"Umilirea Orientului e simțită mai acut de cei care au sperat să fie acceptați în Vest"

Bianca Felseghi

Senior Editor

Ideile rele au un destin al lor și îl trăiesc distructiv, până la epuizare, acolo unde găsesc minți pe care să le corupă.

Eseiștii Ian Buruma și Avishai Margalit au „luat urma” unora dintre aceste idei care au produs mult rău de-a lungul istoriei.

Căutarea lor a generat o carte, „Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest”, apărută recent și în traducere românească, la editura Humanitas.

Sensul pe care termenul „occidentalism” îl primește în abordarea celor doi autori este unul negativ: se referă la „portretul dezumanizant pe care i-l fac Vestului adversarii lui„.

Ian Buruma (65 de ani), unul dintre autori, a acordat PressOne un interviu în care vorbește despre felul în care intoleranța și fanatismul au migrat din Europa în Orientul Mijlociu, precum și despre explozia de ură pe care acestea au generat-o în zilele noastre.

– Una dintre concluziile cărții dumneavoastră, apărută în 2003, este că nu suntem în război cu Islamul, deși creștinii radicali îi acuză pe musulmani că desfășoară o „cruciadă” împotriva Vestului. Această concluzie mai este valabilă astăzi?

– Da, absolut. Nu există niciun război împotriva Islamului. Nici nu aș ști să explic ce ar putea însemna asta: care Islam?

Sunt atâtea forme de Islam, cel din Orientul Mijlociu, cel din Africa, cel din Europa, cel din Asia, există Islamul moderat, cel extrem, cel politic, cel revoluționar.

Există, cu certitudine, un conflict între Occident și Islamul revoluționar și politic reprezentat de ISIS. Dar asta nu înseamnă un război cu Islamul ca religie.

– Ura față de Vest, în mod curios contaminată chiar de idei occidentale, a început să se facă simțită în Orient la începutul secolului al XX-lea. Vorbiți în carte de începuturile mișcării Frații Musulmani, de Hezbollah și de Califatul imaginat de Maududi (Pakistan). Asta înseamnă că aceste ideologii s-au hrănit din aceleași idei precum nazismul și comunismul? De ce credeți că ele se manifestă cu atâta violență abia astăzi?

– Au existat mai multe curente occidentaliste. Prin această noțiune se înțelege că ideile liberale, post-iluministe din secolul al XIX-lea erau văzute ca fiind atât de perverse, încât trebuiau distruse în numele credinței pure și al unei idei puriste asupra etnicității.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Rusia slavofilă este îndatorată acestei concepții, la fel cum va fi și nazismul, mai târziu. Cred că amplificarea acestor idei în rândul adepților Islamului a avut mult de-a face cu rebeliunile îndreptate împotriva puterilor coloniale din Vest, dar și împotriva propriilor lor elite, corupte, care colaboraseră cu regimurile coloniale.

Cine este Ian Buruma

Eseist de origine olandeză, Ian Buruma (născut în 1951) a studiat istorie, literatură chineză și cinematografie japoneză. În anii ’70 a fost corespondent de presă în Asia. Scrie frecvent despre politică și cultură în The New York Times, The Guardian și La Repubblica. În 2008 și în 2010, revistele Foreign Policy, respectiv Prospect l-au inclus în topul celor mai influenți 100 de intelectuali ai zilelor noastre.

*

– Spuneți în carte că fundamentaliștii musulmani au citit cu siguranță Marx și Engels înainte de a interpreta textele Islamului. Puteți identifica vreo idee provenită pe această filieră în retorica fanaticilor din zilele noastre?

– Marxismul i-a influențat cu siguranță pe intelectualii islamiști, mai ales pe cei din Persia. Mă îndoiesc însă că fanaticii de azi au vreun gând care să vină din gândirea marxistă. Singura legătură posibilă este opoziția comună față de capitalismul societăților vestice.

Dar, în timp ce marxiștii luptă împotriva opresiunii de clasă, islamiștii văd consumerismul modern și hedonismul acestor societăți ca pe niște inamici care corup morala religioasă și puritatea credinței.

– Unul dintre cele mai surprinzătoare lucruri pe care le remarcați este că cei mai violenți luptători împotriva Vestului sunt cei care au studiat aici, care au locuit sau care au experimentat cultura aceasta, și care au ajuns să o urască. De ce?

– Ideologii sunt, în general, educați. Asta înseamnă și că așteptările lor față de societate sunt mai mari. Trădarea, umilirea și înstrăinarea Orientului de către Vest e simțită mai pregnant și mai acut de oameni care au sperat să fie acceptați și să le meargă bine în societățile de tip occidental, dar în cazul cărora acest lucru nu s-a întâmplat.

