Ziua în care Maria Grapini a înghesuit 30 de ani de la Revoluție într-o oră și jumătate

Maria Tufan

Redactor

La începutul lunii octombrie, eurodeputata social-democraților Maria Grapini a lansat jurnaliștilor prezenți la o întâlnire din Parlamentul European o invitație: „în noiembrie voi organiza un eveniment - <<România la 30 de ani de la Revoluție>> - dacă doriți să participați, vă rog să mă anunțați, mi-ar plăcea mult să fie și presa acolo.” 

Am acceptat invitația Mariei Grapini pentru a putea observa cum aniversează europarlamentarii români împlinirea a 30 de ani de la căderea comunismului, cine va participa la un moment atât de important pentru România și cum se organizează, de fapt, un astfel de eveniment în Parlamentul European. Cu alte cuvinte, am fost la Bruxelles de luni dimineață până miercuri dimineață (18-20 noiembrie), pe banii UE alocați europarlamentarilor pentru grupuri și invitați. 

M-am întors la București cu o relatare despre un politician, ales deja pentru un al doilea mandat în legislativul european, care a cheltuit peste 20.000 de euro din banii Uniunii Europene în încercarea de a mulțumi „pe toată lumea”. „România la 30 de ani de la Revoluție” a luat forma unei conferințe de tip show în care Maria Grapini a fost moderatoarea și alți nouă speakeri - unii invitați din scurt și cu discurs improvizat, alții cu foi pregătite de acasă dar întrerupți brutal din cauza lipsei de timp - au înghesuit atât Revoluția, cât și cei 30 de ani care i-au urmat, într-o oră și jumătate, pe repede-nainte. 

Concluzia? 

„Noi trebuie să fim doar noi! Să facem România cunoscută și unită în spațiul UE!”

Drumul

„Mihaela? A ajuns Mihaela? Dar unde s-a dus?”, „Bine ați venit, bine ați venit!”, „Vai, ce mă bucur să vă văd!”. 

Luni, la ora 5.30 dimineața, Maria Grapini, devenită recent și în condiții necunoscute europarlamentar din partea PSD, își aștepta invitații în holul de la intrarea principală a aeroportului Otopeni. „Haideți, așteptăm să ne mai strângem câțiva și mergem la check-in, eu mi-am făcut deja online, dar stau acolo cu voi.” 

Check-in-ul pentru zborul către Bruxelles se făcea la două ghișee Tarom - un ghișeu pentru prioritatea oferită de biletele de la clasa business, al doilea pentru biletele de la economic. „Aoleu ce coadă e!„, s-a auzit Grapini ajunsă acolo. 

Coada lungă de aproape un sfert de oră era cauzată de faptul că toate zborurile internaționale Tarom plecau de la același birou de înregistrare. Europarlamentara româncă a găsit însă rapid o soluție pentru ca invitații săi să nu aștepte prea mult: „haideți la coada asta de la business, haideți aici, haideți că e mai scurt, vorbesc eu”. În ciuda intenției, ironia a făcut însă ca rândul de la economic, acolo unde am rămas singură, să ajungă la controlul de securitate mai repede - compania Tarom a mai deschis alte patru ghișee pentru clasa economic, cel de „priority" rămânând în continuare unul singur.

La poarta de îmbarcare, Maria Grapini s-a comportat ca o gazdă primitoare. A făcut schimb de zâmbete cu invitații și i-a poftit pe toți să se așeze până la decolare. „Sunt agitată să văd dacă sunt toți, că tocmai mi-a zis unul dintre ei acum dimineață că nu mai ajunge. Nu a anunțat nimic, l-am sunat să văd unde e, dacă întârzie. Și mi-a zis că nu mai vine”, a explicat aceasta. 

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

„Eu acum trebuie să pun bani din buzunarul meu că, normal, nu decontează Parlamentul și pentru cei care nu vin, chiar dacă eu am plătit deja totul. Ceea ce e și corect, sigur, că așa pot să zic că am X invitați și eu să îmi iau în buzunar toți banii. Dar nu se face, să nu dai măcar un telefon să anunți. Na, asta e, pun 800 de euro de la mine - cam atât fac cazarea și drumul de persoană”. 

Grupul invitat de eurodeputată pentru acest eveniment a numărat 34 de persoane. Deci, Parlamentul European a decontat 27.200 de euro pentru cazarea și transportul tuturor. Cine a făcut parte din grup? 

