Un secretar de stat şi un director din Ministerul Educației, şefi în Şcoala Doctorală a Academiei SRI

Emilia Şercan

Senior Editor

Un secretar de stat și un director din Ministerul Educației, ambii responsabili de învățământul superior, fac parte și din conducerea Școlii Doctorale a Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI. La această instituție de învățământ au fost descoperite până în prezent cele mai multe teze de doctorat plagiate.

Printre atribuțiile de serviciu ale secretarului de stat Gigel Paraschiv și ale directorului Ion Ciucă se numără controlul tuturor universităților din România, inclusiv ANIMV.

*

Paraschiv a acceptat să facă parte din conducerea Școlii Doctorale a Academiei SRI în vara lui 2016, când instituția se afla în plin scandal public legat de plagiatele descoperite în cel puțin 12 teze de doctorat susținute la această instituție.

El a fost numit membru în Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD) de la ANIMV cu două zile înainte ca fostul ministru Adrian Curaj să aprobe componența nominală a noului Consiliu Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituția abilitată să verifice acuzațiile de plagiat într-o lucrare doctorală.

Ion Ciucă, directorul Direcției Management Universitar și Resurse Umane din cadrul Direcției Generale Învățământ Superior din Ministerul Educației, a mai ocupat poziția de membru în CSUD la ANIMV în perioada 2011-2015, însă a fost numit pentru un nou mandat de 4 ani tot pe data de 8 iunie 2016, la fel ca Gigel Paraschiv, potrivit unui răspuns oficial primit de la Academia SRI.

Prezența lui Paraschiv și a lui Ciucă în poziții de conducere din Ministerul Educației, în chiar structura care se ocupă de coordonarea și controlul universităților, corelată cu calitatea ambilor de membru în conducerea Şcolii Doctorale a Academiei SRI, îi plasează pe cei doi atât în incompatibilitate, cât și conflict de interese din punct de vedere juridic. Dar și moral.

Academia Națională de Informații a intrat în atenția publică pentru că acolo au obținut titlul de doctor, sub coordonarea lui Gabriel Oprea, o serie de politicieni şi de figuri publice, ale căror teze s-au dovedit a fi fost plagiate masiv.

Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general al României), fostul primar Neculai Onțanu, Loredana Radu (nepoata lui Gabriel Oprea), Adela Popescu (secretara lui Gabriel Oprea), Mihai Stănișoară (fost ministru al Apărării şi consilier prezidenţial) şi Mihai Tudose (fost ministru al Economiei) sunt doar câțiva dintre cei care au obținut titlul de doctor la Academia SRI și care au plagiat în tezele de doctorat.

Contactaţi pentru a vorbi despre incompatibilitatea și conflictul de interese în care se află, Gigel Paraschiv şi Ion Ciucă au spus că, cel mai probabil, se vor retrage din conducerea Școlii Doctorale a ANIMV.

La scurt timp după discuția inițială, în care le-am cerut să-și spună punctul de vedere, ambii ne-au anunțat că au luat decizia de a demisiona din conducerea Școlii Doctorale de la Academia SRI.

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

*

Gigel Paraschiv, alături de Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației în mai multe guverne. Foto: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

În 6 ianuarie 2017, Gigel Paraschiv a devenit secretar de stat în Ministerul Educației pentru a doua oară, printr-o decizie a premierului Sorin Grindeanu.

El a ocupat prima oară această poziție în perioada mai 2012 – iulie 2016. Gigel Paraschiv este responsabil de învățământul superior, adică de tot ceea ce privește învățământul universitar și postuniversitar. Aceleași atribuții le-a avut și în mandatul precedent.

Paraschiv este absolvent al Facultății de Construcții de Mașini Agricole și este și profesor universitar la Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice din cadrul Universității Politehnice din București.

În perioada septembrie – decembrie 2012, când era deja secretar de stat în Ministerul Educației, Gigel Paraschiv a urmat un program postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă în Științe militare, informații și ordine publică la Colegiul Național de Informații al Academiei SRI.

Ion Ciucă, director în Ministerul Educației

În ceea ce-l priveşte pe Ion Ciucă, el este directorul Direcției Management Universitar și Resurse Umane din cadrul Direcției Generale Învățământ Superior din Ministerul Educației din anul 2016.

Anterior, începând cu 2005, a deținut diverse alte poziții de director în aceeași direcție.

Ciucă este și coordonatorul Secretariatului Tehnic al CNATDCU, instituția care verifică suspiciunile de plagiat din tezele de doctorat, fiind numit în această poziție printr-un ordin al fostului ministru al Educației Adrian Curaj.

