Untold: pro şi contra

Timp de patru zile, pacienţii cu boli cronice din Cluj-Napoca n-au mai fost internați decât dacă starea lor era foarte proastă. Timp de patru zile, debitul Someșului a fost mai mare decât de obicei, pentru că autoritățile au declanșat o operațiune specială de „uzinare”, ca să ascundă mizeria din albie.

Timp de patru zile, la Cluj-Napoca a avut loc Festivalul Untold.

Organizatorii acestei a doua ediții – desfășurată de joi, 4 august, până duminică, 7 august – vor raporta, cel mai probabil, un record de public.

Doar în ziua de vineri, la concertele de pe stadionul Cluj Arena, de la Sala Polivalentă și de pe scenele adiacente au participat, potrivit unor date oficiale, 75.000 de persoane.

La prima ediție, Untold a raportat o audienţă cumulată de 240.000 de spectatori. Anul acesta, înainte ca evenimentul să înceapă, toate abonamentele fuseseră vândute.

Dar, dincolo de acest succes, Untold a împărţit Clujul în două.

*

Nu doar că localnicii au scumpit cazarea (până la aberaţii de tipul 1.500 de euro – o garsonieră pentru patru zile), dar au majorat semnificativ și prețurile pe terasele aflate în apropierea arealului unde s-a desfăşurat Untold.

Dacă nu aţi fost niciodată la Cluj, trebuie să ştiţi că Parcul Central, stadionul şi Sala Polivalentă – unde s-a aflat inima festivalului – se află la circa 10-15 minute de mers pe jos de kilometrul zero al orașului.

În apropiere se află cartierul Grigorescu, care are multe străzi de case, zona Plopilor din cartierul Mănăștur, dar şi casele din Parc și de pe strada Pavlov (actuala Cardinal Iuliu Hossu).

Clujul a mustit de oameni în acest weekend, iar primarul Emil Boc s-a lăsat fotografiat de către Q Magazine în timp ce-și ținea soţia pe umeri, la concertul matinal al lui Armin van Buuren.

Recitalurile de muzică electronică și jocurile de lumini, lasere și artificii s-au încheiat, în fiecare dimineaţă, în jurul orelor 6.30 – 7.00.

„Locuiesc lângă parc și nu pot închide ochii toată noaptea. Poate la anul ne vor taxa Primăria sau organizatorii de la Untold că avem spectacol pe gratis. Să se facă Untold la Cluj, dar afară, unde nu deranjează pe nimeni. În plus, aici lângă noi e Spitalul de Copii. Îi pasă cuiva?”, a scris, într-un comentariu pe Facebook, unul dintre prorectorii Universității „Babeș-Bolyai”, istoricul Ioan Bolovan.

O altă clujeancă, Tibád Júlia Krisztina, se plângea, de asemenea pe Facebook, că „a trebuit să ne mutăm cu o doamnă de 82 de ani, paralizată, din blocul de lângă Cluj Arena în altă parte. E un infern sonor şi vizual”.

Tot în social media au luat poziţie o seamă de reprezentanți ai organizațiilor de mediu, care au protestat împotriva îngrădirii Parcului Central și a unor străzi colaterale.

Mulți clujeni s-au mutat la prieteni sau au părăsit orașul în weekendul cu Untold.

Dar, ca în bancul cu ardeleanul care se aşază pe piuneză („amu, dacă trebe…”), numărul total al plângerilor înregistrate la 984 – telefonul primarului și la dispeceratul Poliției locale a fost de numai 25.

Spitalele

„Deranjul” n-a fost însă unul închipuit. Potrivit Monicăi Costin, director de îngrijiri al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU), la solicitarea Direcției de Sănătate Publică (Cluj), spitalele din municipiu au pus la punct, special pentru zilele Untold, un așa-zis Plan Alb.

În cazul SCJU, care este cel mai mare spital din zonă, planul presupunea ca 80% dintre paturi să fie libere, în caz de nevoie, ca urmare a afluxului mare de oameni. Costin spune însă că nu au reușit să „țină” libere decât 50% dintre paturi.

„Pacienții care nu au fost urgențe au fost amânați pentru internare până luni, 8 august. Niciunui medic nu i s-a impus, dar nu s-au făcut internări decât în cazuri de urgență. Noi a trebuit să eliberăm și paturi de terapie intensivă, iar pacienţii a căror stare a permis să fie transferați au fost duși la alte unități.

A fost cazul unei paciente care a fost mutată la Oradea, căci acolo a dorit, dar starea ei era bună, și a unui bolnav care a fost dus la Spitalul Municipal. Inițial, tatăl lui nu a fost de acord, dar apoi a acceptat. El era în fază de pre-externare”, a comentat Monica Costin.

Ea spune că se aștepta să aibă un număr mult mai mare de urgențe și că media zilnică a cazurilor înregistrate la Unitatea de Primiri Urgențe şi la camerele de gardă ale clinicilor subordonate nu a depăşit 20.

Spitalele au rămas în așteptare. A fost pentru prima oară când pentru un eveniment din Cluj-Napoca a fost solicitat un Plan Alb în caz de necesitate.

O clujeancă (a dorit să își păstreze anonimatul) a declarat pentru PressOne că s-a deplasat la Spitalul de Urgență pentru Copii de pe strada Moților – aflat la 5 minute de Cluj Arena – în data de 4 august, în jurul orei 18.

Şi-a însoțit o prietenă, minoră, care acuza dureri în zona apendicelui. „Doctorul ne-a spus că, având în vedere festivalul, timpii de așteptare sunt foarte lungi și că trebuie să înțelegem. Era o gălăgie de se zguduiau paturile, era și foarte cald, iar la ieșirea dinspre strada Iuliu Hossu, unde am mers la ecograf, stăteau cu geamurile deschise, că nu au aer condiționat. Doctorului îi tremura mâna pe aparatură de la bașii care se auzeau.”