Jurnaliști din București și din țară (PressOne, România TV, Antena 3, DCNews, TV Bârlad, TEN Tv, Banatul meu, Cronica Română și TVR Iași), oameni din mediul de afaceri veniți în special din alte județe în afară de București, profesori, un vlogger, directorul Asociației Memorialul Revoluției Timișoara însoțit de alți doi reprezentanți, dar și diverse alte persoane ale căror ocupație a rămas incertă. 

La aceștia se adaugă și doi dintre speakerii conferinței: profesorul dr. Victor Neumann de la Centrul de Studii Avansate în Istorie al Universității de Vest din Timișoara și profesorul dr. Marcela Sălăgean, titular al catedrei de Istorie contemporană la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. 

Am urcat cu toții în avionul de Bruxelles unde ne-am despărțit temporar de gazda noastră, Maria Grapini - a avut loc la business, împărțind cabina cu fostul președinte Traian Băsescu. 

Pe aeroportul din Bruxelles drumurile noastre s-au despărțit. Eurodeputata s-a dus direct spre Parlament unde avea diverse întâlniri, iar grupul a rămas pe mâinile celor trei asistenți ai săi.

Conferința

Conferința „România la 30 de ani de la Revoluție” era programată să înceapă marți, la ora 16.00. Până atunci, însă, grupului invitat de Maria Grapini i s-au pregătit o serie de vizite și tururi prin Parlamentul European. 

Vreme de o oră și jumătate, o româncă angajată în departamentul de comunicare al instituției le-a povestit românilor-musafiri cum funcționează legislativul UE, care sunt grupurile politice, dar și cum s-a votat la ultimele alegeri. 

Tot înaintea evenimentul propriu-zis, Maria Grapini a condus rapid o parte dintre doritori în biroul său de europarlamentar. Le-a oferit cărți scrise de ea, cu autograf, și a primit la rândul său un cadou din partea unei invitate. 

Maria Grapini le-a prezentat invitaților săi biroul din Parlamentul European. Foto: Maria Tufan

„Este cu valoarea sub 150 de euro, deci am voie să o păstrez”, a menționat Grapini cu zâmbetul pe buze, amintind, astfel, regula cadourilor din Parlamentul European - tot ce depășește, ca valoare, suma de 150 de euro, trebuie donat instituției. 

Tot pe fugă s-a plecat de la etajul 10 spre etajul 3, acolo unde avea să înceapă în scurt timp evenimentul pentru care venise toată lumea. „Știu că sunteți obosiți, că e obositor să te plimbi, să alergi așa dintr-o parte în alta, mereu sunt programele încărcate pentru vizitatori, dar n-aș vrea ca vreun omuleț venit aici să regrete. Mi-ar părea rău, așa că chiar dacă pare obositor, am zis să vedeți cât mai multe. Diseară ne descărcăm energetic”, i-a încurajat Grapini pe oameni în timp ce așteptau liftul. 

„Vă admirăm energia!„, i-a răspuns cineva.

***

„Bine ați venit! Bine ați venit tuturor! Acțiunea de astăzi, am dorit, în calitate de europarlamentar - for translation, use U22, you have translation in English - am dorit împreună cu echipa mea să dedic această conferință tuturor românilor, oriunde ar trăi, am vrut să o dedic celor 30 de ani de la Revoluția care a avut loc în România și sigur să putem observa, prin bunăvoința speakerilor, evoluția României în cei 30 de ani de la Revoluție”, a declarat în deschidere Maria Grapini. 

Alături de ea, la pupitrul oficial, se aflau Dan Nica, șeful delegației Române S&D, Andreea Păstârnac, ambasadorul României în Belgia și Călin Stoica, Reprezentant Permanent în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene. 

La pupitrul oficial, de la stânga la dreapta: Călin Stoica, Maria Grapini, Andreea Păstârnac și Dan Nica. Foto: Maria Tufan

După scurtele replici din deschidere ale Mariei Grapini, în sală au început să cânte, pe rând, cele două imnuri - cel al României, urmat de cel al Uniunii Europene. „Am considerat că este bine să le punem pe amândouă, da, pentru că acesta a fost traseul României în ultimii 30 de ani. Acum suntem în UE”, a punctat Grapini. 

Niciun oficial european nu a luat parte la acest eveniment. Au venit, în schimb, doi dintre noii europarlamentari PSD: Carmen Avram și Tudor Ciuhodaru. Lângă ei, la cel de-al doilea pupitru oficial, s-a așezat și reprezentantul misiunii Japoniei la Bruxelles - singurul străin din sală. Tot în rândul invitaților de onoare s-au numărat și speakerii panelului doi, cei care intrau în categoria „români stabiliți în Belgia”, mai exact președintele Clubului de Afaceri Belgo-Român, Dan Buniș, și directorul Arthis - Casa de Cultură Belgo-Română, Liviu Hopârtean. 

