Adonis, islamul și violența

Bianca Felseghi

Senior Editor

Poetul sirian Ali Ahmad Said Esbe − Adonis, pe numele său literar − face o radiografie de precizie chirurgicală a islamului zilelor noastre în volumul de dialoguri cu psihanalista Houria Abdelouahed a cărui traducere a apărut în 2016 la editura Humanitas.

Cartea ne dezvăluie doi intelectuali profund secularizați, dar îndrăgostiți de limba lor, atunci când tranșează subiecte dintre cele mai controversate.

Ei se află și înăuntrul lumii arabe, prin origine și limbă, dar și în afara ei − căci trăiesc în Franța −, iar această dublă calitate le permite o analiză lucidă, care altfel ar stârni reacții vehemente din zona corectitudinii politice atât de practicate în Occident.

Ping-pongul lor suferă de o anumită artificialitate, aș spune că specifică intelectualilor francofoni (care se îmbată din propriile cuvinte), însă, odată ce accepți formula jocului, poți să descoperi, alături de ei, adevăruri prea puțin spuse: de la eșecul revoluțiilor cunoscute sub numele de Primăvara Arabă, până la decelarea implicațiilor sociale din Coran și psihanalizarea bărbatului musulman, decretat de profetul Mahomed ca fiind proprietar al femeii.

Ajuns la 87 de ani, Adonis își permite să nu se mai piardă în nuanțe atunci când vorbește despre islam. Multe dintre răspunsurile sale sunt atât de rotunde, încât fiecare ar putea genera o analiză de sine stătătoare.

Spre exemplu, el constată că nu există o istorie unitară a popoarelor arabe, fiindcă nu a existat niciun demers istoriografic coerent, iar variantele oficiale ale diverselor țări arabe includ inclusiv mituri fondatoare:

„Сonstatăm că gândirea arabă, chiar și cea considerată modernă, rămâne profund dogmatică și prizonieră în spiritul tribal. Nimic nu trebuie schimbat. Totul trebuie să rămână așa cum era înainte, fix, nemișcat”.

Am descoperit că întreaga noastră istorie era falsificată, fabricată, iar cei care au creat grandioasa civilizație arabă au fost excluși, condamnați, respinși, aruncați în închisori și chiar crucificați. Trebuie așadar să recitim această civilizație dintr-o perspectivă și cu o nouă umanitate.

Adonis

Referitor la totalitarismul islamului, fie că se referă la Daesh (Statul Islamic) sau la Turcia univocă a lui Erdoğan, Adonis spune: „Uităm că Dumnezeu a dialogat cu diavolul însuși. Astăzi, însă, dialogul este refuzat. A refuza să dialoghezi este tot un fel de închistare și o formă de violență”.

Extrem de dur, poetul sirian stabilit în Franța nu crede că islamul poate exista în afara instituționalizării: „Nu există un islam moderat și unul extremist, după cum nu există un islam adevărat și unul fals. Există un singur islam”. Care, în opinia lui, este „o chemare la sclavie și la război perpetuu în scopul islamizării lumii”.

Islamul este o cultură moartă, consideră Adonis, fiindcă „nu are niciun cuvânt de zis în plan intelectual, nici elanul și nici viziunea necesare pentru a schimba lumea. Nu are nimic: nici gândire, nici artă, nici știință”.

Și o constatare: „Ceea ce se întâmplă în lumea arabă din 2011 încoace este un fel de întoarcere la sălbăticie. Oamenii sunt omorâți pentru a fi jefuiți sau pentru că sunt diferiți. […] Sper ca Statul Islamic să fie ultimul strigăt al acestui islam, ca o lumânare care scapără înainte să se stingă”.

Pe Via Danubiana la Giurgiu. Cum ar putea orașul să se întoarcă cu fața spre Dunăre

Giurgiu e unul dintre orașele pe lângă care aproape toată lumea trece în drum spre Bulgaria, fără să știe cât de densă și fascinantă îi este istoria. L-am vizitat într-o zi insuportabil de caldă cu Smaranda Șchiopu, antropoloagă, pasionată de Dunăre și de cele două maluri ale ei, care a studiat locul dintr-o perspectivă socială.

Lumea pe care Ștefan Câlția o îngrijește

Dincolo de pictură, Ștefan Câlția și cei din jurul lui au construit în Șona un ecosistem de restaurare a patrimoniului și de refacere a legăturilor comunitare.

Adonis consideră că intelectualii arabi evită să poarte o discuție esențială, care să răspundă măcar la câteva dintre aceste întrebări:

__

Alături de Războiul împotriva Occidentului, a lui Ian Buruma, dialogurile cu Adonis se numără printre cărțile recent apărute în România care contribuie la înțelegerea fundamentalismului musulman și a felului în care influențează lumea în care trăim.

Adonis − un nume parcă perpetuu pe listele pentru Premiul Nobel − este invitatul special al ediției din 2017 a Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT). Duminică, 1 octombrie 2017, de la ora 17.00, poetul se întâlnește cu publicul român în sala Tonitza a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

*

Adonis, Islamul și violența, Adonis in dialog cu Houria Abdelouahed, traducere de Laura Sitaru, editura Humanitas, 2016