Ion Ciucă a absolvit în 1984 Facultatea de Metalurgie, Secția Prelucrări Metalurgice, Specializarea Tratamente Termice. Este profesor universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor din cadrul Universității Politehnice din București.

Calitatea de demnitar public, în cazul lui Gigel Paraschiv, și cea de funcționar public în Ministerul Educației, în cazul lui Ion Ciucă, corelate cu pozițiile lor de membri în organismul de conducere al Școlii Doctorale a ANIMV, îi plasează atât în incompatibilitate, cât și în conflict de interese.

Incompatibilitatea secretarului de stat

Situația de incompatibilitate a fost prevăzută în legislație pentru a proteja imparțialitatea în exercitarea unei funcții publice, astfel încât funcția publică să nu fie influențată de nicio altă activitate.

Potrivit Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (161/2003), funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcție publică de autoritate în vreo instituție publică (art. 84, alin. 1, lit. c).

Există o singură excepție: membrii Guvernului, inclusiv secretarii de stat, pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice (art. 84, alin. 4).

Această prevedere trebuie corelată cu o alta din Legea educației, care definește funcțiile didactice ca fiind cele de asistent universitar, lector universitar/șef de lucrări, conferențiar universitar și profesor universitar (art. 285, alin 1).

Astfel, singurele funcții exceptate de la situațiile de incompatibilitate sunt cele care presupun activitate didactică, adică transmiterea de cunoștințe teoretice.

În concluzie, un secretar de stat poate să aibă o funcție didactică într-o instituție publică, adică să fie profesor universitar la Universitatea Politehnică, așa cum este Gigel Paraschiv, și poate să exercite activități didactice, adică să predea cursuri sau să aibă activitate de cercetare.

În schimb, un secretar de stat din Ministerul Educației nu poate să dețină simultan cu această calitate și o poziție administrativă în vreo instituție de învățământ, cum este poziția de membru în CSUD la Școala Doctorală a ANIMV, în cazul lui Paraschiv.

Printre atribuțiile Direcției Generale Învățământ Superior, care se află în subordinea secretarului de stat Gigel Paraschiv, se numără coordonarea și controlul universităților publice sau private.

Regulamentul de Organizare și Funcționare a Ministerului Educației, aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 3.748 din 9 mai 2016, stipulează că printre atribuțiile principale ale Direcției Generale Învățământ Superior se numără „monitorizarea respectării regulamentelor privind organizarea și funcționarea învățământului superior”.

Acest lucru presupune „monitorizarea, autosesizarea sau, după caz, sesizarea organismelor abilitate în vederea asigurării respectării regulamentelor privind organizarea și funcționarea învățământului superior…, etica universitară și asigurarea calității învățământului superior, dar și participarea la activități de control în domeniul de competență„.

Funcția de membru în Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat de la Academia SRI nu este, însă, nici una didactică, și nici nu presupune activitate de predare, așa cum reiese clar din Codul Studiilor Universitare de Doctorat. Acest lucru ne-a fost confirmat și de Gigel Paraschiv, care a precizat că poziția este una strict administrativă.

Atribuțiile administrative care revin din calitatea de membru al CSUD sunt prevăzute tot de Codul Studiilor Universitare de Doctorat (art. 9, alin. 12):

– stabilirea strategiei școlii doctorale;

– elaborarea regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii universitare de doctorat la nivelul școlii doctorale;

– aprobarea deciziilor privind înființarea și desființarea școlilor doctorale;

– selectarea conducătorilor de doctorat care fac parte dintr-o școală doctorală nou-înființată;

– alte atribuții specifice, stabilite prin regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii universitare de doctorat, potrivit legii.

Gigel Paraschiv, alături de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației. Foto: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Gigel Paraschiv ne-a declarat că cel care i-a făcut propunerea de a deveni membru în CSUD la Academia SRI a fost rectorul Niculae Iancu:

„Era cunoscută expertiza mea în ceea ce privește învățământul superior, Legea educației. Dacă ceea ce îmi spuneți dumneavoastră e real, cred că tot Legea 161 sau o altă lege îmi pune la dispoziție un număr de 30 de zile în care să mă hotărăsc în ce parte să o apuc”.

Prevederile legislative sunt însă foarte clare în privința incompatibilităților în cazul membrilor Guvernului. Aceștia sunt obligați, la data numirii în funcție, să declare că nu se află într-unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege (Legea 161/2003, art. 86. alin. 1).

Gigel Paraschiv s-a aflat în situație de incompatibilitate și în perioada 8 iunie – 20 iulie 2016, atunci când, simultan cu funcția de secretar de stat în Ministerul Educației, s-a aflat și în conducerea CSUD a ANIMV.

