Jandarmi de la BSIJ la sediul DIICOT din Bucuresti, 21 august 2024. Inquam Photos / George Călin

Jandarmi de la BSIJ la sediul DIICOT din Bucuresti, 21 august 2024. Inquam Photos / George Călin
17/02/2025
5 eșecuri și situații incredibile din ultimul Raport DIICOT despre substanțele interzise
Cifrele din cel mai recent raport al procurorilor anti-mafia (DIICOT) confirmă, din păcate, cât de mare nevoie are România de continuarea analizelor critice în acest domeniu. Statul român se adâncește și mai tare în propria ineficiență - împotriva consumului de droguri, înspre beneficiul marilor traficanți.
În ultimii ani, PressOne a atras atenția asupra faptului că România luptă împotriva substanțelor cu strategii ineficiente, învechite chiar și de 100 de ani. Am demontat neadevărurile spuse de politicieni, am analizat critic modificările legislative, am prezentat soluțiile necesare și ne-am mobilizat împotriva dezinformărilor.
Ca și în trecut, raportul DIICOT 2024 e plin de eșecuri și situații incredibile. Cele mai recente cifre și acțiuni ale instituțiilor de forță ale României demonstrează că strategia în domeniul drogurilor este un război pentru arestarea și trimiterea în judecată a celor vulnerabili. Sunt ignorate orice bune practici transmise de comunitatea internațională, precum concentrarea strict asupra (elitei) infracționalității organizate.
1. Cantitățile de droguri confiscate au scăzut la jumătate față de 2019, 2020 și 2021, fiind mai mici până și decât anul trecut.
În plin „război împotriva drogurilor”, România a confiscat doar 1,1 tone de substanțe interzise în anul 2024 - este cea mai mică cantitate din ultimii 5 ani, cu excepția a câtorva kilograme, în minus, ale anului 2022. Spre comparație, alte țări din Uniunea Europeană confiscă de 100 de ori mai mult, uneori doar dintr-o singură substanță și dintr-o singură locație. Chiar și ținând cont de diferențele de consum și magnitudine, estimările independente constată că România ar intercepta maximum 20% din totalitatea marelui trafic de droguri care tranzitează sau se desface în țara noastră.
Aceste realități vin în contextul în care Transparency International atenționează că nivelul generalizat perceput al corupției din România este sub standardele minime ale unui Stat funcțional. De asemenea, instituții internaționale cataloghează Portul Constanța drept un exemplu de „magnet” și „paradis sigur” pentru grupările infracționale organizate, specializate în traficul de droguri, cu toate că mai mulți miniștri și politicieni se laudă cu capturile „impresionante.”
2. Dosarele penale, trimiterile în judecată și arestările bat recorduri absolute în fiecare an, chiar dacă cantitățile confiscate sunt la minim. Inamicul #1? Consumatorul.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
În mod normal, numărul celor arestați sau trimiși în judecată pentru infracțiuni legate de droguri ar trebui să scadă odată cu scăderea cantităților confiscate. În România, se întâmplă tocmai invers - fiecare an începând din 2019 până în 2024 a atins un nou record absolut de persoane arestate și trimise în judecată, chiar dacă cantitățile de droguri s-au redus la jumătate în această perioadă. De asemenea, și nivelul dosarelor penale pentru droguri (deținere-consum și trafic) a ajuns la un maxim istoric de 32.292, dublu față anul 2019.
Numărul dosarelor este asemănător cu cel din Italia, care înregistrează, însă, cantități capturate de 100 de ori mai mari decât țara noastră și are o populație de 3 ori mai mare! În România, justificările pentru numărul uriaș de dosare sunt chiar specificate de procurori în raport: „multiplele acțiuni ale poliției de depistare a persoanelor consumatoare de droguri”. În continuarea acțiunilor poliției vin chiar procurorii, cu nou-înființatul serviciu de „combatere a traficului stradal de droguri” - un exemplu de structură care este desființată împrejurul lumii pentru că „trafic stradal” înseamnă, de cele mai multe ori, simpli consumatori, asupra cărora structurile de forță nu ar trebui să acționeze.
În România, ținta principală este, însă, întocmai consumatorul, în ciuda faptului că astfel de acțiuni (și incriminarea deținerii în vederea consumului) înrăutățesc problemele celor prinși, ocupă majoritatea timpului procurorilor, irosesc resursele statului, îndepărtează de tratament pe cei care au nevoie și determină tranziția spre substanțe mai periculoase - toate înspre beneficiul marelui trafic de droguri.
Buget de război: cât va cheltui Rusia pe armată în următorii 3 ani și de unde va lua banii?
Moscova își planifică bugetul în avans, în cicluri de câte trei ani, cu ajustări bugetare anuale. Proiectul de lege pentru bugetul de stat al Rusiei pentru 2025-2027 confirmă predicțiile multor analiști – vorbim, în esență, de un buget conceput pentru un război prelungit.
