Românii la iarnă, cuibărindu-se cu pisica lângă caloriferele închise de UE. Foto: Valerii Honcharuk | Dreamstime.com

„Va fi ca pe vremea lui Ceaușescu” și alte trei narațiuni alarmiste despre criza energetică. Și de ce ele sunt false

  • Vom muri de frig. Va fi ca pe vremea lui Ceaușescu. Ne vom distruge economia. Suntem pe cont propriu” – acestea sunt doar câteva din mesajele transmise de anumite persoane publice, în plină criză energetică.
  • Soluțiile propuse sau insinuate? Să abandonăm Ucraina, tranziția verde și ideea de solidaritate europeană.
  • Realitatea este, însă, mult mai complicată. Experții consultați de PressOne spun că deși urmează o perioadă grea, Europa e pregătită de iarnă, iar abandonarea Ucrainei și a tranziției verzi nu ne-ar rezolva deloc problemele. 

„În momente de criză, scapă cine poate”, spunea europarlamentarul Mihai Tudose la jumătatea lui septembrie, într-o emisiune Prima TV în care fusese întrebat cum vede ideea de solidaritate europeană în contextul crizei energetice. Din punctul lui de vedere, vina pentru facturile mari la energie este împărțită între guvern și Comisia Europeană, iar România ar trebui să-și urmeze doar propriul interes. 

Cu o săptămână înainte, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan îi îndemna pe tinerii liberali să „asculte cu circumspecție retorica de la Bruxelles și să facă duș zilnic, să nu oprească apa când se spală pe dinți, să nu mănânce făină de gândaci și să nu stea la 19 grade”

Ploiești, România. Foto: © Mariusika11 | Dreamstime.com

Declarațiile celor doi vin pe fondul unui climat general de teamă și neîncredere în privința sezonului rece. Românii și europenii se așteaptă la o iarnă grea, cu facturi mari și posibile penurii de energie. Profitând de aceste îngrijorări legitime, personalități din politică, mass media și mediul online au inventat sau preluat necritic o serie de narațiuni alarmiste privind viitorul energetic al Europei, dar și despre capacitatea Uniuniii Europene de a face față crizei.

Pe scurt, mesajul acestor voci este că UE ne va ține în frig și ne va lăsa fără bani. De ce? De dragul solidarității europene, de dragul Ucrainei, de dragul planetei. Experții care au stat de vorbă cu PressOne spun altceva.


Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

„Trebuie să abandonăm Ucraina și să ridicăm sancțiunile impuse Rusiei”

În 2022, despre criza energetică s-a vorbit mai ales în contextul războiului din Ucraina. După ce UE i-a impus Rusiei niște sancțiuni fără precedent, aceasta s-a răzbunat printr-o armă deja familiară Europei: șantajul energetic. Și atunci, soluția pe care o propun anumite forțe politice de pe continent – fie de extremă dreapta, fie de extremă stânga – este ca statele membre să-și urmeze propriile interese, să-și negocieze singure relațiile cu Rusia și să-și stabilească de capul lor politica energetică. Pe scurt, să abandonăm Ucraina și să ne vedem de ale noastre, altfel riscăm să murim de frig.

Ce nu spun, însă, vestitorii apocalipsei energetice este că actuala criză n-a început odată cu războiul din Ucraina. 

Iarna trecută, românii și europenii în general aveau anxietăți similare legate de facturile la energie. Atunci, prețurile din Europa creșteau pentru că exista o penurie de gaz natural și cărbuni, iar cererea era mai mare decât oferta. 

Cauzele erau multiple: fusese o iarnă relativ grea și oamenii își încălziseră casele mai mult decât de obicei, guvernele europene încercaseră să-și reducă dependența de combustibilii fosili pentru a-și atinge targeturile climatice, Rusia limitase transferurile de gaze pentru a pune presiuni pe UE să aprobe Nord Stream 2, iar Europa nu importase suficient gaz lichefiat pentru a compensa pierderile din alte surse.

Un Lukoil din Cluj. Foto © Abdelmoumen Taoutaou | Dreamstime.com

Astăzi, la sfârșit de 2022, Europa este mult mai pregătită pentru sezonul rece decât era iarna trecută, spun experții consultați de PressOne. De exemplu, dacă atunci Europa importa 42% din gaze de la Gazprom, luna aceasta importurile rusești scăzuseră undeva la 9%, arată Otilia Nuțu, expertă în politici publice privind energia. 

„Per ansamblu, pe tot anul, probabil că o să fie spre 20% (n.r. importurile de gaz din Rusia). În plus, atunci depozitele de înmagazinare erau umplute pe la 60%, acum sunt în jur de 85%. Nu cumpăram gaz lichefiat. Acum toată lumea s-a bătut pe gazul lichefiat și am reușit să aducem în Europa niște cantități mult mai mari. A crescut și producția Norvegiei. Deci există mult mai multe alternative pentru gaz”, explică specialista Expert Forum într-un interviu telefonic acordat PressOne. 

