Alegerile prezidențiale din SUA: Biden în prim-plan

Barbu Mateescu

Redactor

Dacă ai o pasiune pentru pariuri și estimări de probabilități, sistemul electoral din Statele Unite este clădit pentru a-ți face plăcere.

Spre deosebire de România, numărul total al voturilor exprimate la nivel național nu contează. În schimb, fiecare stat are alocat un număr de electori (sau „puncte”), ce se schimbă în fiecare deceniu în funcție de ponderea populației acelui stat în total.

Un candidat poate câștiga un stat la trei voturi distanță sau la trei sute de mii - indiferent de marja victoriei, acel candidat va obține toți electorii (punctele) statului respectiv. Câteva state încep să facă trecerea spre sisteme mai complexe, dar ele nu par a fi relevante în acest an.

Punctul de pornire este dat de alegerile prezidențiale trecute, la care Trump a obținut 306 electori iar Hillary Clinton 232.

Site-ul realclearpolitics.com, care în fiecare zi prezintă toate sondajele efectuate în Statele Unite și făcute publice în ziua anterioară, are o secțiune interesantă care-ți permite să accesezi doar „statele pe muchie”, cele în care identitatea câștigătorului este măcar teoretic în suspans.

7 dintre ele au fost câștigate de Hillary Clinton în 2016. Sunt, deci, cele în care Trump poate să-și îmbunătățească situația strategică față de atunci, chiar contrabalansând eventuale pierderi survenite în alte state între 2016 și 2020.

În medie, în aceste șapte state Biden conduce cu 10,3%. Cea mai strânsă cursă pare a fi în Nevada, unde - dacă facem o medie aritmetică a sondajelor - Biden conduce cu 6%. Strategic vorbind, ne aflăm în scenariul ideal pentru Biden. Prin comparație cu 2016, Trump poate pierde electori sau, mai puțin probabil, să-și mențină cei 306. Dar este cvasi-imposibil să obțină mai mulți decât atunci.

10 din „statele pe muchie” sunt state câștigate de Trump în 2016 dar care se află sub semnul întrebării. Deci sunt state în care Biden poate recupera prin comparație cu Hillary, mărindu-și scorul de la 232 de electori spre cota de 270 necesară pentru victorie.

Aceste 10 state au 179 de electori. Informația este epatantă - mai mult de jumătate din cei 306 electori dobândiți de Trump la alegerile trecute pot fi câștigați de către Biden! Aș scoate însă din calcul Texas și Georgia, unde o combinație între schimbări demografice și o scădere a popularității lui Trump păreau să dea o șansă oponentului său.

Donald Trump are încă o bază de fani extrem de loială și activă. Foto Adrienne Wallace | Dreamstime.com

Între timp, în aceste zone Trump s-a remontat iar o victorie a lui Biden pare improbabilă. Voi simplifica de asemenea în mod drastic scoțând Ohio din calcule. Acest stat a devenit chintesențial pentru orice victorie republicană în ultimele decenii. Există scenarii în care Biden câștigă Ohio dar pierde totuși alegerile prezidențiale din acest an, însă aceste scenarii au o probabilitate mică de realizare.

O victorie a lui Biden implică o clarificare certă a scenei în favoarea sa - orice discuție adițională devenind aproape inutilă. Din acest motiv voi trece acest stat, incert conform sondajelor, în contul lui Trump.

În realitate, deci, este vorba de șapte state care cumulează 107 de electori. Dacă Biden câștigă 38 din ei și nu pierde Nevada, devine președinte.

Valul de furie populară împotriva lui Trump, intensificat de gestionarea crizei Covid-19, nu se va vedea neapărat și la urne. Foto: Julian Leshay | Dreamstime.com

Cele șapte state pot fi împărțite în două categorii.

SCRISOARE DESCHISĂ: Cerem ministrului Culturii să-și precizeze public poziția cu privire la divulgarea pe internet, de către managerul Bibliotecii Naționale, a subiectului la care Emilia Șercan lucrează

Redacția PressOne cere prin prezenta precizarea publică a poziției oficiale a Ministrului Culturii față de conduita managerului interimar al Bibliotecii Naționale a României (BNaR), dl Adrian Cioroianu, care la 29 februarie 2024 a divulgat în mod repetat pe Facebook informații nedestinate publicității despre activitatea profesională a colegei noastre, jurnalista de investigație Emilia Șercan.

Am fost în SUA pentru prima dată și am văzut de ce românii stabiliți acolo îl susțin pe Trump

La trei luni după ce Donald Trump și-a preluat noul mandat la Casa Albă, am ajuns în Chicago, al treilea cel mai mare oraș din SUA, și am aflat de ce românii stabiliți acolo l-au votat.

Pennsylvania, Wisconsin și Michigan cumulează 46 de electori. În fiecare din ele avantajul lui Biden pare a fi semnificativ (în medie +7%, +6% și +7%). Ca să vezi cum arată peisajul electoral în aceste state, voi lua exemplul Pennsylvania.

