3 ani de război în Ucraina. Comandor în rezervă al Armatei Române: „Nu va fi nicio piedică în folosirea Inteligenței Artificiale și a roboților” pe câmpul de luptă

Mihnea Lazăr

Drona a democratizat complet războiul. Este principala concluzie pe care o putem trage fără echivoc, după trei ani de război continuu în Ucraina, declanșat pe 24 februarie 2022, în urma invaziei brutale ilegale și ilegitime și a armatei ruse în această țară.

După 1.095 de zile și noți de război continuu avem un exod de aproape 7 milioane de refugiați ucraineni – o cifră care semnalează deja proporțiile unui dezastru demografic care deja ticăie ca o bombă cu ceas, localități rase de pe fața pământului, o țară cu infrastructura la pământ în pragul colapsului energetic și o armată care a înregistrat deja peste 400.000 de pierderi (morți și răniți) pe câmpul de luptă.

Și totuși, armata ucraineană rezistă. Sunt 800.000 de militari care reușesc să țină o linie a frontului de 1.000 de kilometri lungime. Și, mai presus de toate, acești militari rezistă în special grație celor peste 1,5 miloane de drone produse de Ucraina doar anul trecut.

În prezent, două treimi din pierderile armatei ruse sunt provocate de astfel de drone, conform unui raport al Institutului de Studii Strategice de la Londra.

Ucrainenii au transformat drona-jucărie pilotată de la distanță, au lipit de ea cu bandă andezivă o grenadă și au transformat-o în cea mai formidabilă armă a acestui secol.

Imaginile aeriene, similare cu cele dintr-un joc video „de strategie” au devenit noul trade-mark al războiului. De acolo, „de sus”, vedem tancuri care se aprind ca niște brichete, omuleți chirciți în tranșee și făcuți bucăți după ce peste ei sunt aruncate grenade ca la un concurs de darts, drone-kamikaze care roiesc aproape sadic în jurul bietelor victime umane, înainte de a șarja spre ele și a se autodetona.

După trei ani de război, spectrul unei păci încheiate cu forța în Ucraina, de Trump și Putin, nu face decât să sporească și mai mult îngrijorările noastre, ale europenilor. O astfel de pace nu arată decât o invitație la un război care va avantaja și mai mult Rusia, deoarece armata rusă va ieși mult mai bine adaptată la condițiile noului război modern, comparativ cu armatele europene, atrage atenția, într-un interviu acordat PressOne, expertul militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă al Armatei Române.

„Drona este, poate, cea mai mare ruptură din evoluția războiului. Gândiți-vă la asta: roboți pe câmpul de luptă și Inteligență Artificială”

PressOne: A devenit drona „o armă obligatorie” în războul modern?

Sandu-Valentin Mateiu: Cu certitudine, da. Războiul s-a schimbat. În sensul în care, deși mai avem elemente de masă – cum e infanteria – drona a schimbat fața războiului. Vor apărea roboții. Războiul va fi dus în continuare de roboți și asta e tendința.

Deja armatele trebuie să gândească: dacă trimiți pe câmpul de luptă un tanc ori o mașină de luptă a infanteriei, poate să fie ultramodernă dar trebuie să ai apărare antidronă, pentru că, altfel, cu un mijloc foarte ieftin, distrugi o platformă de milioane. A apărut această asimetrie, ea este mult mai pronunțată decât schimbările anterioare, când au apărut rachetele antitanc. Noi aici avem o întreagă evoluție. Iar ea se sincronizează cu alte evoluții, în sensul în care sunt folosite Inteligența Artificială și computere performante.

Miturile despre bugetari ne fură ochii. De ce tăierile anunțate de guvern nu rezolvă problemele salariaților din România

Politicienii au dezgropat vechiul inamic public - angajatul de la stat - dar la fel au făcut și analiștii economici, presa și patronatele.

Colegiul Psihologilor îl suspendă 6 luni pe psihoterapeutul care a ajuns să facă sex cu o clientă pentru „a nu-i mări angoasa de abandon”. Măsura a fost contestată și nimeni nu știe când ar putea fi pusă în aplicare

Matei Georgescu, psihoterapeut și fost psihanalist, a comis abuz terapeutic împotriva unei foste cliente și va fi suspendat pe o perioadă de 6 luni, hotăra Colegiul Psihologilor în decembrie 2024. Bărbatul dă vina pe victimă și contestă decizia.

