Adrian Zuckerman: “România a realizat numeroase progrese în domeniul apărării și pe aspecte ale statului de drept”

Adrian Zuckerman s-a născut în România și a emigrat în Statele Unite ale Americii la 9 ani, alături de familia sa. De profesie avocat, Zuckerman a fost nominalizat ambasador al Statelor Unite ale Americii de către fostul președinte Donald Trump și și-a preluat mandatul în toamna anului 2019.

Mandatul său se încheie, potrivit unui anunț făcut de Ministerul Afacerilor Externe al României.

Înainte de a părăsi România, Adrian Zuckerman explică pentru PressOne că proiectul de interconectare a portului Constanța cu Gdansk (Polonia) este în faza de stabilire finală a traseului și va fi realizat cu siguranță.

În plus, acesta neagă că transferul de putere din SUA, de la administrația Trump înspre noul președinte, ar fi avut episoade violente.

Reporter: În cadrul Inițiativei celor 3 Mări, ați anunțat personal realizarea unei conexiuni feroviare și rutiere între Marea Nordului și Marea Neagră, cu dublă utilizare, civilă si militară, proiect propus de România la întâlnirea la vârf I3M din 2018. Acest traseu nu se regăsește însă între coridoarele de transport aprobate la nivel UE. Care este orizontul de realizare a acestui proiect și care ar fi schema de finanțare?

Adrian Zuckerman: Cred că va fi unul dintre cele mai importante proiecte asumate de România. E nevoie de câteva precizări corective: nu se încadrează în Inițiativa celor Trei Mări, ei au luat în calcul mai multe proiecte și se concentrează pe cele în care au plasamente pentru a atrage investitorii privați odată cu investiții ale țărilor din Inițiativa celor Trei Mări; e vorba de 12 țări acolo, pentru care rentabilitatea merge de la 12 până la 15%.

Acest tip de rentabilitate este prea ridicat pentru a putea fi atins de autostrada și calea ferată de la Constanța la Gdansk. Așadar, s-a hotărât realizarea legăturii cu Polonia și România: polonezii să-și construiască tronsonul lor de autostradă prin Polonia, iar România să-și construiască tronsonul ei.

Sursele de finanțare vor fi multiple: România, UE, SUA, iar traseul va fi de la Constanța până la București, până la Craiova și până de-a lungul Ungariei, spre nordul țării. Nu va fi invers, prin Ucraina. Asta este ceea ce se va face.

După finalizarea autostrăzii și a căii ferate, portul Constanța va avea posibilitatea de a crește foarte mult, economia românească va putea prospera, numeroase orașe din România vor fi interconectate și vor avea acces la Europa de Vest.  

Traseul nu s-a schimbat, ci a fost același în tot acest timp. Doar oamenii, din diferite motive, au scris multe în România. Traseul nu s-a schimbat niciodată.

S-ar putea schimba anumite detalii, se află în analiza Ministerului Transporturilor din România, iar detaliile finale ale celui de-al treilea tronson există în plan și ar trebui să fie finalizate peste foarte puțin timp. 

– Puteți să ne dați niște detalii despre bugetul anual investit de SUA pentru prezența sa militară în România?

– Nu am nici cea mai vagă idee. Nu pot oferi comentarii despre asta, înțeleg că valoarea contribuției Guvernului american pentru armată în România este substanțială, există o cooperare foarte strânsă între România și SUA, o cooperare bilaterală foarte strânsă în domeniul apărării și o cooperare foarte strânsă între SUA, România, NATO și partenerii UE în sectorul apărării.

România este un partener foarte strategic în regiunea Mării Negre și a beneficiat de armament de nivel tehnologic foarte înalt, unul dintre cele mai bune din SUA, același tip folosit de Statele Unite.

Armament Patriot și diferite alte echipamente. Nu pot comenta cu privire la costul exact al acestora și în mod sigur nu știu unde anume se încadrează în bugetul investit de SUA, nu am cunoștințe despre aceste sume. 

– A fost parteneriatul strategic operaționalizat și la nivel tehnic, nu doar politic?