În condițiile astea, a abandona Ucraina pentru a ne întoarce la business as usual, adică la vremurile în care Europa era cvasi-dependentă de gazul rusesc, nu prea are sens, nici măcar dintr-o perspectivă „suveranistă”, arată Marius Ghincea, cercetător în cadrul Institutului Universitar European (IUE) din Florența și expert în politici publice și relații internaționale. 

Din punctul lui de vedere, o renunțare bruscă la sancțiuni ar semnaliza Moscovei că poate continua șantajul energetic și Europa este la mila Rusiei. Lucru care nu s-ar traduce într-o rezolvare a problemelor sistemice de securitate energetică, ci la perpetuarea lor. 

„Cu o Ucraină sub cizmă rusească, cine spune că următoarea țintă nu va fi Moldova sau vreun stat baltic? Ce-o să facem atunci, o să îi abandonăm și pe ei de teamă că ne crește prețul la gaze? Îi vom lăsa pe frații noștri din Moldova de izbeliște pentru că nu vrem să plătim 5 lei în plus pe metrul cub de gaz? Unde este patriotismul în asta?”, se întreabă Ghincea. 

„Avem facturi mari la energie din cauza tranziției verzi”

O altă narațiune populară este aceea că Europa s-a împușcat singură în picior grăbind tranziția verde, adică renunțarea la combustibilii fosili. De regulă, acuzația apare în spații publice care neagă însăși ideea de încălzire/schimbare climatică provocată de om. Iar dacă nu omul este de vină pentru schimbările climatice sau dacă schimbările climatice nici măcar nu există, atunci renunțarea la combustibilii fosili devine o falsă soluție la o falsă problemă. 

Eoliene pe un câmp în România. Foto © Petrina Calabalic | Dreamstime.com

Alteori, însă, fără a fi negată problema în sine și cauza ei, aceasta este minimizată, inclusiv de personalități politice percepute drept pro-europene. „Green Deal va aduce un val de euroscepticism în estul Europei”, spunea fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, într-un editorial Dilema Veche publicat în primăvara anului 2020. Pe atunci europarlamentar, politicianul USR critica insistența Uniunii Europene de a renunța cât mai repede la combustibilii fosili și de a exclude de la finanțarea cu fonduri europene a rețelelor de gaz, argumentând că această insistență va alimenta retorica partidelor eurosceptice. 

„De multe ori, discuția asta cu Green Deal are în esență un pattern religios. Te lepezi de fosili? Crezi în Green?”, scria Cristian Ghinea în 2020. 

Deși Uniunea Europeană a adăugat în 2022 energia nucleară și gazul pe lista combustibililor „verzi” de tranziție (decizie criticată de activiștii de mediu), în spațiul public persistă percepția că UE este inflexibilă și caută să le impună statelor membre niște măsuri draconice, nerealiste.

Nicidecum, arată Otilia Nuțu. De fapt, o mare problemă de până acum a Uniunii a fost că unele state membre au făcut fix ce le-a tăiat capul în materie de politici energetice, uneori împotriva recomandărilor Comisiei Europene. 

Panouri solare în Domogled-Valea Cernei. Foto © Wirestock | Dreamstime.com
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Germania a făcut întotdeauna altceva decât a vrut Comisia. Spre exemplu, s-a opus puternic presiunilor Comisiei ca Nord Stream 2 să respecte regulile europene. Au închis și capacitățile nucleare de producție, pentru că s-au panicat după Fukushima. Au înlocuit cu gaz”, susține specialista. 

Dacă vrem cu adevărat să reducem dependența energetică de Rusia sau alte entități, investițiile în surse regenerabile trebuie văzute ca parte din soluție, nu din problemă. Combustibilii fosili precum gazul și cărbunii pot fi cel mult soluții temporare, care să compenseze intermitența energiei regenerabile (când nu plouă, nu bate vântul, nu e soare), ele nu-ți pot asigura securitatea energetică pe termen lung. Pentru că sunt resurse limitate, care cândva se vor epuiza, argumentează Otilia Nuțu. 

De exemplu, zăcămintele de cărbuni din Europa sunt deja pe ducă și inclusiv statele europene cu un sector minier dezvoltat se bazează foarte mult pe importuri

„În România, producția de cărbune a scăzut cu 80% în ultimii 15 ani. Pentru că se termină ce era în mine. De exemplu, termoficarea din Iași era pe cărbune din marele bazin de la Comănești. S-a terminat și s-a închis înainte să ne gândim noi la decarbonizare. Iar când nu ai din producție proprie și trebuie să imporți, ce securitate energetică și suveranism mai este? Singurele forme cu adevărat suveraniste de energie electrică sunt soarele care bate la tine, vântul care bate în țară, apa care curge în țară, energia geotermală din pământ”, susține experta. 