Directorul medical de la Spitalul de Copii, Călin Lazăr, a declarat că nu are opinii legate de festival întrucât nu locuieşte aproape de centrul oraşului.

„C-a deranjat somnul unora, asta e altceva. Că a fost noaptea mai luminoasă și muzica prea tare, ce să vă spun, nu a deranjat actul medical. Dacă pacienții vor face plângere, vom da și noi plângerile mai departe”, a spus doctorul Lazăr.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență – responsabil și de activitatea serviciului județean SMURD – a raportat luni, 8 august, că a fost acordată „asistență medicală de urgență unui număr de 1.640 de persoane”, dintre care 35 au fost transportate la spital pentru investigații medicale de specialitate.

Frumos curgea Someșul

Capitala mondială a magiei, cum s-a autointitulat Untold, a beneficiat și de aportul Administrației Bazinale Someș-Tisa, în grija căreia se află cursul Someșului, care curge paralel cu Parcul Central.

Timp de patru zile, la solicitarea Primăriei Cluj-Napoca, hidrologii au mărit debitul Someşului, pentru ca râul să arate bine în ochii turiştilor.

„Înainte de Untold s-a făcut o igienizare a albiei, pentru că plouase mult și toată mizeria care vine din ţigănimea din Florești se decantează în Someș. Ca să nu mai avem surprize, să se spele malul din nou, timp de patru zile am decis să golim acumulările din amonte cu un debit constant de 26-27 de metri cubi pe secundă”, a confirmat pentru PressOne hidrologul Istvan Cociș.

Debitul constant al râului este de 15 metri cubi pe secundă. Atunci când e redus, este menținut la 6 metri cubi pe secundă, așa cum se întâmplă acum, după festival.

Astfel, muncitorii pot intra să curețe mizeria, algele și pet-urile adunate în ultimele patru zile la barajul de la ieșirea din Cluj spre Oradea.

Poliția și Jandarmeria

Poliția Cluj a mobilizat 600 de polițiști din toate structurile, de la Rutieră la Criminalistică. 400 dintre aceştia au fost dispuși în perimetrul festivalului, în timp ce alți 200 au patrulat prin oraş, un număr dublu față de cel dintr-o zi obișnuită.

Clujul nu a avut destui polițiști pentru această acțiune de amploare. A fost nevoie să fie aduși polițiști din judeţele Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Mureș și Sălaj.

Structurile din Ministerul de Interne au acționat, potrivit purtătorului de cuvânt al Brigăzii Mobile de Jandarmi, în sistem integrat. În total, au fost 900 de polițiști, jandarmi, pompieri și piloți de la Inspectoratul General de Aviație al MAI. Acesta din urmă a fost sesizat ca structură de sprijin și a folosit un elicopter de patrulare în fiecare zi a concertelor din centrul orașului.

„Am primit și noi sesizări pe linia asta, de tulburare a liniștii publice, şi le-am redirecționat spre Garda Națională de Mediu. Vom vedea cum se vor soluționa. Știm că organizatorii au avut toate autorizațiile de la Primărie”, spune purtătorul de cuvânt al Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca, Marius Ardelean.

Jandarmii au aplicat 102 sancțiuni contravenționale și au înregistrat 15 cazuri de „infracțiuni de deținere de substanțe interzise”.

Care este, de fapt, problema?

Dincolo de acuzațiile privind transferul unui eveniment finanţat din fonduri publice în portofoliul unei firme private, singurul argument puternic pe care îl au clujenii împotriva festivalului ține de oportunitatea organizării sale în mijlocul orașului. Pentru că asta înseamnă nu doar zgomot, ci şi blocarea liniilor de transport în comun și deturnarea lor pe alte rute, împreună cu închiderea drumului de acces pentru riverani.

România Curată a arătat că alte festivaluri majore din oraşe turistice, precum Tomorrowland, Sziget sau British Summer Time, au loc în zone izolate pentru a nu-i deranja pe rezidenți, chiar dacă, la fel ca în cazul Clujului, aportul lor la economia locală şi la imaginea oraşului este unul major.

Discuția privind drepturile cetățenești și respectarea regulilor de bună conviețuire vine într-un moment în care, în Europa, destinații turistice precum Barcelona sau Praga încearcă să găsească soluții pentru a limita numărul mare de vizitatori care, spun oficialii lor, distrug spiritul local și liniștea locuitorilor.

Singurul dispus să ia în considerare obiecțiile privind organizarea Untold în centrul oraşului este subprefectul judeţului Cluj, Györke Zoltan. El a reușit, după ediția din 2015, să formeze un grup de lucru care să verifice modul de respectare şi aplicare a actelor normative referitoare la evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.

Vineri, pe 5 august, Györke și membrii comisiei din cadrul Prefecturii au măsurat nivelul decibelilor în mai multe puncte din zona principală de desfășurare a Festivalului Untold, la orele 16 și 22.

Potrivit unor surse, noaptea, nivelul decibelilor atingea pragul de 85, în condițiile în care există un articol de lege care îl plafonează în jurul valorii de 25-30 de decibeli.

Rapoartele oficiale privind poluarea fonică din zona Cluj Arena vor fi disponibile abia la sfârșitul săptămânii.

Györke, în schimb, spune că a constatat insuficiența cadrului legal privind sancționarea administrațiilor locale care, deşi sunt reclamate de cetăţeni, aprobă poluarea fonică.