Cu toții au luat cuvântul, pe rând. În total, nouă speakeri, în doar o oră și jumătate - atât a fost rezervată sala pentru eveniment. 

De partea cealaltă, în fața pupitrelor oficiale, audiența număra exact cei 34 de invitați ai Mariei Grapini aduși din România, plus două excepții: o studentă româncă aflată la Bruxelles cu un program Erasmus, interesată de evenimentele organizate în Parlamentul European și o româncă stabilită la Bruxelles de mai mult timp, interesată de afacerile europene și participantă activ la mai toate evenimentele publice din instituție. 

În mod ciudat, pentru un eveniment organizat la Bruxelles, nu a fost prezent în public niciun eurodeputat din altă țară, niciun oficial străin și, în general, niciun european care ar fi putut afla, în limba engleză, cât de importantă a fost revoluția română. Eram doar noi între noi.

„Doamna Ambasador o să mă ierte, Dan Nica are o întâlnire urgentă cu coordonatorii, deci va spune primul câteva cuvinte ca să poată pleca”, s-a scuzat Maria Grapini. 

„Mulțumesc”, a replicat europarlamentarul PSD, dând startul discursului. „Când Maria a organizat acest eveniment, am apreciat-o pentru ambiția și emoția de a marca acest eveniment ca atare, dar în doilea rând să le spună celor care nu au apucat să trăiască pe viu acele clipe. Noi cu greu vom putea uita acele momente. Acum avem dreptul de a vorbi, de a spune ce gândi, dreptul de a spune lucrurilor pe nume și de a ne lupta pentru ca fiecare să aibă propria sa identitate, fără a se gândi că suferă consecințe, dreptul de a vorbi limba ta și mai ales dreptul de a-ți vorbi țara de bine. 

La 30 de ani după Revoluție, iată avem o picătură de noroi aruncată pe obrazul României - nu e neapărat pe obrazul cuiva, ci asupra țării noastre care cu greu, cu greu, poate fi ștearsă. Să fiți mândri că sunteți români și să ne bucurăm cu toții că putem sărbători 30 de ani la Bruxelles de la revoluția română. Cei care ați venit special pentru acest eveniment, ați făcut un lucru cu totul extraordinar și vă mulțumesc!„. 

Nica s-a ridicat și a părăsit sala imediat după. Avea treabă. Ambasadoarea Andreea Păstârnac a preluat cuvântul și a vorbit vreme de câteva minute despre „proiectul extraordinar pe care l-a lansat Belgia pentru România în acele zile ale Revoluției„. În continuare, Călin Stoica a citit un discurs de pe foaie, fiind și el aplaudat solemn la final. 

La finalul panelului oficial, Maria Grapini a verificat dacă Andreea Păstârnac trebuie să plece, bucurându-se public la refuzul acesteia. „În sfârșit am speakeri care doresc să rămână până la capăt.” Călin Stoica a părăsit și el sala. 

Runda a doua de discursuri a fost continuată de Carmen Avram, cea care a povestit, pe scurt, momentul uciderii soților Ceaușescu. 

Carmen Avram (a doua de la dreapta) a impresionat-o pe Maria Grapini cu un discurs "emoționant". Foto: Maria Tufan

„Acum 30 de ani, singurul post de televiziune care exista a intrat în breaking news și anunța sec: dictatorul Ceușescu și soția sa au fost executați. Am fost șocați, apoi au intrat iar în breaking news și au publicat fotografiile soților Ceaușescu secerați de gloanțe. Apoi l-am văzut pe tatăl meu căzând în genunchi, plângând, avea capul în mâini și spunea încontinuu <<în sfârșit s-a terminat>>. Cei din statele cu democrații mai vechi au considerat o barbarie ce-am făcut noi, dar trebuie să fi trăit în România trimișilor lui Stalin și apoi în România lui Ceaușescu pentru a înțelege de ce te puteai bucura în acel Crăciun din ‘89 de moartea unor oameni. Au trecut 30 de ani și s-au întâmplat multe cu noi dar, în opinia mea, ce-am câștigat atunci a fost un singur lucru, dar unul esențial, am câștigat dreptul de a avea drepturi.” 

„Extraordinar! Da! Aplauze!” - a dat startul Grapini, întrerupând discursul. 

