Votaţi Omul Anului 2016 în România!

Redacția

Se încheie un an răscolitor pentru România. În 2016 am văzut cum poate fi administrată ţara de un guvern fără obligaţii de partid, dar şi fără program politic. Şi tot în acest an ne-am reamintit, dacă uitasem, cât de mare este ruptura dintre lumea virtuală a rețelelor de socializare și ceea ce se numește „România profundă”.

Călcâiul lui Ahile pentru statul român a fost Sănătatea, sistemul medical fiind zguduit de tragedii, reforme şi dezvăluiri extrem de grave.

2016 a adus şi un vârtej al dezinformării în masă: ştirile false au umplut internetul și au generat reacții semnificative în comportamentul de vot.

Dacă ar fi să punem degetul pe omul sau pe echipa care a reprezentat în cea mai mare măsură acest an, cu bunele şi relele lui, pe cine am alege?

PressOne vă propune 10 nominalizări pentru Omul Anului în România.

Le puteţi citi mai jos, în ordine alfabetică, şi vă invităm să le votaţi până duminică, 8 ianuarie, la ora 24. Sistemul permite acordarea unui singur vot, unei singure nominalizări, o singură dată.

Dacian Cioloș

În decursul unui an petrecut la conducerea guvernului, Dacian Cioloş ne-a arătat că în România se poate face politică şi în mod civilizat.

Fără să facă uz de vorbe mari și fără să se implice în scandalurile artificiale întreținute de televiziunile de știri, el a fost premierul care a vorbit despre patriotism în Parlament şi care a spus, cu referire la emisiunea „Sinteza zilei”, de la Antena 3, că „nu poţi să-ţi faci meseria corect dacă nu ai curajul să cobori câteodată în mocirlă”.

Dacian Cioloş, la prezentarea Strategiei anticorupţie. Foto: Lucian Muntean

A fost atacat pe motiv că ar fi o „unealtă” mânuită de păpușari-fantomă, care doresc ca România să fie controlată de forțe străine.

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Practic însă, anul în care Cioloș a condus Executivul înseamnă, printre altele, întabularea gratuită a terenurilor agricole, deblocarea șantierelor pentru autostrăzi, simplificarea procedurilor birocratice – de la eliminarea cópiilor legalizate și a taxei de timbru, până la plata cu cardul la ANAF și a taxelor prin ghiseul.ro.

Guvernul Cioloș a inițiat legea potrivit căreia șomerii care-şi găsesc de muncă în alte localităţi decât cea de domiciliu vor primi bani în plus. Acelaşi guvern a lansat aplicaţia „Inspectorul pădurii” – prin care oricine poate verifica, în timp real, legalitatea unui transport de lemn identificat în trafic.

În 2016, nivelul investițiilor străine în România a revenit la valoarea de dinainte de criză, iar România a bifat cea mai mare creștere economică din UE.

Liviu Dragnea

Preşedinte al celui mai mare partid din România, Liviu Dragnea a obţinut cu PSD victorii detaşate atât la alegerile locale, cât și la alegerile parlamentare din 2016: peste 33% din voturile pentru consiliile locale, peste 37% pentru consiliile județene și peste 45% la Senat și Camera Deputaților.

Diferenţa dintre PSD şi celelalte partide a fost oarecum surprinzătoare, fiindcă imaginea partidului fusese afectată de prestația premierului Victor Ponta și de corupția asociată, factor favorizant al tragediei din #Colectiv.

Dragnea a schimbat însă strategia politică şi de comunicare, mutându-se ideologic spre centru şi reuşind să atragă mai mulţi votanți tineri, care nu făceau parte din electoratul său tradiţional.

Dragnea ar fi putut fi prim-ministru dacă nu era condamnat definitiv. Foto: Lucian Muntean

La fel de surprinzător ca scorul mare obţinut de PSD este faptul că, în ciuda condamnării sale la închisoare în dosarul „Referendumul 2012”, Liviu Dragnea nu și-a pierdut influența printre membrii PSD și nici credibilitatea în rândul unei importante părţi a populaţiei.

Echipa feminină de spadă a României

Scrimerele Ana Maria Popescu, Simona Pop, Simona Gherman și Loredana Dinu au câștigat medaliile de aur în proba olimpică de spadă pe echipe.

De la stânga la dreapta, Loredana Dinu, Simona Gherman, Simona Pop şi Ana Maria Popescu.

Performanța lor e cu atât mai notabilă cu cât acesta a fost singurul titlu olimpic câștigat de România la  Jocurile Olimpice de la Rio 2016.

În finală, echipa feminină de spadă a României a învins China cu 44-38.

Echipa de investigaţii a Gazetei Sporturilor:
Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

În 2016, pe urmele vinovaţilor pentru morţii din #Colectiv, ziariştii Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan au documentat şi publicat, pe blogul tolo.ro, seriale extraordinare despre dezinfectanţii diluaţi de firma HexiPharma, precum şi despre corupţia şi indolenţa din mai multe spitale românești.

Răzvan Luţac şi Mirela Neag, la Gala Superscrieri 2016. Foto: Adi Bulboacă

Spre finalul anului, aceeaşi echipă de la Gazeta Sporturilor a dezvăluit schema prin care directorul spitalului Malaxa, Florin Secureanu, sustrăgea continuu sume de bani din casieria instituţiei. Secureanu a fost arestat preventiv pe 10 decembrie.

Cătălin Tolontan, redactor şef al Gazetei Sporturilor.

Adrian Ghenie

Pictorul care locuiește la Berlin şi la Londra este cel mai în vogă artist plastic român. Personalitate misterioasă, Ghenie nu prea acordă interviuri presei de la noi, iar știrile despre el se referă mai ales la sumele cu şase zerouri cu care casele de licitație îi vând tablourile.