„UE nu face nimic/vrea să ne țină în frig”

O altă narațiune populară este că UE și autoritățile române nu fac nimic pentru a preveni facturile mari la energie și povara va pica pe umerii consumatorilor casnici.

De asemenea, orice recomandare de a reduce consumul la orele de vârf este văzută ca o impunere de la centru și este comparată cu frigul și penele de curent suportate de români în perioada comunistă

Vor deveni ciorapii de lână un produs de lux, dacă UE plănuiește să ne țină în frig? Foto © Konevaelvira | Dreamstime.com

De fapt, UE a încercat tot anul să facă ceva pentru a evita problemele de iarna trecută. Faptul că depozitele de înmagazinare sunt astăzi aproape pline nu reprezintă o întâmplare, e rezultatul eforturilor UE de a evita greșelile comise anul trecut. Otilia Nuțu spune că stăm mult mai bine decât credem: avem surse diversificate de gaz, interconectări mai bune, consum mai diversificat. 

„Anul trecut, mulți nu înțelegeau că Gazprom vrea să ne strângă cu ușa. Eram complet nepregătiți și prețurile de anul trecut, care erau deja mai mari, nu arătau acest risc, care era real. Azi, suntem în situația inversă, prețurile arată așteptarea jucătorilor din piață că s-ar putea să fie o problemă cu cantitatea de energie. Dar noi ne-am pregătit tot anul, pentru că războiul a început în februarie și UE s-a agitat să se asigure pentru iarna asta. Deci dacă rușii ar tăia mâine gazul, nu vom muri”, continuă experta. 

În privința prețurilor, sunt pregătite din nou măsuri atât la nivelul UE, cât și la nivel național, astfel încât consumatorul casnic să nu se trezească cu facturi astronomice în cutia poștală. 

Sigur, asta nu înseamnă că măsurile nu pot fi criticate sau dezbătute. În România, de exemplu, s-a decis încă din martie plafonarea și compensarea prețurilor la energie pentru clienții care se încadrează într-un anumit interval de consum. În septembrie a fost dată o nouă ordonanță privind plafonarea, care complică formula de calcul a facturii la energie. Motiv pentru care a și fost criticată de presă și specialiști, pentru că-i bulversează atât pe consumatori, cât și pe furnizori, care uneori ajung să factureze niște consumuri estimate foarte mari. 

Românii la iarnă, citind la lumânare, pentru că „UE ne lasă în frig și în întuneric”. Foto © Dwnld777 | Dreamstime.com

La nivel UE, prețul gazului a depins până acum de bursa olandeză TTF, despre care Otilia Nuțu spune că este foarte emoțională și volatilă. Emoțiile pot merge în ambele sensuri, însă. Săptămâna trecută, după ce șefa Comisiei Europene a dat asigurări că UE este pregătită și va continua să caute soluții, prețurile din bursă au scăzut brusc, de pe-o zi pe alta, explică experta. Totuși, pe termen lung, dorința Uniunii este ca prețul gazelor din Europa să fie decuplat de prețul din bursa TTF.

„Contractele deja în vigoare nu pot fi modificate de pe-o zi pe alta, deci pe termen scurt soluția este să domolim panica legată de gazele rusești. 

Pe termen lung, însă, trebuie să se publice undeva niște indici de preț foarte rapid actualizați, care să cuprindă mai multe piețe, nu doar bursa asta. Și să se calculeze o medie, în așa fel încât eu, când închei un contract, să am undeva o referință de preț mult mai reprezentativă pentru situația generală a pieței decât este acum bursa TTF pentru toată piața de gaz din Europa. Nu va fi nevoie să impună nimeni nimănui ceva, ci pur și simplu ca cineva să agrege foarte rapid datele astea și să le publice undeva, iar lumea oricum se va îndrepta spre acel loc”, susține Otilia Nuțu. 

Tot UE vrea ca în perioadele de vârf consumul de gaze să fie redus cu 15%, pentru a ne asigura că nu rămânem fără atunci când vom avea nevoie de ele pentru a ne încălzi. Pentru că în ciuda asigurărilor date de UE – că s-a cumpărat gaz din alte părți și s-a înmagazinat foarte mult comparativ cu anul trecut, că s-a îmbunătățit interconectarea, că unii consumatori au trecut pe altceva – există încă un risc. 