De la începutul lunii mai și până acum în acel stat s-au făcut 53 de sondaje. În 2 există egalitate, într-unul singur (efectuat la finele lui mai) Trump conducea iar în celelalte 50 Biden deținea avantajul. În sondajele din ultimele două luni, avantajul său variază între 2% și 13%, fiind în medie de 7,3%. În Wisconsin și Michigan lucrurile sunt foarte asemănătoare. Victoria lui Biden în toate trei pare certă - dar asta credea și Hillary în 2016.

Deși tradițional democrate, aceste state din nordul SUA s-au rotit în ultimele zile înspre Trump, cu un moment de furie colectivă asemănător Brexit-ului. Cu victorii în aceste trei state, Trump a devenit președinte. Fără acestea trei, pierdea. Din cauza experienței mirobolante de la alegerile trecute, cele trei state nordice sunt privite cu oarecare circumspecție de către toată lumea.

În celelalte patru state - adică Florida, Iowa, Carolina de Nord și Arizona - avantajul lui Biden este chestionabil și infim, rezultatul fiind în suspans. Un scandal sau un mesaj cu impact național le poate roti pe toate într-un sens sau altul. Dacă însă lucrurile rămân la fel cum sunt acum până în ziua votului, vorbim de patru aruncări separate de zar.

Sintetizând, întrebarea pentru Biden este în câte din cele trei state nordice își poate fructifica avantajul din sondaje.

Dacă în toate trei: este președinte. Dacă nu, vedem în pagina următoare:

Dacă Joe Biden va câștiga în două din trei: mai are nevoie de victorii în unul sau mai multe din cele patru state aflate sub semnul aruncării de zar.

Totul depinde de identitatea celor două state nordice în care Biden câștigă.
Pennsylvania+Michigan (36 de electori) duc la necesitatea de a câștiga oricare stat din cele patru.

Joe Biden va împlini 78 de ani în noiembrie anul acesta. Este prezent la vârful politicii americane încă din 1973, ca senator și apoi vicepreședinte în perioada 2009-2017. Foto: John Poltrack | Dreamstime.com

Pennsylvania+Wisconsin (30 de electori) duc la necesitatea câștigării statelor Florida, Arizona sau Carolina de Nord. În alte cuvinte, o victorie în Iowa cuplată cu înfrângeri în celelalte trei nu îl ajută.

Michigan+Wisconsin (26 de electori) duc la necesitatea câștigării statelor Florida sau Carolina de Nord sau, la pachet, Iowa+Arizona.

Dacă în unul din trei sau în niciunul din trei: Biden are nevoie să câștige Florida (29 de electori). În cazul în care acest lucru nu se întâmplă, scenariile devin extrem de complexe iar atingerea cotei de 270 electori, necesară pentru victorie, este improbabilă.

Seamănă situația cu cea din 2016, în care Hillary era favorită în ultimele zile și săptămâni? Nate Silver, un reper în domeniul studiilor electorale americane, identifica atunci probabilitatea unei victorii a lui Trump ca fiind de 28%. Acum el o estimează la 13%.

Spre deosebire de Hillary, Biden are mai multe opțiuni. Factorul important și cu impact național sunt vârstnicii: în rândul persoanelor de 65 de ani sau mai mult Trump a avut un avantaj de 7% față de Hillary, dar acum un dezavantaj de 5% față de Biden.

Donald Trump, 74 de ani, contează pe o revenire la fel de spectaculoasă precum cea de acum patru ani, când puțini îi dădeau șanse să câștige. Foto: Gints Ivuskans | Dreamstime.com

Această rotire de 12% trebuie înțeleasă în contextul COVID-19. Numărul persoanelor decedate în SUA este de 220 de mii, recent depășind numărul morților din războiul civil de acum un secol și jumătate. Încet dar sigur, SUA se apropie de numărul deceselor din al doilea război mondial.

Scalând mai pe înțelesul nostru, nr. de decese/milion locuitori în SUA este de două ori și jumătate mai mare decât în România și de cinci ori mai mare decât media globală. Vârstnicii americani sunt foarte informați cu privire la situația de vulnerabilitate în care se află și par a nu fi mulțumiți cu măsurile luate de autoritățile centrale.

Aici, o trăsătură specifică sistemului american îi joacă un renghi lui Trump: președintele SUA este, în termenii uzuali pe continentul nostru, și prim-ministru. În plus, miniștrii au o notorietate infimă prin comparație cu cea cu care suntem obișnuiți în țările europene. Astfel, de la economie la politică externă și sănătate, responsabil în ochii publicului este doar președintele în funcție.

Sumarizând, Biden are prima șansă - probabilitatea unei victorii a lui Trump fiind mai mică decât în 2016 dar nu de neglijat.

Întrucât majoritatea electoratului Partidului Democrat își vor trimite buletinele de vot prin poștă iar republicanii - mai degrabă sceptici vizavi de COVID-19 - vor vota în persoană, seara alegerilor va fi un fals indicator al rezultatului final.

Vom afla rezultatele reale la câteva zile după „ziua alegerilor”, pe măsură ce voturile prin poștă vor fi numărate și introduse în totaluri. Într-un mod caracteristic pentru alegeri care au divizat profund societatea în timp de pandemie, și rezultatul alegerilor se va afla într-un nor de emoție și incertitudine.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€