„Eu, la acel moment, am discutat cu rectorul Iancu și cu cei care erau în Ministerul Educației la Direcția Juridică, însă e adevărat că nu am întrebat treaba asta în scris”, susține secretarul de stat.

Gigel Paraschiv a mai declarat că intenționează să renunțe la funcția de la ANIMV:

„Vă dați seama că nu am niciun interes să fac parte din Consiliul ăla și pot să-mi dau demisia și mâine, și acum, dar trebuie să verific treaba asta”.

După această discuție, Gigel Paraschiv a revenit cu un telefon și a precizat că a luat decizia de a demisiona din CSUD de la ANIMV după ce s-a sfătuit cu mai mulți juriști.

„Eu, la acel moment,
am discutat cu
rectorul Iancu
și cu cei care erau
în Ministerul Educației
la Direcția Juridică,
însă e adevărat
că nu am întrebat
treaba asta în scris.”

(Gigel Paraschiv,
secretar de stat)

Incompatibilitatea funcționarului public

În cazul lui Ion Ciucă, incompatibilitatea este atrasă de calitatea sa de funcționar public în Ministerul Educației.

Potrivit Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (Legea 161/2003), calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit.

În plus, un funcționar public nu poate deține alte funcții sau desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice (art. 94, alin. 1, lit. a).

Ca în cazul demnitarilor, și funcționarii publici pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice (art. 96. alin. 1).

Ion Ciucă are funcția didactică de profesor universitar la Politehnica București, acolo unde exercită și activități didactice de predare, însă activitatea de membru în Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD) de la ANIMV este una strict administrativă.

Funcția de director al Direcției Management Universitar și Resurse Umane din cadrul Direcției Generale Învățământ Superior din Ministerul Educației și calitatea de membru în CSUD la Academia SRI, ocupate simultan, îl plasează pe Ion Ciucă în incompatibilitate.

Acesta susține că a fost solicitat să facă parte din Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat de către conducerea Academiei Naționale de Informații:

„Eu sunt conducător de doctorate la Politehnică, nu am nicio treabă cu chestia asta, nici nu mă pricep la domeniul respectiv. Dar eu, din punct de vedere al legalității, știu să citesc bine legile și să-i organizez cum trebuie.

Noi am fost puși acolo să îi ajutăm pe oamenii ăia să-și facă un regulament, să se organizeze. În rest, nu avem nicio calitate. Nu avem competențe științifice, nu ne amestecăm în treburile lor. Nu iau bani de acolo, eu vreau doar să-i ajut pe oamenii ăia, să le dau o mână de ajutor să se îndrepte”.

Ciucă susține că anul trecut, când i s-a cerut să facă parte din CSUD la ANIMV, și-a informat superiorul, adică pe Gigel Paraschiv.

„Da, este incompatibilitate, așa este”

Ion Ciucă ne-a declarat că nu știe să fi făcut parte din CSUD și în perioada 2011-2015:

„Doamne ferește! Eu nu am știut lucrul ăsta. Nu am știut. Știu că am fost acolo acum, că i-am ajutat acum, când au intrat în beleaua asta și nu știau cum să-și facă regulamentul”.

Întrebat dacă nu a considerat că se afla în incompatibilitate în privința calității de la minister și a celei de la ANIMV, el a recunoscut:

„Da, este incompatibilitate, așa este”.

În plus, Ion Ciucă a fost delegat anul trecut de fostul ministru Adrian Curaj să ocupe poziția de secretar tehnic al CNATDCU, instituția care are atribuții de verificare a plagiatelor, inclusiv de la ANIMV.

Când a fost întrebat și despre calitatea deținută la CNATDCU, Ciucă a declarat că-și va da demisia din CSUD de la Academia SRI:

„Începând de anul ăsta, eu nu mai sunt acolo. Gata, mi-am terminat activitatea! Au reușit să se organizeze, să-și facă o structură, un regulament, și acum, gata, sănătate! Mă retrag de acolo. Acum îmi văd de treabă. Scopul meu a fost să îi sprijin să găsească o soluție să se organizeze”.

Ion Ciucă s-a aflat în incompatibilitate aproape 5 ani, perioada care a trecut de la data primei sale numiri în CSUD de la ANIMV, în 2011.

„Doamne ferește!
Eu nu am știut
lucrul ăsta.
Nu am știut.
Știu că am fost
acolo acum,
că i-am ajutat acum,
când au intrat
în beleaua asta
și nu știau cum
să-și facă
regulamentul.”

(Ion Ciucă,
director
în Ministerul
Educației)

Conflictul de interese

Secretarul de stat Gigel Paraschiv și directorul Ion Ciucă se află și în conflict de interese, având în vedere, potrivit propriilor declarații, că au semnat acte care au vizat activitatea Academiei Naționale de Informații.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența decizională și supremația interesului public.

