt în sală, actorii se află însă în cabine, în fața oglinzilor.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€