Academia de Poliţie ascunde zeci de plagiate de frica imploziei

Emilia Şercan

Senior Editor

Războiul surd care s-a purtat în subteranele Ministerului de Interne cu privire la tezele plagiate de la Academia de Poliție s-a mutat la suprafață.

În ultimii trei ani, mai mulți oficiali, atât din Minister, cât și din Academia de Poliție, au anunțat verificarea tezelor de doctorat elaborate în instituția care pregătește viitori polițiști, însă fără vreun rezultat concret.

De la „vom verifica toate tezele” s-a trecut la „vom verifica tezele din intervalul 2007-2011” și s-a ajuns la „verificăm doar tezele din intervalul 2011-2017”.

După trei ani de așteptare − timp în care presa a dezvăluit mai multe plagiate comise la Academia de Poliţie −, aflăm că doar şase teze au fost verificate până acum de Comisia de Etică.

Nu știm nici măcar dacă este vorba despre aceleaşi lucrări despre care presa a scris că sunt plagiate.

La începutul acestei luni, ministrul de Interne, Carmen Dan, a trimis Corpul de Control la Academia de Poliție, pentru a verifica de ce întârzie analiza tezelor, deși a trecut aproape o jumătate de an de la ultimul control anunțat.

De partea cealaltă, conducerea Academiei de Poliție i-a răspuns că nu s-au putut face verificări din pricina celor doi studenți care sunt membri în Comisia de Etică, care au fost în sesiune și, mai apoi, în stagiu obligatoriu de practică.

Beligeranții acestui război de uzură sunt numeroși, cu interese diferite:

− plagiatorii cu funcții, care sunt speriați de consecinţele unui verdict de plagiat;

− profesorii din Academia de Poliție cu teze plagiate, pentru care un verdict de plagiat echivalează cu încheierea carierei academice;

− profesorii care au coordonat plagiate, care ar putea să-și piardă dreptul de îndrumare și o sursă consistentă de venit;

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

− protectorii plagiatorilor, care preferă ca aceştia să rămână manevrabili;

− o pleiadă de chestori din conducerea MAI și de ofițeri din serviciul secret al ministerului, care joacă aproape la vedere în acest război, pentru a-și consolida puterea și influența;

− conducerea Ministerului de Interne, care fie se poate folosi de acest pretext pentru a regla o serie de conturi, fie poate juca corect ca să facă ordine în sistem.

În MAI sunt angajaţi circa 580 de posesori ai titlului de doctor

Academia de Poliție se află într-o situație paradoxală între universitățile din România.

Aici studiază unii dintre cei mai buni liceeni din țară, având în vedere exigențele de la examenul de admitere. În 2018, de pildă, concurența de la Facultatea de Poliție a fost de zece pe un loc.

Cu toate astea, unii profesori lasă mult de dorit din perspectivă etică și a actului didactic.

Surse dintre absolvenții Academiei de Poliție ne-au povestit, de pildă, despre un șofer al fostului rector Costică Voicu care a ajuns conducător de doctorate, despre foști comandanți de pluton însărcinați cu pregătirea fizică a studenților care au ajuns și ei profesori universitari, precum și despre o seamă de cadre didactice care citesc cursurile de pe foi fiindcă nu sunt în stare să vorbească liber.

Din pricină că Academia de Poliție are o dublă coordonare − și din partea Ministerului de Interne, și din partea Ministerului Educației −, un control temeinic, mai ales al actului educativ, nu a fost făcut niciodată.

Reputația Academiei s-a hrănit an de an din știrile privind concurența de la admitere.

În spatele ierarhiei militare s-a consolidat însă un mecanism de influență și putere bazat pe acordarea titlurilor de doctor în Ordine publică şi Siguranţă naţională.

Ca urmare, o întreagă rețea de posesori de doctorate plagiate s-a răspândit în structurile Ministerului de Interne.

În baza acestui titlu s-au obținut posturi de conducere, promovări în funcții, s-au acordat grade militare și sporuri.