Lumea după Trump: Comerțul, noul instrument de securitate. Ce trebuie să facă Europa Centrală și de Est
Propunerile lui Trump privind politica tarifară prioritizează securitatea în relațiile comerciale și pune țările din Centrul și Estul Europei în fața unei alegeri: să se adapteze la noua ordine sau să riște eșecuri economice.
3. (Consumul de) Droguri - Prioritate absolută. Alte infracțiuni?
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Cele peste 32.000 de cazuri referitoare la droguri reprezintă 75% dintre toate dosarele DIICOT (43.000), deși cei peste 200 de procurori DIICOT aparțin de 8 servicii principale distincte, dintre care doar trei au legătură principală cu drogurile (serviciile sunt cele de: terorism, criminalitate informatică, economic-financiar, trafic de persoane, criminalitate organizată, trafic intern de droguri, trafic extern de droguri, trafic stradal de droguri).
Unul dintre cele mai grave aspecte îl reprezintă și faptul că există scăderi semnificative în volumul de muncă și în eficiența a aproape tuturor categoriilor care nu au legătură cu drogurile în anul 2024, comparativ cu anul 2023. Spre exemplu, sunt mai puține cauze soluționate de falsificare de monedă (scădere de 83%), terorism și securitate națională (scădere de 26,79%), criminalitate economico-financiară (scădere de 25,5%), destructurare de rețele de criminalitate organizată (scădere de 20%), spălare a banilor (scădere de 21,3%), trafic de migranți (scădere de 2,6%), alte infracțiuni asociate criminalității organizate (scădere de 23,7%).
4. Captura principală, canabis - de la plantație în 2023, la „ghiveci” în 2024: greutatea medie a unei capturi a scăzut de 20 de ori.
Deși confiscarea canabisului este unul dintre motivele principale ale apariției și consumului de etnobotanice și chimicale sintetice, principala captură a autorităților române este, anual, tocmai canabisul. În anul în care au fost grațiate pe glob sute de mii de persoane condamnate pentru deținere & plante de canabis și în plin avânt global de dezincriminare și legalizare a acestei plante, în România, anul 2024 a fost un record pentru culturile/plantele de canabis confiscate. Țara noastră a capturat 12.000 de culturi/plante cu o greutate totală de 477 de kilograme, conform raportului DIICOT. Deși în 2024 s-au capturat de 4 ori mai multe plante și culturi decât anul trecut (3100 de capturi anul trecut), greutatea medie a capturii a scăzut de 20 de ori! În 2024, greutatea medie este de numai 40 de grame per cultură/plantă, comparativ cu 800 de grame per cultură/plantă în 2023.
Aceste capturi de plantații vin în continuarea rapoartelor anterioare ale Agenției Naționale Antidrog, care documentau faptul că 80% dintre toate capturile DIICOT (fără legătură cu plantațiile) erau în cantități infime de sub 5 grame, pentru canabis fiind anual o medie de aproximativ 1 gram/captură (~2500 de capturi). Este documentat, de asemenea, și felul în care copii sau tineri consumatori sunt transformați în moduri absurde în „grup infracțional organizat”, deși ar fi deținut plante/substanțe pentru consumul lor personal, ori ar fi împărțiț substanțe între ei - ceea ce literatura de specialitate consideră doar „schimb sau aprovizionare socială.”
5. Concluzii?
Primul obiectiv DIICOT pentru anul 2025 este, în mod ironic, întocmai „intensificarea activităților investigative și declanșarea unor acțiuni coordonate în domenii prioritare precum traficul de droguri [...].”
Ținând cont că DIICOT tocmai s-a opus, din nou, proiectului de lege care vizează legalizarea canabisului medicinal în România, sub pretextul de a nu spori traficul și consumul de canabis, putem deduce că țintele sunt, în continuare, persoanele vulnerabile, inclusiv pacienții care devin daună colaterală al unui război inutil împotriva gramelor de substanțe (chiar dacă milioane de pacienți beneficiază, la nivel global, de canabis medicinal, fără nicio schimbare relevantă în materie de trafic de droguri).
Ultimul obiectiv DIICOT (propunere pentru Ministerul Public) este, la fel de ironic, „creșterea gradului de încredere a populației în Ministerul Public și structurile sale [...] printr-o comunicare profesionistă, corectă şi coerentă în cauzele penale de interes public, fără afectarea anchetelor ori a prezumției de nevinovăție.”
Concluzia este că în super-anul electoral 2024 și în anul electoral 2025, acțiunile ramurilor de forță ale țării care vin ca urmare a direcțiilor politice nu pot aduce instituțiilor respective mai multă încredere decât încrederea pe care o dețin chiar politicienii care transmit direcțiile. Domeniile drogurilor și ale infracționalității nu fac excepție.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this