Vor apărea tot felul de variante de drone. Acum le avem pe acestea, cu fibre optice, avem FPV-urile („First Personal View”, termen folosit în special pentru dronele kamikaze – n.r.), în fond, vom avea categorii și categorii de drone care vor acoperi întreaga gamă, începând de la cele care sunt aproape rachete de croazieră, până la cele folosite în linia de proximitate a frontului.

Deja rușii au dezvoltat o tactică acum, prin care infanteria vine și cercetează cu drone o zonă, înainte să înceapă atacurile. Lucrurile s-au schimbat, în sensul în care e foarte greu în clipa de față să te mai ascunzi pe câmpul de luptă.

Militar ucrainean cu rucsac antidrone. . foto: 320424114 © Bumbleedee | Dreamstime.com

De asemenea, războiul electronic, pentru că războiul se dă, în primul rând, în spectrul electromagnetic. Cine îl domină, va domina și dronele adversarului. Chiar și dronele cu fibră optică: dacă ai un sistem de recunoaștere bine pus la punct, poți să vânezi operatorul. Ai legătura fizică între dronă și operator, (asigurată printr-un cablu de 3-5 kilometri).

Acest element - drona – este, poate, cea mai mare ruptură din evoluția războiului. Gândiți-vă la acest aspect: roboți pe câmpul de luptă, Inteligență Artificială și oameni doar în spatele lor. E o schimbare fundamentală.

Nu va fi nicio piedică în folosirea Inteligenței Artificiale și a roboților.

Donald Trump a devenit marea șansă pentru Putin. Cum ajută Statele Unite Rusia să devină un pericol militar pentru Europa prin forțarea unei păci în Ucraina

PressOne: După trei ani de război, armata rusă a înregistrat pierderi foarte mari: aproape 900.000 de militari morți și răniți și mii de blindate distruse și avariate. Fostele depozite ale armatei sovietice au început și ele să se golească. Totuși, armata rusă continuă acțiunile ofensive în Ucraina. Cu pierderi mari, dar o continuă. De trei ani de zile, vorbim despre „punctul de rupere” al Rusiei. Putem ști acum care ar fi acest „punct de rupere”?

Sandu-Valentin Mateiu: Aici trebuie să fim atenți, deoarece întreaga discuție e depășită de ultimele evoluții, în sensul că nu are rost să ne mai facem calcule pe ani, în condițiile în care Donald Trump e decis, în câteva săptămâni, să obțină un deal cu Vladimir Putin.

Dacă e să evaluăm separat această degradare continuă a capacității de luptă a armatei ruse, împreună cu economia de război și capacitatea de a genera forța umană, observăm că încă funcționează mercenariatul, în sensul în care oamenii sunt atrași de acele prime uriașe, în raport cu salariile din Rusia.

Rusia reușește să aibă infanteriști de proastă calitate, aruncați în luptă numai pentru a fi sacrificați și a identifica astfel punctele de rezistență ucrainene, care sunt apoi anihilate rapid.

La capitolul economie în ansamblu, economiștii vorbesc că e vorba de 1-2 ani până când economia rusă nu va mai putea funcționa. Un raport recent arăta că rușii au cheltuit în război 470 de miliarde de dolari de când a început războiul. Asta înseamnă de 10 ori bugetul lor anual pe apărare, care era de 47 de miliarde.

Industria de apărare și capacitatea de a asigura frontul cu echipamente: Rusia, da, s-a mobilizat, dar cheltuind bani pe armament, economia și societatea suferă.

Programul de reînarmare al rușilor s-a bazat pe folosirea armamentului sovietic reciclat. Există rapoarte care spun că, de la platforme (de armament) și până la țevi, Rusia nu ar mai avea capacitatea să continue.

E puțin probabil ca Rusia să mai continue 1-2 ani cu această regenerare a armamentului sovietic.

Vom vedea când vine pacea, cum va veni.

Un an de zile, (rușii) mai rezistă. Rușii trebuie să dea acest sentiment că rezistă. Cu viteza melcului, pică sat după sat, în Ucraina. Marea lovitură e faptul că reușesc să impună acum Ucrainei o pace nu doar nefavorabilă dar aproape care s-ar putea să-i pună în pericol existența.

PressOne: De ce ar fi totuși mulțumit Putin cu o pace acum, în condițiile în care nu și-a îndeplinit totuși niciun obiectiv strategic major în Ucraina? Rușii au reușit doar să alipească Crimeea de Donbas și să cucerească Mariupolul. Luhanskul e cucerit în proporție de 99%, iar restul regiunilor revendicate – Donețk, Herson și Zaporojie – în proporție de 60-70%.