Atunci când ţelurile personale nu au nimic de-a face cu știința și cercetarea, un titlu de doctor este o afacere. O afacere care îi aduce bani titularului și din care statul pierde bani, mai ales dacă acel titlu a fost obținut în baza unui plagiat.

Potrivit unei interpelări pe care fostul senator Valer Marian a adresat-o în 2014 Ministerului de Interne, 697 de angajați ai acestui minister au obținut titlul științific de doctor în intervalul 2005-2014; 12 titluri au fost obținute în Republica Moldova.

Surse din Ministerul de Interne ne-au declarat că, în acest moment, în toate structurile instituției există circa 580 de posesori de titluri de doctor. Suma anuală pe care statul le-o plătește pentru indemnizația de doctor este de 550.000 de lei.

De ce nu s-a întreprins nimic în acest sens?

Pentru că aproape tot corpul profesoral de la Academia de Poliție a întreținut sistemul corupt.

Plagiatele au fost folosite în articole și în cărți, și mai departe, în vrafuri de volume cu un conținut identic − dar publicate sub alte titluri, ca să nu atragă atenția −, toate fiind inserate, pentru punctaj, în dosarele de la concursurile pentru posturile academice.

Iar profesorii care au rămas corecți au închis ochii, fiind complici.

Acest sistem s-a perpetuat și extins până la limita imploziei în decursul ultimilor 15 ani, fără să fie „luat de coarne” de Ministerul Educației sau de vreun organism aflat în coordonarea acestuia: Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) sau Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI).

Imagine de la o probă fizică din cadrul admiterii la Academia de Poliţie. Foto: George Călin / Inquam Photos

Istoricul unor verificări anunțate

În cei trei ani care au trecut de când conducerea Academiei de Poliție a anunțat că vor fi verificate toate doctoratele, presa a reușit să arate mai multe dovezi de plagiat decât instituția însăși.

Ministrul Carmen Dan susținea recent că doar șase teze au fost verificate de Comisia de Etică a Academiei, fără a ști exact dacă acele teze sunt plagiate sau nu.

În presă au apărut articole privind nouă teze plagiate – cele semnate de Robert Negoiță, Dumitru Pârvu, Liviu Marian Pop, Lucian Netejoru, Alexandru Cătălin Ioniță, Adrian Iacob, Florea Oprea, Bogdan Ciobanu și Dorel Matei.

Deşi legea îi permite, Comisia de Etică a Academiei de Poliție nu s-a autosesizat în niciunul dintre aceste cazuri.

Mai mult, evoluția evenimentelor ne arată mai degrabă niște poziții formale, care nu au în spate decizii categorice de a face lumină în privința tezelor de doctorat.

Cronologia

25 iulie 2016. Rectorul Academiei de Poliție, Daniel Torje, anunță analizarea tuturor tezelor de doctorat susținute în instituție.

Anunţul vine după ce Comisia de Etică a constatat un plagiat multiplu în lucrarea primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, despre care PressOne scrisese în exclusivitate că e plagiată integral.

„Decizia de verificare a tuturor lucrărilor a venit după apariția în presă a unor materiale privind suspiciuni de plagiat. Am solicitat directorului Școlii Doctorale să verifice toate tezele elaborate de la înființarea Școlii. Evaluarea este în desfășurare”, declara rectorul de atunci.

Directorul Școlii Doctorale căruia i se cerea atunci evaluarea tezelor este actualul rector al Academiei, Adrian Iacob, despre care PressOne a scris recent că a plagiat masiv în teza de doctorat.

*

30 mai 2018. Ministrul de Interne, Carmen Dan, declară că tezele elaborate la Academia de Poliție vor fi verificate pentru a se stabili dacă au fost plagiate sau nu.

Pretextul invocat de ea: controlul început de fostul rector Daniel Torje.

„A fost o discuție și este important să fim preocupați de acest aspect, mai ales că a fost un rector al Academiei de Poliție care a anunțat că se va ocupa cu prioritate de această analiză a lucrărilor de doctorat, și nici până acum nu s-a întâmplat lucrul acesta. Mă bucur că actualul rector al Academiei de Poliție a luat în calcul și această activitate și îl susțin în acest demers”, spunea ministrul Carmen Dan.