În toamna lui 2016, lucrarea sa intitulată „Nickelodeon” a fost vândută cu 9 milioane de dolari, de peste 7 ori mai mult decât prețul de pornire.

Cota lui Adrian Ghenie a ajuns la un nivel de top în 2014, când tabloul său „The Fake Rothko” a fost una dintre surprizele unei licitaţii organizate de casa Sotheby’s, fiind adjudecat pentru 1.778.422 de euro.

Lucrările sale se află deja în colecţiile unora dintre cele mai importante galerii şi muzee de artă din lume.

Cristian Tudor Popescu

Cristian Tudor Popescu a împlinit 60 de ani la 1 octombrie 2016, iar numele său este o piatră de hotar pentru jurnalismul românesc.

„La 25 de ani, prețuiam inșii inteligenți, chiar dacă erau niște lepre. Acum e invers. Acum, primul lucru după care mă uit, primul meu criteriu este acela al bunătății”, spune el într-un interviu pentru PressOne.

Cristian Tudor Popescu a fost redactor-şef al cotidianului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă. Foto: Raul Ştef

Cu o structură mentală care-i cere să conceptualizeze orice situaţie pentru a o putea înţelege, CTP a creat metafore memorabile din comportamentul persoanelor publice.

Etichete, calambururi şi descrieri de-ale sale au devenit de uz comun, de parcă ar fi provenit din folclor, şi au facilitat relaţia românilor cu realitatea.

Sandu Popescu

Cercetător al Universităţii din Bristol, Sandu Popescu a fost distins în 2016, pentru contribuţii excepţionale în dezvoltarea fizicii cuantice, cu prestigioasa medalie Dirac, acordată de Institutul de Fizică al Marii Britanii (IOP).

Sandu Popescu s-a născut la Oradea, în 1956. Foto: Arhiva personală

Fizicianul român a conceput schema teoretică pe baza căreia s-a realizat primul experiment de teleportare a unei particule elementare.

„Ca în teleportarea din filme, informația despre starea particulei pur și simplu dispare de la transmițător și reapare la receptor. Nu se află niciunde în spațiul dintre transmițător și receptor.

Se folosește fenomenul acesta de ne-localitate, ca starea de aici să fie preluată și să reapară dincolo. Diferența e că tot ce a dispărut de aici și a reapărut acolo e starea particulei, nu particula originală în sine”, a explicat Sandu Popescu într-un interviu pentru PressOne.

Medalia Dirac au mai primit-o, între alții, Stephen Hawking (1987) sau Roger Penrose (1989).

Ada Solomon

La cea de-a 29-a gală a premiilor Academiei Europene de Film (EFA), lungmetrajul german Toni Erdmann, co-produs de românca Ada Solomon, a câştigat cinci premii, inclusiv pentru cel mai bun film european al anului, cel mai bun regizor, cel mai bun actor şi cea mai bună actriţă în rol principal.

Ada Solomon, într-o fotografie de la ediţia 2016 a Premiilor Gopo.

Ada Solomon este producătorul unor filme importante din Noul Cinema Românesc, printre care se numără Poziția copilului (regia: Călin Netzer), distins în 2013 cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin, şi Aferim!, pentru care Radu Jude a primit în 2015 Ursul de Argint la acelaşi festival.

În 2013, Academia Europeană de Film i-a acordat Adei Solomon premiul Eurimages, pentru activitatea sa de producător.

Mihai Șora

Academicianului Mihai Șora ar trebui să i se decerneze titlul de cel mai tânăr centenar din România.

În 2016, postările sale de pe Facebook au fost ca o gură de aer proaspăt, pentru că, spre deosebire de mulţi dintre noi şi prietenii noştri, filosoful născut în anul intrării României în Primul Război Mondial a învăţat să se bucure de lucrurile simple, să fie îngăduitor şi amuzant, să găsească echilibrul în situaţii în care alţii îşi varsă grabnic viscerele şi prejudecăţile.

Mihai Şora este cel care, în anii ’50, a creat faimoasa serie Biblioteca Pentru Toţi (BPT).

Tot în 2016, autorul volumelor „Despre dialogul interior” (1947) şi „Sarea pământului” (1978) a fost decorat de preşedintele Iohannis cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

Vlad Voiculescu

A fost primul ministru al Sănătății care nu a ajuns în această funcție nici din interiorul sistemului și nici prin mijlocirea vreunui partid politic.

A fost primul ministru care a provocat ierarhiile din spitalele de stat, ai căror directori, cel mai adesea profesori şi medici reputați, se consideră nemuritori în poziţiile pe care le deţin.

Vlad Voiculescu are 33 de ani, este economist şi a renunţat la postul său dintr-o bancă vieneză pentru a lucra în guvernul Cioloş. Foto: Lucian Muntean

În mandatul de numai 7 luni al lui Vlad Voiculescu, ministerul Sănătăţii a schimbat legislația astfel încât managerii de spitale să nu mai ascundă, de frica unor sancţiuni, adevăratele statistici privind infecțiile nosocomiale. În octombrie 2016, numerele raportate erau cu 25% mai mari decât cu un an înainte, deci mult mai apropiate de valorile reale.

Vlad Voiculescu a trimis Corpul de Control al ministerului să verifice sistemul de transplant și a decis ca toate contractele majore ale spitalelor să fie făcute publice.

Într-o postare pe Facebook din decembrie 2016, el evalua astfel situația din Sănătate: „Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți: sistemul nu este atât de subfinanțat pe cât este de haotic, de corupt și de lipsit de mecanisme de control care să asigure siguranța pacienților și a medicilor”.

Votarea s-a încheiat. Vă mulţumim!

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€