Viorel Cibotaru, fost ministru al Apărării la Chișinău: 40-50% din populația Republicii Moldova chiar și-ar dori o invazie rusă

În Parlamentul de la Chișinău, deputatul Vlad Bătrâncea, membru al Partidului Socialiștilor (PSRM), a rupt harta României Mari în semn de protest față de ceea ce a numit „propaganda românismului” din școlile moldovenești. (Video, aici).

Evenimentul s-a petrecut în această săptămână și este edificator pentru tensiunea politică din Republica Moldova, care a determinat căderea a trei guverne de coaliție în mai puțin de un an.

PressOne a profitat de prezența la București a lui Viorel Cibotaru, fost ministru al Apărării la Chișinău, pentru a afla mai multe despre complicatul context politico-strategic în care se găsește Republica Moldova.

*

– Care este, în acest moment, cea mai mare amenințare la adresa Republicii Moldova?

– Cea mai mare amenințare este lipsa de abordare a problemelor de securitate națională și de apărare într-un mod coerent, la nivel național. Sunt mai mulți factori care dirijează societatea Republicii Moldova și care nu permit sau stopează crearea unei viziuni comune, integrate.

Am putea aminti de riscul unor acțiuni militare, risc care nu este conceput univoc în Republica Moldova, care nu este văzut într-un plan realist.

Acest risc este contestat de o parte a populației, fapt care nu permite dezvoltarea armatei naționale în contextul definiției ei și în contextul unor amenințări declarate din partea Federației Ruse. Vă aduceți aminte declarația lui Rogozin.

Asta ca să nu mai vorbim despre situația reală din Transnistria, de prezența unei brigăzi a Federației Ruse, a unor forțe care nu sunt sub controlul autorităților Republicii Moldova.

Acolo este un contingent militar cu 1.500 – 1.800 de persoane, dar, în total, în Transnistria sunt circa 16.000 de persoane, dacă luăm în calcul și așa-numita armată și trupele așa-numitelor Minister de Interne, Securitate și Vamă transnistrene.

De asemenea, o amprentă negativă pentru întreaga societate este corupția. Din cauza scandalurilor de corupție se perindă guvernele, și toată lumea este nemulțumită.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

– Apropo de corupție: cetățenii Republicii Moldova resimt o nemulțumire similară cu cea a cetățenilor români, în privința întregii clase politice. Ultimele date ale Barometrului de Opinie arată că moldovenii și-au pierdut încrederea atât în partidele politice, cât și în instituții esențiale ale statului, precum Guvernul și Parlamentul. În România s-a pus problema că instabilitatea socio-politică vine într-un moment delicat, în care relația cu Rusia este una încordată. Cât de vulnerabil se simte Chișinăul?

– Chișinăul este totuși diferit. Partidele politice care constituie Guvernul se află mai degrabă într-o luptă politică decât într-un parteneriat politic. Vedem ce se întâmplă astăzi cu Partidul Liberal Democrat.

Dar, într-adevăr, clasa politică nu manifestă acea voință necesară pentru depolitizarea instituțiilor statului și a organelor de justiție și împiedică continuarea unor reforme în contextul acordului de asociere cu UE. Aceste lucruri vulnerabilizează poziția Republicii Moldova în fața pretențiilor Federației Ruse.

De altfel, aceasta este o armă pe care Federația Rusă, dacă nu o generează, cel puțin o folosește la maximum prin diferite instrumente ale războiului hibrid, prin propaganda descurajării și inoculării în spațiul public a anumitor idei care subminează statalitatea Republicii Moldova.

E greu de a face un pronostic optimist, pentru că este criză continuă. Deci, influențele externe cele mai vizibile și mai perturbante sunt cele ale Federației Ruse.

La București, Viorel Cibotaru a participat la conferința internațională „Managementul frontierei UE: România – Republica Moldova – Ucraina”.

*

– Românii privesc cu îngrijorare evoluția conflictului din Ucraina. Cât de amenințați se simt cetățenii moldoveni de scenariul unei invazii ruse?

– Aici este o problemă de percepție. O parte din societate, pe care aș considera-o parțial captivă efectelor propagandei rusești, cu anumite viziuni post-sovietice și filoruse foarte înrădăcinate, chiar își dorește…

– … o invazie rusă?