Adrian Iacob, fostul șef al Școlii Doctorale, fusese numit rector cu doar o lună înainte de această declarație, el fiind ales de corpul profesoral din Academia de Poliție.

Sursele noastre susțin că analizarea tezelor a fost decisă în urma unei discuții dintre ministrul Dan și proaspătul rector Iacob, în care acestuia i s-a cerut să le verifice cu prioritate pe cele susținute în perioada 2007-2011 − și nu pe toate, așa cum anunțase, cu doi ani înainte, fostul rector Daniel Torje.

Ministrul Dan ar fi motivat cu faptul că „după 2011 s-au făcut verificări cu softul antiplagiat”.

„Pentru început, vom evalua în jur de 80 de lucrări, și ne referim la acele lucrări ce aparțin unor angajați ai Ministerului care primesc indemnizația pentru studiu de doctorat”, mai declara Carmen Dan.

Sursele noastre mai susțin că, la finalul acelei discuții dintre ministrul Carmen Dan și rectorul Adrian Iacob, el i-ar fi spus că, în cazul în care va apărea cea mai mică suspiciune cu privire la activitatea lui, se va retrage din funcție împreună cu echipa de conducere pe care și-a ales-o.

Adrian Iacob a fost acuzat de plagiat, însă nu a renunțat la niciuna dintre pozițiile deținute: rector al Academiei de Poliție, vicepreședinte al Comisiei de științe militare din CNATDCU și membru al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN).

*

28 septembrie 2018. Ministrul de Interne, Carmen Dan, declară că „raportul privind verificarea tezelor doctorale de la Academia de Poliție va fi prezentat pe 15 noiembrie”.

Ministrul mai spune că a discutat cu rectorul Academiei și că acesta are „toată disponibilitatea” să facă publice rezultatele verificărilor.

*

31 octombrie 2018. Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție emite o hotărâre prin care stabilește ca numai tezele elaborate în intervalul 2011-2017 să fie verificate, sfidând solicitarea ministrului de Interne, care ceruse să fie analizate doar tezele susținute în intervalul 2007-2011.

Asta în condițiile în care pe 15 noiembrie trebuia prezentat raportul de verificare, așa cum anunțase ministrul Dan pe 28 septembrie.

Prorectorul Academiei de Poliţie, Mihail Marcoci. Foto: Raul Ştef / Inquam Photos

19 noiembrie 2018. Prorectorul Mihai Marcoci declară, într-o conferință de presă, că 55 dintre cele 149 de teze din perioada 2011-2018 care au fost verificate depășesc pragul de similitudine admis, ceea ce ar putea însemna plagiat.

Înainte de conferința de presă, prorectorul Marcoci explicase într-un cerc de ziariști de ce fusese el cel scos la înaintare: „O să urmeze războaie grele pe aici din pricina plagiatelor, de asta am preluat eu funcția de purtător de cuvânt”.

Marcoci, care acum este profesor universitar, a fost ofițer operativ în serviciul de informații al Ministerului de Interne între 2001 și 2005, iar între 2012 și 2016 a fost șeful Comisiei de Etică a Academiei.

La acea conferință de presă, el nu a putut să răspundă la întrebări esențiale, deși se presupunea că prezintă bilanțul unui control:

− Câte teze au fost susținute la Academia de Poliție în perioada 2011-2017?

− Câte teze au fost susținute la Școala Doctorală în Drept a Academiei în perioada 2011-2017?

− Câte teze au fost susținute la Școala Doctorală în Ordine publică și Securitate națională în perioada 2011-2017?

− Câte teze susținute anterior anului 2011 există în format word în sediul Academiei de Poliție?

− Câte dintre tezele verificate aparțin unor angajați ai Ministerului de Interne?

A fost nevoie de o solicitare specială pentru a afla de la Biroul de Presă că, în intervalul 2011-2017, la Academia de Poliție au fost susținute 287 de teze de doctorat.