Ce este aceea o perioadă de vârf? Un interval de timp în care se consumă mai multă energie decât de obicei. Există perioade de vârf de sezon și există perioade de vârf de zi. Și când ai un consum mai mare, trebuie să produci mai multă energie electrică, continuă Nuțu. Mai întâi produci ieftin: cu eolian, solar, nuclear, hidro. Dar când este nevoie de mai multă energie, adică în perioadele de vârf, intră în funcțiune sursele mai scumpe de energie, adică centralele pe gaz, explică experta în politici publice. 

„Pentru consumatorul casnic nu este nevoie decât de o campanie de informare foarte bună care să spună «dom’le, nu da drumul la mașina de spălat între orele 7-8 seara, dă și tu drumul ori mai devreme, ori mai târziu». Nu o să ni se taie curentul, nu o să ne coste altfel curentul. Din cauza asta, cele mai multe măsuri vor fi îndreptate spre consumul industrial”, continuă Otilia Nuțu. 

Există, însă, temerea că reducerea consumului industrial va afecta economiile statelor membre.

„Dacă marile fabrici vor arde mai puține gaze, producția va scădea și economia va suferi”, arăta o analiză Panorama din august. Un reportaj New York Times de acum câteva zile arăta la rândul său cum criza energetică a afectat deja companii sau fabrici din țări europene care depindeau foarte mult de gazul rusesc. 

Iar ce se întâmplă în țări precum Germania are consecințe la nivelul întregii Uniuni, deci nu este de parcă alte state membre s-ar putea culca pe-o ureche. Totuși, Otilia Nuțu spune că se pot găsi soluții care să-i vizeze și pe acești consumatori industriali. 

„Fiecare stat o să stabilească probabil niște reguli. De exemplu, pot exista niște mecanisme comerciale prin care îl pui pe un consumator să-și reducă consumul și îl despăgubești pentru asta”, spune experta.

„Ne-ar fi mai bine pe cont propriu”

Când nimic din ce face UE nu este bun, concluzia la care sar unii este că mai bine ne vedem noi de ale noastre și devenim cumva, nu se știe cum, autosuficienți din punct de vedere energetic. Iar dacă scopul este autarhia, negocierile în nume propriu cu Gazprom ies automat din schemă,  pentru că asta ar însemna dependență de Rusia. Atunci ne rămâne să folosim doar resursele pe care le producem și exploatăm noi aici, pe pământ românesc. Otilia Nuțu crede că România nu-și permite acest lucru, oricât ne-am mândri noi că avem de toate. 

Termocentrala Turceni. Foto © Omihay | Dreamstime.com

„Producția noastră de gaze a scăzut cu 20% în ultimii cinci ani. Anul ăsta a intrat în funcțiune zăcământul celor de la Black Sea Oil and Gas, dar care deocamdată abia compensează o parte din reducerea producției. Argumentul suveranist că noi avem resurse pe care nu le exploatăm este bătut de faptul că producția noastră de gaze scade. Și scade pentru că se epuizează zăcămintele folosite din anii 50. Scade și producția de cărbune. Și nu ai de unde să iei resursele astea decât dacă le imporți de undeva. Și le imporți la prețurile din piață, nu la ce preț vrei tu”, spune Nuțu.

Iar o decuplare de la piețele internaționale ar însemna o reducere a consumului cu 20%, continuă experta, pentru ca acesta să se potrivească cu producția internă. Și producem mai puțin decât ce consumăm la ora actuală. Deci dacă vrem să stăm câteva ore pe zi fără lumină și curent electric, este și asta o „soluție”. 

„Noi uităm faptul că, din iunie, importăm energie electrică foarte ieftină din Ucraina. Și asta numai pentru că Ucraina s-a cuplat în martie cu sistemul european de energie electrică. Ne-a salvat de un blackout care era mult mai probabil decât altminteri”, adaugă Nuțu.

Hidrocentrala Porțile de Fier 1, la Drobeta Turnu Severin. Foto © Gicamatescu | Dreamstime.com

La rândul său, Marius Ghincea crede că renunțarea la piața comună de energie și la ideea de solidaritate europeană nu ne-ar rezolva deloc problemele. Nimic nu garantează că ne-am descurca mai bine pe cont propriu, nici nouă, nici altora.

„Desigur, există state precum Ungaria, care sunt foarte egoiste și își văd strict propriul interes. Dar în rest văd solidaritate și acțiuni pentru a asigura securitatea energetică a tuturor statelor membre, inclusiv România. Vedem cum Grecia și Bulgaria lucrează pentru a facilita importul de gaze lichefiat, vedem cum Croația a ajuns o sursă de intrare importantă de gaze pentru mai multe state UE din Europa centrală și de est, vedem schimburi de energie între Spania, Franța, Germania și așa mai departe. Există și mici disensiuni, mai ales la nivel operațional, dar la nivel structural se poate observa un nivel ridicat de solidaritate”, încheie Ghincea.


Seria PressOne despre dezinformare, fake news și transparență guvernamentală este sprijinită financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...