Ani de întârzieri și fonduri europene blocate. Un proiect de monitorizare a calității apei, gata în proporție de 6% la termenul limită

Laura Popa

Redactor Șef

190 de milioane de lei și o platformă integrată de date privind calitatea apei 

În noiembrie 2021, Ministerul Mediului anunța că, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și Administrația Națională „Apele Române”, derulează proiectul „Dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape și a calității apei potabile”. 

„Prin acest proiect se urmărește dotarea cu echipamente noi a laboratoarelor existente în proprietatea Ministerului Sănătății (DSP-uri) și a Administrației Naționale Apele Române, pentru a putea fi conectate într-o platformă integrată unică, cu date privind calitatea apelor uzate, a apelor de suprafaţă și a apelor potabile, cu operaţionalizare completă, aferentă laboratorului național virtual, prin integrarea tuturor datelor de la platformele locale și regionale de colectare date de la nivelul MMAP – MS – ANAR”, reiese dintr-un răspuns oferit de instituția de mediu pentru PressOne. 

În valoare de 190 de milioane de lei, proiectul ar fi urmat să fie finanțat în proporție de 85% din fondurile europene aferente politicii de coeziune pentru exercițiul financiar 2014-2020, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Restul de bani (15%, aproximativ 29 de milioane de lei) ar fi urmat să fie alocați din bugetele celor două ministere implicate în proiect. 

Proiectul avea patru mari obiective specifice:

Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”

În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.

Războiul bătut în piatră. Sute de monumente și cimitire sovietice păstrează o imagine falsificată a istoriei

Potrivit datelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, în România există în prezent 180 de monumente dedicate Armatei Roșii, amplasate în 145 de localități și 233 de cimitire ale soldaților sovietici. 

Ca termen pentru finalizarea proiectului era prevăzut decembrie 2023, dată la care, de asemenea, ar fi trebuit să fie implementate integral toate proiectele finanțate prin programele aferente exercițiul 2014-2020. 

La data la care ar fi trebuit să fie complet funcțional, proiectul era gata în proporție de 6%

Cum se prezenta situația în decembrie 2023? 

„Cheltuielile efectuate în etapa I a proiectului au fost de 12.429.546 lei, reprezentând un procent de 6,5044%”, reiese dintr-un răspuns oferit de Ministerul Mediului la solicitarea PressOne. 

Motivele care au dus la incapacitatea statului de a finaliza proiectul în termenul prevăzut inițial au ținut birocrația excesivă și complexitatea acestuia, explică reprezentanții ministerului: „având în vedere complexitatea și specificitatea activităților din cadrul proiectului, corelat cu condițiile socio-economice, precum și termenele foarte lungi pentru obținerea avizelor/ autorizațiilor/derularea achizițiilor a fost solicitată etapizarea proiectului pentru exercițiul de finanțare 2021-2027”, reiese din răspunsul oferit redacției. 

După cum am arătat într-un articol precedent, proiectele finanțate în perioada 2014-2020 trebuiau încheiate până în decembrie 2023. Cele neterminate și care îndeplineau anumite criterii, puteau fi fazate, adică trecute dintr-o perioadă de finanțare în alta, după cum s-a întâmplat și cu acest proiect. 

Motivele care au dus la fazarea proiectului

Potrivit Ministerului Mediului, contractul de finanțare a proiectului a fost încheiat în octombrie 2021. Ulterior, mai bine de jumătate de an a durat adoptarea unei hotărâri de Guvern care să aprobe investițiile necesare din acest proiect, după cum cere legea. 

„Planul de achiziții general al proiectului și planul defalcat pe cei trei ani de derulare a proiectului, etapă preliminară obligatorie pentru a porni achizițiile publice din contractul de finanțare, nu au putut fi aprobate de către Ministerul Finanțelor Publice din cauza lipsei unei hotărâri a Guvernului necesară și obligatorie, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42, alin (1), lit. a) din legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, care obligă la existența unei hotărâri a Guvernului pentru toate achizițiile din proiect considerate investiții majore, respectiv pentru investițiile care depășesc suma de 40 milioane lei, cum este prezentul caz”, explică reprezentanții ministerului în răspunsul transmis PressOne. 