Totuși, în analiza internă au intrat doar 149 dintre acestea.

Întrebat telefonic de ce nu au fost verificate toate cele 287, prorectorul Marcoci a spus că 54 de lucrări nu există în format word în arhiva Academiei de Poliție, iar alte 84 au fost susținute în anii 2016 și 2017, când analizarea tezelor cu un soft de verificare a similitudinilor era obligatorie.

Totuși, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educației, în 2016 și 2017 la Academia de Poliție au fost susținute în total 40 de teze de doctorat − nu 84, așa cum susține prorectorul Marcoci −, dintre care 34 în domeniul Ordine publică și Siguranță națională, iar șase teze, în domeniul Dreptului.

Potrivit lui Marcoci, celor 54 de doctori ale căror teze nu au fost găsite în format word, Academia de Poliție le-a trimis adrese oficiale prin care li se cere să trimită instituției câte un exemplar electronic.

*

21 martie 2019. Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție decide cu unanimitate de voturi, la solicitarea conducerii MAI, să verifice tezele de doctorat ale rectorului, prorectorilor, decanilor și șefilor de servicii, cu scopul „clarificării tuturor alegațiunilor apărute în presă și în mediul on-line”.

Hotărârea este anunțată într-o secțiune deloc vizibilă de pe site-ul Academiei, sub forma unui comunicat de presă.

„Verificarea antiplagiat a tezelor de doctorat a (sic − n.r.) persoanelor sus-menționate se va face indiferent de anul când au fost susținute sau de universitatea unde au fost finalizate aceste studii”, se mai precizează în comunicat.

*

25 martie 2019. PressOne publică, în exclusivitate, o analiză a tezei de doctorat a rectorului Adrian Iacob, în care arată că cel puțin 70% din conținut este plagiat.

Referitor la teza sa, Iacob ne-a declarat: „Toate aspectele sesizate de dumneavoastră vor pleca spre Comisia de Etică a Academiei, pentru a fi verificate”.

*

26 martie 2019. Pe site-ul Academiei de Poliție, în aceeași secțiune puțin vizibilă, apare un nou comunicat de presă, care anunță că rectorul a solicitat Comisiei de Etică și Deontologie Universitară declanșarea verificărilor de specialitate în cazul tezei sale de doctorat.

„Verificările urmează a se derula în raport cu normele juridice și metodologice în vigoare la data susținerii tezei”, se precizează în comunicat.

Această propoziție este cheia în care trebuie citit acest anunț.

Așadar, verificările nu se vor face, cum ar fi normal, în raport cu normele internaționale de etică universitară.

Actualul rector al Academiei de Poliţie, Adrian Iacob. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

5 aprilie 2019*. Ministerul de Interne anunță, printr-un comunicat de presă, că a trimis Corpul de Control la Academia de Poliție, având în vedere că, „în aproape șase luni”, au fost evaluate și s-au emis puncte de vedere pentru numai șase lucrări de doctorat.

„Se impune o evaluare a modului de organizare a acestui proces”, spune comunicatul.

Cercetarea decisă de ministrul Carmen Dan este una de ordin administrativ, deoarece Corpul de Control nu are capacitatea de a verifica conținutul tezelor din punct de vedere etic.

Totuși, Corpul de Control poate stabili cu exactitate următoarele:

− câte teze au fost susținute în Academia de Poliție de la înființare și până acum;

− câte teze în format fizic există în Academia de Poliție și câte lipsesc;

− câte teze în format electronic există în Academia de Poliție și câte lipsesc, deși ar trebui să existe;

− câte teze aparțin unor angajați ai Ministerului de Interne;

− ce parametri au fost setați la softul de verificare a similitudinilor folosit de Academia de Poliție, Sistem Antiplagiat;

− cum funcționează Comisia de Etică din Academia de Poliție.

*

5 aprilie 2019**. Prorectorul Mihail Marcoci îi răspunde ministrului Carmen Dan, într-o declarație de presă, că nu a fost vorba despre „aproape șase luni”, așa cum preciza Ministerul de Interne într-un comunicat, ci doar despre 17 zile de verificări.