Potrivit Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (Legea 161/2003), se consideră că un demnitar se află în conflict de interese în situația în care are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin (art. 70).

În cazul funcționarilor publici, se consideră că aceștia se află în conflict de interese dacă rezolvă cereri, iau decizii sau participă la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care au relații cu caracter patrimonial (art. 79, alin. 1, lit. a și c).

Atât Paraschiv, cât și Ciucă au recunoscut că, din pozițiile deținute în Ministerul Educației, au semnat documente care au vizat activitatea Academiei Naționale de Informații.

Secretarul de stat Gigel Paraschiv ne-a declarat că lucrul acesta intră în activitatea sa curentă:

„Cele mai multe documente pe care le-am semnat aveau legătură cu finanțarea, cu diverse solicitări. Mai semnez documente care au legătură cu structura universității”.

Directorul Ion Ciucă a admis și el că a semnat, însă susține că, la fel cum a semnat pentru ANIMV, a semnat și pentru Universitatea Politehnică sau pentru Universitatea din București:

„Da, doamnă, am semnat. Am semnat anexele la Ordinele de Ministru”.

Pentru Paraschiv și Ciucă, perioadele în care s-au aflat în conflict de interese coincid cu cele în care au fost incompatibili.

Cine sunt membrii CSUD la ANIMV

Potrivit site-ului Academiei Naționale de Informații, membrii actualului Consiliu pentru Studii Universitare de Doctorat sunt următorii:

– Prof. univ. dr. Gigel Paraschiv, Universitatea Politehnică, București,

– Prof. univ. dr. Ion Ciucă, Universitatea Politehnică, București,

– Prof. univ. dr. Victor Valeriu Patriciu, Academia Tehnică Militară, București,

– Prof. univ. dr. Constantin Romanoschi, Academia Națională de Informații, București,

– Prof. univ. dr. Gheorghe-Teodoru Ștefan, Academia Națională de Informații, București,

– Prof. univ. dr. Adrian Liviu Ivan, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (director interimar la CSUD),

– Prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, Școala Națională de Studii Politice și Administrative,

– Prof. univ. dr. Ion Albulescu, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca,

– Prof. univ. dr. George Poede, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași,

– Cercetător științific I dr. Lucian Năstasă Kovács, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca,

– Student doctorand Janina Ileana Ion (Burada).

Cine are atribuții de verificare și sancționare

Agenția Națională de Integritate este instituția care are prerogative legale de verificare a situațiilor de incompatibilitate și conflicte de interese.

Aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată cu privire la posibilele incompatibilități sau conflicte de interese în care se găsește un angajat al statului. Inspectorii de integritate pot întocmi un raport de evaluare a unui demnitar sau a unui funcționar public, prin care, în final, să constate incompatibilitatea și/sau conflictul de interese.

Dacă stabilește starea de incompatibilitate și/sau conflict de interese, Agenția Națională de Integritate are obligația să înștiințeze persoana în cauză, care, la rândul ei, poate să conteste decizia în instanța de judecată.

Și pentru incompatibilitate, și pentru conflict de interese, sancțiunea este interzicerea de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pentru o perioadă de trei ani.

Agenția Națională de Integritate este condusă de Bogdan Stan, absolvent al unui curs postuniversitar de Securitate Națională la Colegiul Național de Informații al Academiei Naționale de Informații a SRI.

Plagiatele de la Academia SRI

Școala Doctorală a Academiei Naționale de Informații a fost înființată în 2007, însă primele susțineri publice ale unor teze de doctorat au avut loc în 2010.

Până în 2015, la Școala Doctorală în Informații și Securitate Națională a ANIMV au fost obținute, în total, 82 de titluri de doctor.

În 2015, presa a început să publice analize extinse ale mai multor teze care le-au adus titlul de doctor în Științe militare și informații unor politicieni sau persoane publice.

Prima dezvăluire l-a vizat pe Neculai Onțanu, primarul Sectorului 2 la acel moment. Au urmat Bogdan Licu (procuror general adjunct al României), Loredana Radu (nepoata lui Gabriel Oprea și avocata lui Victor Ponta), Adela Popescu (secretara lui Gabriel Oprea), Mihai Stănișoară (fost ministru al Apărării și fost consilier prezidențial), cu toții coordonați de Gabriel Oprea, el însuși devoalat ca plagiator.

Dintre cele 82 de teze de doctorat susținute până în 2015 la ANIMV, cel puțin 12 sunt plagiate, potrivit relatărilor presei și informațiilor publice. În procente, înseamnă 14,63% din totalul tezelor de doctorat de la ANIMV.