„Urmașii” lui Khamenei și viziunea lor asupra lumii. Cine ar putea fi următorul lider suprem al Iranului

Redacția

Conform unor surse din Iran, dar și internaționale, Consiliul Experților s-ar fi reunit pentru a demara consultări cu privire la succesorul lui Ali Khamenei în funcția de lider suprem. Conform acestora, unul dintre principalii candidați este Mojtaba Khamenei. Printre numele vehiculate se mai numără și Alireza Arafi ca având potențial mare de a fi ales.

În aceste condiții, Raul Pintilie, analist independent și cercetător pe problemele Orientului Mijlociu, ne-a explicat cine sunt cei doi și care ar putea fi viziunea lor asupra viitorului Iranului. 

Portretele celor doi posibili candidați la funcția de lider suprem sunt redactate exclusiv de către Raul Pintilie. 

Mojtaba Khamenei, unul dintre principalii candidați la funcția de lider suprem al Iranului

Mojtaba Khameini. Foto: x.com

Mojtaba s-a născut în 1969, iar copilăria sa a fost marcată de o serie de evenimente violente la adresa tatălui său care, în aceeași perioadă își afirma deschis poziția de revoluționar împotriva monarhiei conduse de șahul Mohammad Reza Pahlavi. 

Ali Khamenei a fost arestat de numeroase ori de temutul serviciu de informații SAVAK din timpul monarhiei, iar în 1976, a fost condamnat la trei ani în exil. Mojtaba a crescut, deci, într-un mediu marcat de violența aparatului de securitate împotriva figurii paterne din viața sa.

Revoluția din 1979 a propulsat familia Khamenei în cercurile de putere, iar Ali a fost numit în numeroase funcții cheie în noul regim, inclusiv cea de adjunct al ministrului Apărării. Pentru a-și îndeplini atribuțiile, Ali Khamenei s-a mutat împreună cu familia la Teheran, unde Mojtaba a fost acceptat să studieze la un liceu recunoscut ca fiind frecventat de copiii elitelor politice și unde a primit atât o educație generală cât și una religioasă. 

Primele relații de lungă durată cu persoane care vor deține funcții importante în stat și le-a creat în timpul războiului iraniano-irakian (1980-1988), când Mojtaba a servit în armata iraniană alături de persoane precum Hossein Taeb, care va deveni liderul organizației de intelligence în cadrul Corpului Gărzilor Revoluției Islamice (CGRI). 

Viața lui Mojtaba s-a schimbat radical odată cu alegerea tatălui său în funcția de lider suprem al Iranului în 1989. 

Studii cu lideri radicali

Dacă în primul deceniu al erei Khamenei, Mojtaba a rămas relativ departe de ochii publicului, poziția sa de fiu al Ayatollahului Ali Khamenei i-a acordat fără îndoială un statut privilegiat. Și-a continuat studiile, inițial în Teheran, apoi în Qom, unde a studiat sub îndrumarea unor clerici cu viziuni radicale, care făceau ocazional referire la nevoia ca Iranul să dezvolte armament nuclear, care considerau că democrația este incompatibilă cu Islamul, și care se înghesuiau să fie în jurul fiului lui Khamenei. 

La începutul anilor 2000, Mojtaba a început să participe mai activ în jocurile politice de la Teheran, și conform fostului președinte al parlamentului Mahdi Karroubi, Mojtaba a fost implicat în susținerea lui Mahmoud Ahmadinejad în campania pentru alegerile prezidențiale pe care le-a și câștigat în 2005. Sprijinul pentru Ahmadinejad a continuat, acesta câștigând un al doilea mandat, în urma unor alegeri considerate de o bună parte din populație drept fraudate și care au dat naștere unei mișcări de protest, pentru anularea acestora. 

Conform unor surse, Mojtaba ar fi cerut o intervenție violentă împotriva demonstranților. Valoarea de adevăr a informațiilor cu privire la susținerea lui Ahmadinejad este dificil de stabilit, deoarece un astfel de sprijin ar veni în contradicție cu eforturile lui Ali Khamenei de a-l izola pe președintele iranian având în vedere retorica sa agresivă. 

AUDIO. „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta.” Înregistrare șocantă din cabinetul lui Ion Duvac, membru în comisia în care sunt analizate cazurile de abuz din Colegiul Psihologilor

Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției.

EastInvest. Cum vrea Europa să blindeze flancul estic al Uniunii și cum poate profita România

Eastinvest este un instrument european de circa 20 de miliarde de euro care vor fi puși la dispoziție statelor aflate la granița estică a UE, cu accent pe regiunile estice ale acestor țări.

În același timp, astfel de poziționări ar putea reprezenta unul dintre motivele pentru care tatăl său s-a împotrivit numirii sale drept potențial succesor, dincolo de dilemele cu privire la ideea de transformare a instituției liderului suprem într-una ereditară și care s-ar asemăna cu un sistem monarhic.