În realitate, de la anunțul din 30 mai al ministrului Carmen Dan și până la descinderea Corpului de Control la Academia de Poliție au trecut 310 zile, nu 17.

Cum fentează Academia de Poliție verificarea tezelor

Cheia tergiversărilor de la Academia de Poliție o reprezintă cei doi studenți care fac parte obligatoriu din Comisia de Etică, singura care are atribuții de analiză calitativă a tezelor de doctorat.

Însă prezența lor în comisie este folosită de conducerea Academiei pentru a justifica întârzierea verificărilor și pentru a le tergiversa în continuare.

Prorectorul Mihail Marcoci a susţinut că cei doi studenți nu au putut lucra în Comisia de Etică decât timp de 17 zile.

„În intervalul 28 ianuarie – 11 februarie, studenții noștri s-au aflat în sesiune. Pentru a ne conforma prevederilor cadrului legal, anume Legea Educației Naționale, Comisia de Etică trebuie să funcționeze permanent în prezența unui student.

Nu am putut solicita studenților care erau în sesiune, în condițiile în care au avut examene la trei zile, să piardă seri întregi pentru a participa la ședințele Comisiei de Etică.

În intervalul 11 februarie – 11 martie, studenții Academiei de Poliție au efectuat stagiul obligatoriu de practică de patru săptămâni, în Academie nemairămânând niciun student.

Începând cu 11 martie, s-a redemarat procesul de verificare și până la data de 28 martie, adică în interval de 17 zile, au fost verificate șase teze”.

Plecând de la o prevedere corectă a Regulamentului Comisiei de Etică și Deontologie Universitară, și anume prezența celor doi studenți în Comisia de Etică, conducerea Academiei interpretează într-o manieră tendențioasă dispozițiile regulamentului în baza căruia acționează comisia.

Analizarea unei teze de doctorat de către Comisia de Etică presupune pași extrem de simpli: dintre cei 12 membri ai comisiei se numește o Comisie de analiză, formată din minimum trei persoane.

Nicăieri în Regulamentul Comisiei de Etică nu scrie că din această Comisie de analiză trebuie să facă parte vreun student.

Mai departe, Comisia de analiză cercetează o teză și elaborează un raport. Ulterior, raportul Comisiei de analiză este supus aprobării Comisiei de Etică, care ia deciziile în ședințele de plen. Atunci când nu se pot ține ședințe de plen, votul poate fi acordat la distanță, electronic.

Toate aceste prevederi incluse în Regulamentul de funcționare al Comisiei de Etică demontează justificările prorectorului Marcoci.

În perioada în care studenții erau în sesiune sau în practică, Comisiile de analiză puteau lucra foarte bine, pentru că nicăieri nu scrie că ele trebuie să includă vreun student.

Mai departe, votul final pe care îl exprimau toți membrii Comisiei de Etică putea fi acordat de studenți și la distanță, așa cum prevede regulamentul.

*

Într-o declarație pentru PressOne, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești, Petrișor Laurențiu Țucă, confirmă indirect reaua voință de la Academia de Poliție:

„Deși perioada sesiunii este aglomerată pentru noi, acest lucru nu înseamnă că nu ne putem exercita atribuțiile de reprezentare.

Studenții sunt membri cu drepturi egale în Comisia de Etică a oricărei universități, iar în acest caz puteau fi consultați când au disponibilitatea, pentru ca măcar unul dintre ei să fie prezent.

În plus, la o trecere în revistă a Regulamentului Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară a Academiei de Poliţie, se constată că se poate crea o Comisie de Analiză a abaterilor de la normele de etică.

În cele din urmă, acestă comisie propune tuturor membrilor un raport în care sunt cuprinse toate constatările și vine cu o recomandare pentru luarea unei decizii, ce poate fi validată și printr-un vot electronic. Soluții există, însă întrebarea este dacă se și dorește punerea lor în aplicare”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€