„Din păcate pentru noi, încă mai avem personaje care cumva vor înapoi, care încă își mai permit să ceară dispariția unui partid sau care spun că membri unui partid trebuie bătuți cu bâta și exilați în munți. Dar știu că putem ajunge la România aia mișto de tot pe care am visat-o acum 30 de ani. Suntem aici în inima democrației europene, sărbătorim 30 de ani de la eliberare la Bruxelles, iar cel mai puternic sentiment pe care îl am e că mă simt aici ca acasă și știu că aici vom rămâne”, a încheiat Avram într-un nou val de aplauze furtunoase. 

„Carmen Avram nu putea să vorbească decât emoționant”, a punctat Maria Grapini, cerând imediat un moment de reculegere pentru cei „care la Revoluție au murit pentru ca noi să avem dreptul de a avea drepturi!” 

Cei 30 de români și un japonez care erau răsfirați în sala europeană au tăcut pentru un minut, fiecare cu gândurile lui. O tăcere democratică.

Discursurile au fost reluate după de Tudor Ciuhodaru, unul dintre cei mai conciși speakeri ai conferinței, care a recunoscut încă de la început că nu fusese informat că trebuie să vorbească despre ceva la o conferință. 

„Dar nu e nicio problemă, că de-aia sunt medic de urgență. Bună ziua. Numele meu este Tudor Ciuhodaru, sunt medic de urgență, Iași, România, spitalul clinic de urgență Nicolae Oblu, un oraș, un colectiv, un spital care dă ora exactă în ceea ce privește urgențele și neurochirurgia la nivel european. Așa începe fiecare discurs pe care îl țin în Parlamentul European. E o minune că ne întâlnim aici. Când a căzut zidul Berlinului am început să sper, când a fost Revoluția am continuat să sper, când am intrat în UE am continuat să sper. Soluția sănătoasă suntem noi, toți. Noi suntem cei care facem România bine.” 

„Perfect!” - a aclamat Maria Grapini la finalul discursului, stârnind un nou șir de aplauze. Intervențiile acesteia au fost cele care au animat constant sala, audiența fiind în mare parte absentă. Câțiva invitați își ascundeau telefoanele în pupitrele în care erau așezați, alții priveau în gol cu priviri obosite. 

Pe Maria Grapini cel mai mult a impresionat-o, însă, reprezentantul Misiunii Japoniei la Bruxelles, cel care a ținut un mic discurs într-o română aproape corectă și care a ascultat mesajele de până la el fără a folosi căștile. Pe toată durata momentului său, moderatoarea a pufnit uimită și a căutat confirmarea acestui fapt extraordinar - un oficial japonez vorbitor de limbă română - la oamenii din sală și la colegii de pupitru.

„Păi ce mai putem spune? Iată, domnul secretar al misiunii Japoniei la Bruxelles cunoaște atâtea lucruri despre România, vorbește foarte bine românește, eu nu cred că nu ne-a sensibilizat pe fiecare dintre noi faptul că a vorbt în limba română”, și a stârnit ca de obicei un rând de aplauze. 

„Multe mulțumiri, domnule! Să știți că am citit o carte în 1978 despre cum va fi Japonia în anul 2000. Și în anul 2003 am fost în Japonia și am luat cartea cu mine și am verificat dacă erau făcute și da, dragi prieteni, erau făcute! Japonia își face strategii pe termen lung. Mulțumim foarte mult domnului ambasador și nu regret deloc că sunt în comisia pentru Japonia!”, a conchis Grapini. 

Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru i-a adresat și el un cuvânt în altă limbă invitatului japonez, însă acesta din urmă nu a avut nicio reacție. Prin urmare, Ciuhodaru a ținut să clarifice în română că i-a mulțumit.

Profesoara de istorie contemporană, Marcela Sălăgean a citit, apoi, vreme de peste zece minute, pagini de istorie - cuvânt cu cuvânt și fără să-și ridice ochii din foaie, mărind totuși ritmul spre final, când Maria Grapini a început să sugereze gestual, deloc subtil, că nu mai este timp. Pe durata acestui discurs, Carmen Avram a părăsit și ea sala. 

A urmat apoi profesorul Victor Neumann căruia, din cauza colegei de dinainte, mesajul i-a fost scurtat și mai drastic.

De altfel, absolut toți speakerii care au urmat după profesoara Sălăgean au fost opriți brutal, dar cu zâmbetul de buze, de Maria Grapini, anunțați fiind că „nu mai este timp, ne pare rău”. 

Dezbaterea a fost și ea extrem de scurtă, însă o parte din timpul ei i-a fost alocat vloggeriței Iosefina Pascal, cea care înainte de întrebare, a ținut să transmită un mesaj în limba engleză. 