Până relativ recent, Mojtaba a fost o figură misterioasă, care rareori apărea în public, lucru care într-o oarecare măsură i-a permis să păstreze distanța față de luptele politice concentrându-se asupra poziției sale de consilier al liderului suprem. 

Ce l-ar recomanda, însă, pe Mojtaba Khamenei? 

În primul rând, legăturile sale cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI), o instituție care va avea un cuvânt important în numirea viitorului lider suprem și în soarta republicii islamice, și apartenența sa la un curent de gândire radical îi vor da fiului lui Ali Khamenei un avantaj în fața altor contracandidați, deși Alireza Arafi nu este diferit în ceea ce privește viziunea asupra lumii. 

Loialitatea necontenită față de instituția liderului suprem este o altă caracteristică a lui Mojtaba care l-ar putea pune într-o poziție favorabilă, la fel cum este și implicarea sa în așa-numitul „deep state” iranian, constituit dintr-o serie de instituții paralele gestionate direct de biroul liderului suprem. 

Însă este important de menționat că nici CGRI, nici Ansamblul Experților sau orice alt oficial nu au declarat public susținerea pentru Mojtaba Khamenei. 

Pe de altă parte, ceea ce îi lipsește cu desăvârșire sunt atributele religioase pentru această funcție, fiul fostului conducător neavând statutul de ayatollah.

Acest lucru nu ar reprezenta neapărat o problemă în materie de numire în funcție, tatăl său de asemenea nu a fost un ayatollah la momentul preluării conducerii Iranului, ci mai degrabă una de imagine. 

Alegerea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al republicii islamice ar putea fi un gest menit să transmită populației care încă susține regimul ideea de continuitate și să elimine frici cu privire la capitularea în fața Occidentului și a Israelului sau referitoare la o schimbare radicală a poziției Iranului în raport cu chestiuni precum programul nuclear sau arsenalul de rachete balistice. 

Mojtaba este departe de a fi un reformist, după cum ne arată istoria sa de legături strânse cu aparatul represiv al statului, cu elemente radicale din cercurile de putere, și de implicare în acțiuni de reprimare a protestelor anti-regim. 

Dacă Consiliul Experților va decide numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului, aceasta va fi dovada absolută că intervențiile militare și declanșarea unor războaie eșuează lamentabil în a produce schimbări în direcția democrației și nu fac altceva decât să declanșeze mecanisme de apărare menite să asigure supraviețuirea regimului. 

Alireza Arafi, unul dintre cele mai vehiculate nume în calitate de urmaș al Ayatollahului Ali Khamenei.

Alireza Arafi Foto: farsi.khamenei.ir

Cariera lui Alireza Arafi s-a bazat aproape în totalitatea pe numirea sa în diferite funcții de către Ali Khamenei, care și-a pus încrederea în acesta considerându-l un foarte bun birocrat care va promova ideologia regimului de la Teheran. 

Alireza s-a născut în 1959 în orașul Meybod, iar la vârsta de 11 ani s-a mutat în Qom pentru a-și continua studiile religioase pe care le începuse cu tatăl său, Ayatollah Mohammad Ibrahim Arafi. În Qom, acesta i-a avut drept instructori și mentori pe unii dintre cei mai prolifici clerici iranieni care, după revoluția din 1979, au preluat funcții importante în nou-înființata republică islamică. 

Alireza a obținut în final titlul de mujtahid (o persoană considerată drept o autoritate în sfera legislației islamice) specializat în jurisprudență islamică și filosofie. 

La revoluția din 1979, când avea 21 de ani, nu a jucat vreun rol semnificativ în așa-numita „primă generație de revoluționari,” iar pe parcursul primului deceniu al republicii islamice nu s-a distins în nicun fel de ceilalți tineri clerici. 

Funcții importante datorită Ayatollahului Ali Khamenei

Prima poziție importantă a primit-o din partea lui Khamenei, în 1992, când a fost numit să conducă rugăciunea de vineri în orașul său natal, Meybod. 

Pe parcursul următoarelor decenii, Khamenei i-a oferit o serie de poziții prin intermediul cărora ideologia regimului era diseminată, un proces cu care Alireza a fost încredințat, printre care director al Universității Internaționale Al-Mustafa din Qom menită să propage cultura islamică (desigur, așa cum este ea conceptualizată la nivel ideologic de regimul de la Teheran) și pregătirea non-iranienilor pentru a deveni clerici șiiți sau aceea ce coordonator al inițiativei lui Ali Khamenei de a centraliza în Teheran controlul asupra tuturor seminariilor islamice din țară. 

În final, în 2019, Arafi a fost numit în Consiliul Gardienilor, o instituție compusă din 12 persoane și care are drept de veto asupra oricărei decizii guvernamentale și oricărui candidat politic la vreo funcție în stat. Khamenei a avut multă încredere în Arafi, iar viziunea acestuia din urmă este fără discuție una care se aliniază cu cea a fostului lider suprem. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€