Adonis, islamul și violența

Bianca Felseghi

Senior Editor

Poetul sirian Ali Ahmad Said Esbe − Adonis, pe numele său literar − face o radiografie de precizie chirurgicală a islamului zilelor noastre în volumul de dialoguri cu psihanalista Houria Abdelouahed a cărui traducere a apărut în 2016 la editura Humanitas.

Cartea ne dezvăluie doi intelectuali profund secularizați, dar îndrăgostiți de limba lor, atunci când tranșează subiecte dintre cele mai controversate.

Ei se află și înăuntrul lumii arabe, prin origine și limbă, dar și în afara ei − căci trăiesc în Franța −, iar această dublă calitate le permite o analiză lucidă, care altfel ar stârni reacții vehemente din zona corectitudinii politice atât de practicate în Occident.

Ping-pongul lor suferă de o anumită artificialitate, aș spune că specifică intelectualilor francofoni (care se îmbată din propriile cuvinte), însă, odată ce accepți formula jocului, poți să descoperi, alături de ei, adevăruri prea puțin spuse: de la eșecul revoluțiilor cunoscute sub numele de Primăvara Arabă, până la decelarea implicațiilor sociale din Coran și psihanalizarea bărbatului musulman, decretat de profetul Mahomed ca fiind proprietar al femeii.

Ajuns la 87 de ani, Adonis își permite să nu se mai piardă în nuanțe atunci când vorbește despre islam. Multe dintre răspunsurile sale sunt atât de rotunde, încât fiecare ar putea genera o analiză de sine stătătoare.

Spre exemplu, el constată că nu există o istorie unitară a popoarelor arabe, fiindcă nu a existat niciun demers istoriografic coerent, iar variantele oficiale ale diverselor țări arabe includ inclusiv mituri fondatoare:

„Сonstatăm că gândirea arabă, chiar și cea considerată modernă, rămâne profund dogmatică și prizonieră în spiritul tribal. Nimic nu trebuie schimbat. Totul trebuie să rămână așa cum era înainte, fix, nemișcat”.

Am descoperit că întreaga noastră istorie era falsificată, fabricată, iar cei care au creat grandioasa civilizație arabă au fost excluși, condamnați, respinși, aruncați în închisori și chiar crucificați. Trebuie așadar să recitim această civilizație dintr-o perspectivă și cu o nouă umanitate.

Adonis

Referitor la totalitarismul islamului, fie că se referă la Daesh (Statul Islamic) sau la Turcia univocă a lui Erdoğan, Adonis spune: „Uităm că Dumnezeu a dialogat cu diavolul însuși. Astăzi, însă, dialogul este refuzat. A refuza să dialoghezi este tot un fel de închistare și o formă de violență”.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Extrem de dur, poetul sirian stabilit în Franța nu crede că islamul poate exista în afara instituționalizării: „Nu există un islam moderat și unul extremist, după cum nu există un islam adevărat și unul fals. Există un singur islam”. Care, în opinia lui, este „o chemare la sclavie și la război perpetuu în scopul islamizării lumii”.

Islamul este o cultură moartă, consideră Adonis, fiindcă „nu are niciun cuvânt de zis în plan intelectual, nici elanul și nici viziunea necesare pentru a schimba lumea. Nu are nimic: nici gândire, nici artă, nici știință”.

Și o constatare: „Ceea ce se întâmplă în lumea arabă din 2011 încoace este un fel de întoarcere la sălbăticie. Oamenii sunt omorâți pentru a fi jefuiți sau pentru că sunt diferiți. […] Sper ca Statul Islamic să fie ultimul strigăt al acestui islam, ca o lumânare care scapără înainte să se stingă”.

Adonis consideră că intelectualii arabi evită să poarte o discuție esențială, care să răspundă măcar la câteva dintre aceste întrebări:

__

Alături de Războiul împotriva Occidentului, a lui Ian Buruma, dialogurile cu Adonis se numără printre cărțile recent apărute în România care contribuie la înțelegerea fundamentalismului musulman și a felului în care influențează lumea în care trăim.

Adonis − un nume parcă perpetuu pe listele pentru Premiul Nobel − este invitatul special al ediției din 2017 a Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT). Duminică, 1 octombrie 2017, de la ora 17.00, poetul se întâlnește cu publicul român în sala Tonitza a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

*

Adonis, Islamul și violența, Adonis in dialog cu Houria Abdelouahed, traducere de Laura Sitaru, editura Humanitas, 2016

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€