Va alege România un președinte pro-rus?

Emilia Şercan

Senior Editor

Ascensiunea lui Călin Georgescu după o campanie virală pe TikTok înseamnă că un sceptic NATO ar putea prelua conducerea armatei în vecinătatea vestică a Ucrainei.

Această analiză a fost publicată în revista americană Foreign Policy în data de 5 decembrie 2024.

În dimineața zilei de 25 noiembrie, candidatul independent Călin Georgescu a fost declarat câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, obținând puțin sub 23% din voturi. Cu toate acestea, mulți români și-au pus imediat întrebarea: „Cine este Călin Georgescu?”

Alte întrebări au urmat rapid: De ce a fost trecut cu vederea în sondajele de opinie și de ce presa mainstream a omis un candidat capabil de un asemenea rezultat surprinzător?

Georgescu, necunoscut până de curând, cu viziuni pro-ruse și anti-europene, și-a desfășurat campania aproape exclusiv în mediul digital, pe TikTok. Cu aproape 9 milioane de utilizatori în România — aproximativ 47% din populație — țara are cel mai mare procent de conturi TikTok pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, conform World Population Review.

Această campanie bazată pe algoritmi nu doar că a pus în dificultate autoritățile române, dar a alarmat și capitalele occidentale, determinând Comisia Europeană să solicite explicații de la platforma deținută de compania chineză și chiar să ia în considerare lansarea unei investigații.

Viziunile lui Georgescu asupra NATO au generat, de asemenea, îngrijorare. Nu s-a ferit să-și exprime public admirația pentru președintele rus Vladimir Putin, numindu-l frecvent „patriot” și „un lider printre lideri”. De asemenea, a imitat cascadele propagandistice ale liderului rus, prezentându-se ca un om puternic în filmări călare, practicând judo și înotând în lacuri înghețate de munte.

Ca și Putin, Georgescu este un critic vocal al NATO, punând sub semnul întrebării apartenența României la alianță. Într-o apariție televizată din iunie, acesta a spus: „De ce să rămâi într-un club care nu oferă siguranță țării tale?”

Referitor la scutul antirachetă NATO din Deveselu, în sudul României, Georgescu l-a numit o „rușine diplomatică” într-un discurs din 2021 și a susținut că „ne-a atras într-un conflict de care nu aveam nevoie”.

Buget de război: cât va cheltui Rusia pe armată în următorii 3 ani și de unde va lua banii?

Moscova își planifică bugetul în avans, în cicluri de câte trei ani, cu ajustări bugetare anuale. Proiectul de lege pentru bugetul de stat al Rusiei pentru 2025-2027 confirmă predicțiile multor analiști – vorbim, în esență, de un buget conceput pentru un război prelungit.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

„Scutul face parte dintr-o politică de confruntare. Nu este despre pace, așa cum ar vrea să credeți cei care pupă ghiulul la diverse porți,” a spus acesta la acel moment, conform publicației online G4Media.

În mod repetat, Georgescu a afirmat că apartenența la NATO nu oferă României garanțiile de securitate necesare și că „nicio țară din blocul NATO nu ar fi apărată dacă ar fi atacată de Rusia.”

Putin a remarcat deschiderea lui Georgescu. Sputnik și Russia Today, canale de propagandă ale Kremlinului, l-au elogiat în trecut pentru pozițiile sale pro-ruse și anti-occidentale, catalogându-l „strateg absolut”. Mai recent, pe 2 decembrie, dictatorul rus a ironizat decizia Curții Constituționale de a renumăra voturile, sugerând că ar fi o încercare de a-l elimina pe Georgescu din cursă.

Victoria surprinzătoare a lui Georgescu în primul tur nu a fost singura șocantă. Marcel Ciolacu, premierul României și liderul celui mai mare partid, Partidul Social Democrat (PSD), nu a reușit să intre în turul doi, deși a fost favorit pe tot parcursul campaniei. A fost depășit la limită de Elena Lasconi, președinta partidului de centru-dreapta Uniunea Salvați România (USR), care este și primar al unui mic oraș de provincie. Lasconi l-a devansat pe Ciolacu cu doar 2.740 de voturi.

Acest rezultat, care îl pune față în față în turul doi pe naționalistul Georgescu cu pro-europeana Lasconi, alături de jocurile de culise ale clasei politice românești, a zguduit scena politică națională și a tulburat profund societatea.

___________

Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a amânat validarea rezultatelor primului tur, ordonând renumărarea tuturor voturilor exprimate pe 24 noiembrie, în urma unei contestații depuse de un fost senator PSD. Contestația a descris o situație ipotetică și nu a fost însoțită de probe ale unei fraude electorale.

Această decizie fără precedent – nemaiauzită de la căderea regimului comunist al lui Ceaușescu, în urmă cu 35 de ani – a declanșat un val de critici, pe fondul suspiciunilor că judecătorii Curții, numiți în mare parte de PSD, ar putea încerca să răstoarne rezultatele și să o înlocuiască pe Lasconi în turul doi cu Ciolacu, având în vedere diferența mică de voturi dintre cei doi.

Aceste suspiciuni au fost amplificate de decizia Biroului Electoral Permanent al României – responsabil cu supravegherea renumărării voturilor – de a interzice accesul observatorilor independenți și filmarea procesului.

În acest climat de neîncredere față de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, România a organizat pe 1 decembrie alegeri parlamentare, care au intensificat valul extremist deja în creștere.

Două noi partide suveraniste de extremă dreapta, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri, s-au alăturat Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), consolidând împreună aproape o treime din locurile în noul legislativ. Partidele pro-europene dețin puțin peste jumătate dintre mandate, însă formarea unui guvern funcțional pare o provocare formidabilă.