„Poți vorbi în română, Iosefina, toți vorbim română aici, există translator”, i-a explicat Grapini. 

„Două secunde, vorbesc în engleză pentru că vreau ca întreaga lume să audă ce lucruri oribile s-au întâmplat în România în cadrul experimentului Pitești”, a explicat aceasta, continuând cu întrebarea. În sală nu mai era însă nimeni din altă țară, iar evenimentul nu era transmis public. 

Alte două întrebări au mai fost luate din public, Maria Grapini punând capăt într-un final întregului eveniment printr-o concluzie. 

Până la finalul evenimentului, o parte din speakeri au plecat. Foto: Maria Tufan

„Să nu mai aplicați teoria noi și voi, despre care a vorbit și dom’ profesor. Noi trebuie să fim doar noi. Să facem România cunoscută și unită în spațiul UE! Acum, haideți, vă rog, serviți repede niște suc, niște cafea, luați ceva dulce, apoi să mergem că am depășit deja cu mult timpul pe care ni l-au alocat pentru sală”.

Epilog 

Cafeaua, biscuiții și sucurile s-au servit la final, pe fugă. În Parlamentul European deja se închideau porțile pentru vizitatori. Foarte puțini invitați au mai avut timp să stea de vorbă cu speakerii oficiali, așa cum, de altfel, Maria Grapini a anunțat că ar fi scopul conferinței. 

„Uf. Mi-aș fi dorit să fie mai mult timp alocat pentru că sunt atât de multe lucruri care ar merita să fie lămurite în ceea ce privește revoluția și ceea ce s-a întâmplat după, încât încă au rămas o grămadă de lucruri nelămurite”, a precizat Daniel Crișan, un antreprenor de 58 de ani din Argeș. 

„Și astăzi au fost pe repede-înainte și doamna Grapini ca moderator a avut o misiune ingrată, să le tot taie… dar asta este. Locul nostru este în Europa, punct. Un lucru care nu se discută. Că ne chinuim, că nu știm să fim uniți în acest ideal. A fost o acțiune excelentă până la urmă și ar fi bine ca fiecare dintre cei care am fost aici să ne transformăm în acel vector care transmite mesajul mai departe”, a completat acesta. 

Directorul Asociației Memorialul Revoluției Timișoara, Rado Gino, nu a luat cuvântul deloc în timpul conferinței, însă a transmis, la final, că pleacă cu „gândul de încredere”. 

„Plec cu gândul de credință în faptul că suntem pe un drum bun, că suntem astăzi aici la Parlamentul European, ne arată că suntem pe un drum bun, trebuie să strângem rândurile, să fim mai prezenți în europa și în PE, trebuie să facem cât mai mult lobby pentru România și să ne servim interesele țării”.  

Pe drumul spre ieșire, un alt bărbat recunoaște că timpul a fost mult prea scurt și că nu a fost, totuși, suficient de interactiv. „Ar fi trebuit să vorbim mai mulți, că doar ăsta era scopul, nu?”, le explica el cunoscuților săi din grup. „Dar a fost extraordinar, ar trebui să apreciem intenția, că doar asta contează”.

„Sigur că sunt foarte multe lucruri care n-au fost rezolvate, cum spuneau și vorbitorii de astăzi și că puteam face mai mult, asta e clar. Dar lipsa de unitate, poate și lipsa de informație și lipsa de experiență pentru că nu am mai trăit într-o democrație generațiile de acum, ne-au făcut să nu reușim să facem acea sinergie. Și atunci am spus 30 de ani - totuși este o cifră, nu? 30 de ani de la Revoluție, să fac această conferință pentru a scoate în față punctual lucrurile care s-au rezolvat. Ăsta a fost scopul conferinței”, a declarat pe final Maria Grapini, pregătindu-se apoi pentru încă două-trei declarații pe care i le-a cerut presa.

„M-ați stors! Nu mai pot!” 

Întregul grup a plecat spre cel de-al doilea restaurant în care Maria Grapini a oferit cina de final. 

„Sper că v-ați simțit bine și că v-a plăcut! Vă mulțumesc că ați venit!”, a transmis europarlamentarul imediat ce toată lumea s-a așezat la masă. 
„Am și un mic suvenir pentru presă, sunt de la Parlament, niște carnețele să vă notați ce aveți de notat, bine, dacă le mai folosiți, că acum cu tehnologia… și niște lanternuțe - să vedeți bine știrile! Doamne, dar vedeți cum scrieți, să nu se creadă că v-am cerut eu ceva, Doamne ferește!”, a încheiat aceasta râzând.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€