„Un oraș al contrastelor”. Tururile ghidate din București: cum se prezintă capitala străinilor

Maria Ferăstrău

Turismul românesc a crescut anul trecut cu peste 10%, potrivit datelor oficiale. Cei mai mulți turiști au înnoptat la București, Brașov și Constanța. Ce oferă însă Capitala turiștilor și cum se dezvăluie orașul în fața lor? 

Free walking tours, conceptul european importat la București 

Concept destul de răspândit în Europa, free walking tours sau tururile ghidate gratuite sunt, după cum le spune și numele, tururi organizate de localnici sau profesioniști atestați la ministerul Turismului,  gratuit, însă cu posibilitatea de a lăsa la final o contribuție voluntară (tips/bacșiș). 

Cei mai mulți dintre ghizii din București sunt oameni tineri și entuziaști, departe de clișee sau stereotipuri. Tururile sunt interactive și relaxate, iar contactul cu ceilalți turiști se face foarte ușor. 

După o lună în care am fost turistă în alte țări, m-am decis să fiu turistă și în orașul în care m-am născut și am crescut, așa că, într-o zi de vineri, la 10.30, am luat metroul și am coborât la stația Unirii. 

Am găsit un tur ghidat foarte repede, la o simplă căutare pe Google și am făcut rezervare de pe o zi pe alta. De cele mai multe ori ești primit și fără rezervare, că-i „păcat să refuzăm un turist dornic de cunoaștere.”

În zona Fântânilor din parcul Unirii urmează să mă întâlnesc cu Alina, cea care îmi va vorbi, mie și celorlalți prezenți, timp de peste două ore și jumătate, în engleză, despre București și România. Pe site-urile de specialitate sunt deja, la acest moment, peste 17 astfel de tururi ghidate, gratuite la București. 

Cum văd turiștii străini Bucureștiul 

Este deja și jumătate, iar la tur participă deocamdată doar două persoane: eu și o studentă la master, la Paris. În nici zece minute, locul de întâlnire se umple cu 15 turiști străini, care vizitează prima dată Bucureștiul și care nu știu mare lucru despre oraș. 

„Am ajuns aseară. Sunt cazată pe lângă Gara de Nord și am apucat să văd doar puțin din oraș”, îmi spune Nadia, studenta de la Paris. A venit la tur cu autobuzul, spune că s-a descurcat. 

De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită

Prețurile caselor și chiriilor din România au crescut constant după ce economia globală a început să-și revină din Marea Recesiune (criza financiară din 2008). Tot mai mulți tineri din România constată că devine tot mai dificil să spere la o locuință pe care să o numească „a lor”.

Interviu. Viceprimarul Sectorului 2: „Cred că o soluție de rezolvare a traficului este limitarea numărului de locuri de parcare”

Pentru a afla mai multe despre filosofia din spatele pietonalizării pentru o zi a Piațetei Italiene, dar și despre planurile de viitor ale autorităților locale, PressOne a stat de vorbă cu Andrei Panaitescu, viceprimarul Sectorului 2. 

Pentru cei mai mulți prezenți, un astfel de tur ghidat este prima activitate pe listă, înainte să se apuce să viziteze singuri. Nu vin cu așteptări foarte mari, în primul rând din cauza regiunii în care ne aflăm. Mulți cred că Europa de Est este un loc lipsit de siguranță și slab dezvoltat, așa că bulevardele mari ale Bucureștiului îi șochează.

- Is it unsafe in Bucharest? (E periculos Bucureștiul n. red) mă întreabă un tânăr britanic. 

- De ce ar fi? îi răspund mirată și chiar ușor revoltată. 

Pentru tânărul britanic, România e încă „un loc îndepărtat” în Europa de Est, „scăpat de comunism și foarte periculos.” 

Alina e ghid de 8 ani. Pentru ea și alți ghizi localnici, astfel de păreri preconcepute nu sunt o noutate. Înainte era mult mai rău, își aduce anumite Alina. „Cele mai multe întrebări pe care le primeam erau despre rromi, despre furt, despre rate mari de sărăcie și mame tinere.”

Din 2007 încoace, de la aderarea la Uniunea Europeană, imaginea României s-a îmbunătățit lent, de la an la an și inclusiv prin eforturile unor ghizi locali care își promovează altfel orașul. 

Percepțiile s-au mai schimbat, dar infrastructura nu.

București: Atenție la picioare!

Facem la stânga și intrăm în Centrul Vechi, unde doi turiști se împiedică de blocurile de piatră prost aranjate.

„Am ajuns până și la Urgențe, acum un an, cu o turistă”, îmi relatează Alina despre turista care și-a scrântit glezna, după ce și-a blocat piciorul într-o groapă. Acolo trebuia să fie piatră cubică. Deși Centrul Vechi a trecut prin mai multe reabilitări și lucrări în ultimii ani, piatra cubică și dalele sar ca la concert și nu au deloc stabilitate. 

Foto: Maria Ferăstrău

Uneori, deși eforturile localnicilor de a-și promova orașul sunt constante, imaginea unui loc trebuie să fie salvată și de autoritățile locale, cu atât mai mult cu cât, pentru turiști, Bucureștiul nu e neapărat prima opțiune din România. Este o oprire într-o capitală europeană, dar destinațiile principale sunt Transilvania sau Delta Dunării. 