– Absolut. Numeroase echipamente au fost transferate în România, de exemplu, recent, în ultimele luni, sunt drone staționate la Câmpia Turzii, care au devenit operaționale, și există o baterie de rachete Patriot care a devenit operațională acum câteva luni, mai sunt alte rachete Patriot care trebuie să sosească, sunt și rachetele HIMARS în curs de livrare, plus alte sisteme de apărare militară transferate și despre care nu voi discuta, care vor fi folosite în comun de armata română și cea americană, pentru a asigura integritatea granițelor României.

În plus, este foarte importantă și foaia de parcurs dedicată cooperării pe zece ani și semnată în octombrie între Secretarul american al Apărării și ministrul român al Apărării, Nicolae Ciucă, la Washington, prin care se prevede cooperarea neîntreruptă între România și Statele Unite, în domeniul apărării. 

– Când credeți că se va putea anunța ridicarea vizelor pentru cetățenii români, mai ales că deja Canada a făcut-o de câțiva ani?

– Chestiunea asta este mai complicată. Sunt două aspecte majore aici: unul este o conformare la nivel tehnic a unor diferite agenții din România, în ceea ce privește raportarea tehnică pe aspecte de conformitate impuse de Departamentul american de Securitate Internă, iar Guvernul Român a fost foarte entuziast și a reacționat prompt și s-a asigurat că sunt completate articolele respective. Și în forma impusă de Departamentul de Securitate Internă.

Marea problemă aici este rata de refuz. În SUA, legea spune că o țară va fi acceptată într-un program de scutire de vize dacă rata de refuz este de maxim 3%.

În prezent, rata de refuz pentru România este de aproximativ 10%. Deci trebuie demarat un proces pentru a vedea cauza acestei valori atât de mari și care ar putea fi soluțiile.

Numeroase probleme afectează economia românească și multe alte aspecte au un impact asupra ratei de refuz. Atunci când rata de refuz va scădea la 3%, România se va califica pentru programul de ridicare a vizelor, iar Ambasada a lucrat îndeaproape cu Ministerul de Externe în încercarea de a aborda problemele respective și a vedea cum anume am putea reduce rata de refuz. 

– Sunteți ambasadorul SUA la București,  dar v-ați născut cetățean român. Cum trăiți această situație mai puțin uzuală în practica diplomatică?

– Cred că pentru mine este o ocazie minunată, m-am născut în România și am emigrat când aveam nouă ani. Posibilitatea de a reveni în România ca ambasador a fost o onoare extraordinară pentru mine și îi mulțumesc președintelui Trump pentru acest privilegiu enorm și pentru numeroșii prieteni de aici.

Cred că România este pe calea spre măreție, cred că va deveni un lider în Europa, a obținut realizări uriașe în ultimii ani în domeniul economic, a realizat numeroase progrese în sectorul cooperării militare și cred că a înregistrat multe progrese pe aspecte ale statului de drept, domeniu în care s-au luat multe măsuri pentru reducerea corupției, crimei organizate și traficului de persoane la început. 

– În ultimii 20 de ani, mai multe alegeri prezidențiale din SUA s-au prelungit în instanță. Sistemul electoral a rămas oare în urma evoluțiilor societății sau evoluțiile din societate pun o presiune partizană asupra unui sistem funcțional?

– Cred că… din nou, sunt ambasadorul în România și mă ocup de numeroase aspecte aici, însă SUA are un proces democratic ce permite oamenilor să-și exprime părerile și să recurgă la acțiuni în instanță în cazul în care consideră că au fost nedreptățiți.

Și cred că noi am fost martorii acestui lucru, care este foarte compatibil cu o democrație, în care toată lumea trebuie să se poată apăra în justiție. Însă ceea ce este important de reținut este că a existat un transfer pașnic de putere de la un guvern și o administrație la cealaltă, iar acest lucru se va întâmpla și anul acesta. 

– Totuși, anul acesta lucrurile nu au fost chiar atât de pașnice…

– A fost foarte pașnic. Unele manifestații au creat o serie de probleme, din nefericire, însă esențialul este că tranziția de la o administrație la cealaltă va fi pașnică și acesta este aspectul important pentru democrație și asta se va întâmpla și așa a fost dintotdeauna.