– Exact. Și a salutat anexarea Crimeei și a luat o poziție pro-forțele separatiste din Donbass. Vorbim de 40-50 de procente din respondenții Republicii Moldova, măsurați în diferite sondaje.

Noi nu putem să neglijăm ceea ce s-a întâmplat în Ucraina și rolul pe care l-a jucat Federația Rusă. Mai mult, trupele Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și-au dublat activismul.

Nu dau niciun semn că ar vrea să părăsească teritoriul moldovean sau să slăbească din presiunile pe care le exercită asupra statutului de neutralitate a Republicii Moldova, ceea ce înseamnă încălcarea angajamentelor internaționale ale statului moldovean, începând cu ONU și încheind cu UE și NATO.

– Ar fi capabilă armata moldoveană să facă față unui atac la adresa integrității teritoriale, similar celui din Ucraina?

– În temei, da. Adică dacă ne referim la un comportament ieșit din limitele diplomatice ale acestor contingente militare din stânga Nistrului, care nu se află sub controlul nostru.

Dar nu există condiții ca Republica Moldova să reprezinte vreun pericol pentru Federația Rusă, ca să vorbim de o agresiune de acest fel.

Dacă vorbim despre instrumentele și tehnicile unui război hibrid, noi suntem permanent, din 1992, sub influența unui asemenea război, uneori în crescendo. Acest război include activitatea serviciilor secrete de penetrare a mai multor instituții, coruperea clasei politice și proliferarea tehnicilor de corupție în general.

Vorbim despre fraudele din sistemul bancar, din sistemul energetic, fraude sistemice, uneori instituționalizate în comerțul cu Federația Rusă.

– Ați atras atenția asupra faptului că sistemul de apărare moldovean este învechit. Cum ar trebui reformat?

– Când am preluat ministerul, bugetul pe 2015 pentru Apărare era de 400 de milioane de lei (circa 20 de milioane de dolari – n.r.), ceea ce însemna circa 0,33% din PIB. În urma rectificărilor, s-a mărit la 460 de milioane, adică 0,40%. Însă la noile rectificări s-a pus problema reducerilor pentru toate instituțiile, inclusiv pentru armată.

Fără îndoială că avem nevoie de modernizarea armamentului și a arsenalului de tehnică militară, care sunt de producție sovietică.

Necesită reformare și structura armatei naționale. Este un proces în care noi ne-am închegat cu cooperarea nord-atlantică, prin adoptarea acestei Defence Capacity Building Initiative. Însă nu cred într-un termen foarte vizibil pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor.

Este nevoie să depășim obstacolele de care am vorbit, inclusiv înțelegerea absolut eronată, și contra intereselor Republicii Moldova, a noțiunii de neutralitate. Ne trebuie și voință politică, și o coeziune a societății vizavi de armata națională.

– Există temeri privind posibile consecințe în Republica Moldova ale apropierii forțelor NATO de zona de influență rusă?

– Eu nu cred că a crescut percepția de pericol care ar veni din partea României ca un purtător al sarcinilor NATO. Poate un segment al cetățenilor rusofoni, rusofili și pro-Putin să emită astfel de îngrijorări, dar nu există deocamdată reacții distincte în acest sens.

– Cum comentați alegerile nerecunoscute din Transnistria, care au avut loc în 29 noiembrie?

– Regimul instaurat la Tiraspol de Federația Rusă nu este bazat pe principii democratice, pe alternanța la putere, pe existența unor partide de opoziție sau forțe alternative. Totul este sub controlul Moscovei. În Transnistria, astăzi, este extrapolată situația din Federația Rusă.

– Ce strategie credeți că ar trebui să adopte statul moldovean în privința Transnistriei, problemă care nu-și găsește rezolvare de mai bine de 20 de ani?

– Nu există. Eu sunt foarte sceptic în ultimul timp, pentru că problema este în aranjamentele geopolitice.

Nu există instrumente credibile de a forța Federația Rusă să-și retragă trupele și de a crea o situație în care Republica Moldova să poată prelua responsabilitatea deplină pentru administrarea națională.

Soluțiile există, au fost elaborate, dar nu există o condiție în care să vorbim că ar putea fi aplicate.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€