„Vin turiști seniori, de la 40, 50 ani în sus, turiști care aleg circuitele României, care stau o săptămână, două aici, vizitează castelul Peleș, Sinaia, Brașov, Bucovina, unii Delta Dunarii și înnoptează și în București una, maxim două nopți, la venire și plecare. O cină festivă la un restaurant cu specific românesc, un tur de oraș, Muzeul Satului, Palatul Parlamentului. Amatorii de artă vizitează Muzeul de Artă, Palatul Regal. Printre obiectivele importante ale Bucureștiului sunt Centrul Vechi, cosmopolit, Palatul Parlamentului și Muzeul Satului”, explică la PressOne consultantul în turism Traian Bădulescu.

Promovarea turismului, restanță din pandemie 

Pe de altă parte, tinerii, în special cei între 25 și 34 de ani, vin pentru „viața” din București, continuă la PressOne consultantul Traian Bădulescu. Totuși, susține el, Bucureștiul ar avea nevoie de un brand, așa cum Parisul are Turnul Eiffel.

Foto: Maria Ferăstrău

La București, turul la care particip începe cu o poveste despre Palatul Parlamentului. Aflu de exemplu că edificiul care a fost construit imediat după vizita lui Nicolae Ceaușescu în Coreea de Nord se scufundă în fiecare an cu câțiva milimetri, dar și cum a apărut a doua clădire administrativă din lume, ca mărime. 

„Ceaușescu a fost fascinat de cultul personalității și clădirile impunătoare pe care aceștia (nord-coreenii n. red.) le aveau și a vrut să facă la fel.” Totuși, ne spune ghida, lunar, numai factura la energie costă 180.000 de euro, ceea ce îl îndepărtează pe cetățeanul român de reprezentanții săi.

O turistă din Anglia știe cu exactitate dimensiunile Parlamentului, pentru că s-a uitat cu o seară înainte la un documentar despre București. Ne uităm la ea admirativ, sigur s-a descurcat bine și la școală.

L-am întrebat în context pe consultantul în turism ce loc ar recomanda turiștilor aflați prima dată la București. Traian Bădulescu ar începe prin povestea fostului cartier Uranus, pe locul căruia se află acum tocmai Palatul Parlamentului.

Strategia de promovare a turismului din România a stagnat timp de doi ani, în timpul pandemiei, moment în care a pierdut ritmul față de celelalte state. Din 2023 s-au făcut din nou eforturi, dar timide. 

„Din păcate, țări precum Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria, Austria, Franța s-au promovat în România inclusiv prin workshopuri, prin campanii în timpul pandemiei, deoarece știau că la un moment dat se va termina. Noi, însă, nu am făcut acest lucru.”

Foto: Maria Ferăstrău

Inaccesibilitatea de a naviga orașul împiedică și ea, în continuare, mulți turiști să îl descopere cu adevărat. „S-au plâns suporteri francezi (si nu numai) la Campionatul European organizat și în țara noastră în 2021, din cauza faptului că în afară de stadion, hotel, Centrul Vechi, nu știau ce pot vizita, pentru că nu avem puncte de informare turistică sau semnalizare cu obiectivele turistice principale”, relatează Traian Bădulescu.

În București există doar un singur punct de informare turistică, în pasajul de la Universitate.

Cum ar putea fi promovat orașul mai bine 

În ultimii ani, la București au concertat trupe internaționale mari, precum Depeche Mode, Coldplay, Megadeth si mulți alții. „Vin străinii la concerte. Am intrat pe harta artistică a lumii”, spun cei din turism. 

„Ce poți face dacă vii trei zile în București la un concert? Unde te poți distra, ce festivaluri mai sunt?” se întreabă retoric consultantul în turism Traian Bădulescu. „Acum 20-30 ani era o problemă foarte mare, că nu aveam un calendar de evenimente. Acum avem. Dar, din păcate, nu e încă promovat cum trebuie.”

Alte soluții, așa cum le vede expertul în turism, vizează dezvoltarea infrastructurii turistice, prin centre de informare turistică și marcaje mai clare către punctele de atracție principale, dar și un parteneriat între mediul privat și autoritățile locale. Primarii, e de părere Traian Bădulescu, ar trebui să apeleze la specialiști în domeniu, mai ales pe partea de marketing. 

„Avem două aeroporturi, o infrastructură de cazare foarte bună cu branduri de hoteluri renumite la nivel internațional. Acum 20 ani aveam 5-6 mii locuri de cazare la hoteluri acum avem 25.000 licențiate”, mai spune consultantul în turism. 

Foto: Maria Ferăstrău

Mă plimb prin oraș cu Alina, ghidul la care am apelat și ascult despre ocupația otomană, despre originile romane ale limbii, despre perioada interbelică și despre monarhie. Aflu despre originile olandeze ale leului, moneda națională și despre Reconstituirea, un film din timpul comunismului care prezintă procesul a șase persoane care au jefuit Banca Populară de Stat a Republicii Populare România, și care, în afară de singura femeie implicată în acțiune, au fost toți condamnați la moarte.

La finalul turului ne oprim în fața fostei clădiri a Partidului Comunist, de la balconul căreia Ceaușescu a ținut ultimul discurs. Acolo a izbucnit revoluția din 1989. Ne arată poze și ne traduce scrisul de pe pancarta unui revoluționar: „Copiii noștri vor fi liberi.”

„Deși nu am fost acolo, intensitatea acelor vremuri este prezentă în memoria noastră colectivă”, ne spune Alina. Apuc să o mai întreb ce o motivează să facă asta zi de zi. „Ai trei ore, dai tot ce poți și te bucuri de fiecare moment”, răspunde ea. Apoi o luăm din nou la pas prin București.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€