Foto: Asociația Mai Mult Verde

În ceea ce privește obiectivele de îndeplinit prin acest proiect, la momentul la care ar fi trebuit să fie gata, majoritatea nu erau îndeplinite nici măcar la jumătate. De exemplu, din cele 99 de laboratoare existente care ar fi trebuit dotate cu echipamente noi, au beneficiat de asta doar 12. Asta înseamnă puțin peste 12% din acest obiectiv. 

Un alt obiectiv asumat a fost instruirea personalului care ar urma să lucreze cu noile echipamente. Din cele 226 de persoane țintă, doar 5 trecuseră printr-un proces de instructaj. Adică doar 2,2% din total.  

La nivelul metodologiei de analiză și a parametrilor noi de analiză, din 13 metodologii de analiză a datelor care ar fi urmat să fie implementate, până în decembrie 2023 erau gata doar 3. Iar în timp ce valoarea țintă pentru parametrii/substanțele noi de analiză era de 46, în decembrie 2023 erau implementați doar 7. 

Din cei 190 de milioane de lei alocați pentru îmbunătățirea colectării și raportării de date privind apa de suprafață și cea potabilă, până-n decembrie 2023, când proiectul ar fi trebuit să fie complet funcțional, au fost cheltuiți puțin peste 12 milioane de lei. 

„Întreaga sumă a fost autorizată ca cheltuială eligibilă, din care 85% fonduri nerambursabile UE (10.565.114,64 lei) și 15% contribuție proprie (1.864.432 lei)”, este răspunsul oferit PressOne de către Ministerul Mediului. 

Conform aceluiași răspuns oferit redacției, toate fondurile care nu au fost folosite în etapa I au fost transferate în etapa II a proiectului. 

Astfel, dacă pentru prima etapă a existat o alocare financiară de 190 de milioane de lei, din care au fost folosiți puțin peste 12 milioane, pentru a nu pierde investiția deja începută proiectul a beneficiat de o nouă finanțare de peste 178 de milioane de lei. Bani care ar fi putut fi alocați către proiecte noi, dacă ar fi fost folosiți în perioada de implementare stabilită inițial. 

Perioadă dublă de implementare 

După un nou proces de scriere, evaluare tehnică și financiară și contractare, etapa a doua a proiectului a debutat în octombrie 2024 și are ca termen de implementare martie 2027. Asta înseamnă că, pentru acest proiect, a fost necesară o perioadă dublă de implementare față de cea stabilită inițial. 

„Conform ultimei fișe de monitorizare, aferentă lunii iulie 2025, au fost contractate achiziții de  aproximativ 120.473.881,26 lei, reprezentând un procent de 67,43% din total etapa II, din care aproximativ 70.351.761,51 lei plătiți de beneficiar, reprezentând aproximativ 39,38% din total etapa II”, reiese din răspunsul oferit PressOne de către minister. 

Din cele 99 laboratoare ce urmează să fie dotate cu echipamente noi, 32 aparțin Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) și 67 Ministerului Sănătății, parteneri în proiect alături de Ministerul Mediului. 

Potrivit instituției de mediu, „echipamentele de laborator au fost achiziționate, montate și puse în funcțiune pentru toate cele 32 laboratoare aparținând ANAR”, iar cele de la nivelul Ministerului Sănătății sunt dotate și puse în funcțiune în proporție de 80%. 

De asemenea, în cadrul celor 32 de laboratoare dotate cu echipamente noi și care aparțin Apelor Române au fost instruite un număr de 136 persoane. Răspunsul oferit redacției nu conține informații cu privire la instruirea personalului care va lucra cu echipamentele noi achiziționate pentru laboratoarele aflate la nivelul Ministerului Sănătății. 

Cel mai lent progres este înregistrat la platforma integrată de colectare a datelor atât de la nivel național, cât și local, precum și raportarea acestora către structurile europene. În prezent, „achiziția sistemului informatic integrat, laborator informatic virtual și echipamente hardware, periferice și infrastructură de comunicații, servicii de dezvoltare software se află în proces de achiziție (în evaluare)”, reiese din răspunsul oferit redacție de către Ministerul Mediului. 

Odată finalizat, proiectul ar urma să contribuie și la producerea de date adecvate necesare raportărilor europene prevăzute de mai multe directive privind calitatea apei. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€