Sandu-Valentin Mateiu: Rusia nu poate continua ani de zile acest război. Dacă scapă din această situație și iese bine cu un acord de pace în Ucraina și sunt convins că au asta în plan – să câștige la masa negocierilor ceea ce nu au reușit să câștige pe câmpul de luptă. Semnalele venite de la Donald Trump sunt cât se poate de încurajatoare pentru ruși. Au timp să-și revină. Ies din izolare, economia pleacă din loc.

Dacă reușesc și cooperarea cu americanii în stilul imperialist – eu, imperiu, tu, imperiu – Rusia își va găsi drumul. Iar Putin se va ține de cuvânt, în sensul că-și va ridica armata la 1,5 milioane de oameni. Vor încerca modernizarea.

PressOne: Din moment ce armata rusă nu a reușit în trei ani de zile să cucerească patru regiuni din Ucraina, și a înregistrat pierderi foarte mari în oameni și tehnică de luptă, de ce e totuși considerată în continuare Rusia un pericol militar pentru Europa? Dacă nu a dovedit militar Ucraina, cum ar putea să dovedească militar Europa?

Sandu-Valentin Mateiu: Simplu. Ucraina are acum 800.000 de soldați. Europa nu s-a pregătit să aibă o asemenea masă de oameni. Europa e de 10-12 ori mai bogată decât Rusia dar, militar, Rusia a cheltuit pe apărare anul trecut cât întreaga Europă.

Astea sunt realitățile: Ce transformi în capacitate de luptă. Rusia a ajuns să aibă capacitatea de a duce un război. Pentru că și asta e o capacitate: să duci un război. Una e să-l privești, alta să-l duci. Înveți.

Apoi, fără SUA, avem un dezechilibru nuclear în favoarea Rusiei. La nivel nuclear, Europa rămâne la 400 de încărcături nucleare – 200 britanice și 200 franceze– în fața a 1.500 de rachete strategice ale Rusiei, 4.000, în ansamblu, cu tot cu cele tactice.

Rusia este un pericol pentru Europa acum. Poate deveni un pericol mai mare, dacă reușește să șteargă Ucraina de pe hartă. Europenii trebuie să se pregătească pentru propria securitate, dar ar fi bine să o facă împreună cu americanii. Dar asta depinde de Donald Trump.

„Trebuie să ne adaptăm la această situație: războiul roboților”

PressOne: Ce am învățat noi, românii, după trei ani de război în Ucraina? Cum s-a comportat România pe perioada acestui conflict și cum vedeți o evoluție obligatorie a armatei române, în funcție de realitățile de pe câmpul de luptă din Ucraina?

Sandu-Valentin Mateiu: Politic și militar, noi am reacționat adecvat. România a reacționat conform dreptului internațional, a fost de partea celui agresat.

Lucrurile s-au complicat în momentul în care a venit administrația Trump.

Cred că trebuie să descoperim toți ceea ce ne unește: care sunt valorile pentru care ne trimitem fiii să moară. Dacă nu vom avea unitate, nu o să facem față la niciun fel de situație dificilă, așa cum apare la orizont.

Asta se va reflecta nu numai la nivel politic, ci și social, și economic și, în final, în starea de spirit a armatei. Pentru că în armată luptă soldații. Până când vin roboții, mai e. Oricâte achiziții ai face, în final ai acel soldat.

În final, cei care sunt responsabili trebuie să fie responsabili și, la capăt, să apară batalioane, să apară brigăzi, pentru că alea luptă. Realitatea e cu ce ne alegem, nu ce cheltuim.

La capitolul înzestrare și modul de ducere al războiului, e clar că armata română trebuie să se adapteze. Omul contează, inițiativa contează și trebuie să învățăm rapid ce înseamnă războiul modern și dronele. Altfel, cumpărăm platforme care vor fi vânate de dronele adversarului.

Trebuie să ne adaptăm la această situație: războiul roboților. Tot ceea ce e modern trebuie asimilat și găsită modalitatea prin care industria de apărare și armata dezvoltă asemenea sisteme moderne. Altfel, pur și simplu, nu vom fi la nivelul unei armate care poate să lupte. Iei o dronă și constați că nu mai are nicio legătură cu ducerea războiului, pentru că ea e în urmă, e uzată moral, nu mai face față războului electronic.

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€