Deși România a evitat la limită o orientare mai pronunțată spre extremism, viitorul politic al țării rămâne incert din cauza structurii fragmentate a parlamentului.

După patru zile de incertitudine și încă o lovitură electorală dată establishment-ului politic, Curtea Constituțională a validat pe 2 decembrie rezultatele primului tur. Renumărarea a confirmat că avansul lui Lasconi asupra lui Ciolacu era, de fapt, mai aproape de 5.000 de voturi, asigurând desfășurarea turului doi conform programului, pe 8 decembrie.

În ciuda faptului că se confruntă cu un oponent relativ necunoscut, poziția pro-europeană a lui Lasconi nu îi garantează un parcurs ușor către victorie. Mulți alegători din partidele tradiționale simpatizează cu retorica suveranistă și rămân reticenți în a vota o femeie pentru funcția de președinte.

___________________

Lasconi, fostă jurnalistă de televiziune, aleasă primar al municipiului Câmpulung Muscel în 2020, a ajuns în prim-planul politicii naționale ca și candidată prezidențială a partidului său după ce USR a înregistrat rezultate slabe la alegerile locale și europarlamentare de la începutul acestui an.

Cu un sprijin politic incert, Lasconi se confruntă acum cu Georgescu, un candidat care își exprimă deschis sentimentele pro-ruse și pro-Putin.

Posibilitatea interferenței Rusiei în alegeri — care aduce paralele cu Brexit, alegerile prezidențiale din SUA din 2016 și evenimentele recente din Moldova — este un subiect fierbinte în București. Cu toate acestea, agențiile de securitate națională din România au gestionat deficitar răspunsul la această problemă.

Președintele Klaus Iohannis, adesea criticat pentru tăcerile prelungite și absența sa din discursul public, a declarat, în ziua de după primul tur, că „nu a primit informări” din partea serviciilor de informații despre „riscuri de influență externă asupra alegerilor prezidențiale,” „ingerințe externe în procesul electoral” sau „activități promoționale suspecte pe anumite platforme de social media.”

Declarația lui Iohannis a fost percepută ca un răspuns la acuzațiile venite din partea politicienilor, ONG-urilor și presei care legau pe Georgescu de interesele rusești, precum și la criticile privind lipsa de acțiune politică a președintelui, pe care unii o consideră responsabilă pentru ascensiunea extremiștilor populiști.

Președintele s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru faptul că nu a numit un director civil la conducerea Serviciului Român de Informații după demisia fostului director din iulie 2023. Cu un război care se desfășoară la granița României, în Ucraina, și cu influența Rusiei în creștere în Uniunea Europeană — în special în țări precum Ungaria și Slovacia — Iohannis a ignorat în mare parte amenințările hibride.

Pe fondul criticilor tot mai intense, Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care include miniștri de top și oficiali din domeniul informațiilor și care coordonează activitățile legate de apărare și securitate națională.

Într-un comunicat de presă, CSAT a recunoscut că a găsit indicii ale unor „atacuri cibernetice care urmăresc influențarea integrității procesului electoral” și a confirmat că „România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o țintă prioritară pentru acțiuni ostile desfășurate de actori statali și non-statali, în special Federația Rusă.”

Aceste acțiuni, se precizează în comunicat, au ca scop „influențarea discursului public și a coeziunii sociale din societatea românească.” CSAT a confirmat, de asemenea, că „un candidat prezidențial” a beneficiat de „tratament preferențial” pe TikTok, platformă pe care consiliul a acuzat-o că ar fi încălcat legislația electorală din România. (Georgescu nu a fost însă numit în mod specific în comunicat.)

Ieri, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat rapoartele prezentate în cadrul ședinței de săptămâna trecută. Rapoartele au menționat că un „actor statal” a coordonat și amplificat mesajele pe TikTok. De asemenea, s-a subliniat că România și alte state din Europa de Est au devenit ținte prioritare pentru acțiunile ostile ale Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice și acte de sabotaj.

Toate acestea nu au făcut altceva decât să confirme ceea ce mulți români suspectau deja.

____________

Ascensiunea discretă a lui Georgescu într-o societate divizată, marcată de sărăcie și un electorat deziluzionat, ridică mai multe întrebări decât răspunsuri.

Alegerea viitorului președinte al României – care, deși are puteri relativ limitate, este responsabil de nominalizarea prim-ministrului – rămâne crucială.

În plus, președintele comandă forțele armate, numește directorii civili ai agențiilor de informații și stabilește politica externă a țării.

Publicul român știe încă foarte puține despre Georgescu, în ciuda a două săptămâni de expunere mediatică intensă. Totuși, informațiile apărute au divizat profund societatea românească într-un mod în care nimeni altcineva nu a reușit de la căderea regimului comunist.

Până la 24 noiembrie, el a fost în mare parte trecut cu vederea. Însă susținerea ferventă pe care a câștigat-o din partea unui segment al electoratului – deziluzionat de clasa politică tradițională și care percepe instituțiile statului ca fiind corupte și ineficiente – l-a transformat pe Georgescu într-un actor politic crucial.

Incertitudinea din jurul turului al doilea este amplificată de potențialul impact al voturilor românilor din diaspora – în special cei care locuiesc în Europa de Vest –, unde Georgescu a obținut peste 43% din voturi în primul tur.

Având în vedere că rezultatul alegerilor va decide probabil dacă România se aliniază Vestului sau se îndreaptă către Est, miza pentru data de 8 decembrie nu ar putea fi mai mare.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€