– La începutul secolului al XX-lea, cititul și educația erau motoarele care diseminau idealurile anti-occidentale. Ce rol joacă, în zilele noastre, lipsa educației în propagarea aceluiași gen de ură?

– Nu cred că ura din zilele noastre este, în general, cauzată de ignoranță. Cum spuneam, ideologii islamiști sunt adesea bine educați. Ei își doresc răzbunarea împotriva unei lumi care, în opinia lor, i-a umilit. Asta nu are legătură cu cât știu sau cu ce știu.

„Sacrificiul uman nu este o tradiție cu vechime în islamism. Războiul sfânt a fost justificat întotdeauna ca apărare a statului islamic, iar credincioșilor care mureau în luptă li se promiteau desfătări paradisiace, dar toate acestea nu aveau nimic de-a face cu ridicarea în slăvi a morții de dragul morții, cu atât mai puțin în tradiția sunnită. Spre deosebire de martirul creștin, care îndură chinurile și moartea în numele credinței, martirul musulman este un războinic activ, care amintește de pilotul kamikaze.”

Fragment din „Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului”

*

– Care sunt asemănările și deosebirile dintre soldații kamikaze și jihadiștii care se aruncă în aer?

– Asemănările sunt că atât sinucigașii jihadiști, cât și piloții kamikaze aleg în mod deliberat să moară și să ucidă pentru o cauză superioară. Și că sunt cu toții tineri. Cam aici se termină similaritățile.

Piloții kamikaze din al doilea război mondial aparțineau unei elite educate a studenților japonezi. Ei mureau nu pentru că în sufletul lor sperau că războiul mai poate fi câștigat, ci crezând că, după ce Japonia va fi înfrântă, amintirea sacrificiului va putea să-i ajute pe niponi să-și construiască o societate mai bună. Jihadiștii mor cu speranța triumfului cauzei lor.

– Femeile joacă un rol central în ansamblul urii față de Vest. Care e viziunea fundamentaliștilor musulmani cu privire la acest aspect?

– Libertatea sexuală, mai ales pentru femei, este văzută ca un aspect al coruptibilității și al păcătoasei secularizări din societățile liberale. Bărbații tineri care poartă un război sfânt sunt uneori motivați de ura împotriva acestui mod de viață, pe care în secret îl invidiază.

– Este posibil ca europenii și vesticii, în general, să înțeleagă, cel puțin în teorie, logica unui atac terorist sinucigaș?

– Da. Sinuciderea nu este o tactică necunoscută celor din Vest. Nici occidentalismul nu e o simplă problemă a urii împotriva Occidentului.

Teza noastră e că occidentalismul nu e legat de un anume loc sau de o anumită cultură. În al doilea război mondial au existat comandouri sinucigașe în ambele tabere.

Sinuciderea care urmează unor situații fără ieșire a fost admirată și în legendele europene și în cele ne-europene. Noțiunea romantică de auto-sacrificare pentru o cauză este la fel de puternică în istoria Europei cum este și în istoriile altor părți ale lumii.

Până nu demult, a muri pentru propria țară era unul dintre cele mai înalte onoruri în Vest.

„Societățile liberale dau oricui libertatea de a fi mediocru. În aceste societăți se dă importanță mai degrabă vieții de zi cu zi decât vieții excepționale (…) Natura antieroică și antiutopică a liberalismului occidental este cel mai mare dușman al radicalilor religioși, al regilor-preoți și al celor care caută în colectiv puritatea și salvarea eroică.”

Fragment din volumul „Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului”

– Ați risca să faceți o predicție privind modul în care această ură față de Vest se va manifesta în viitorul apropiat?

– Atâta timp cât va continua revolta islamiștilor împotriva statelor mai seculare și polițienești din Orientul Mijlociu și atâta vreme cât acest război va produce efecte asupra tinerilor din Vest care sunt minoritari și care provin din familii musulmane, cred că și valurile de violență vor continua.

„Deși fundamentaliștii creștini vorbesc despre o cruciadă, Occidentul nu se află în război cu Islamul. De fapt, cele mai aprige lupte se vor duce în interiorul lumii musulmane. Acolo are loc revoluția și acolo va trebui oprită, preferabil nu printr-o intervenție externă, ci de către musulmanii înșiși. Într-adevăr, asistăm la o ciocnire la scară mondială, dar liniile de demarcație nu coincid cu granițele naționale, etnice sau religioase.”

Fragment din volumul semnat de Ian Buruma și de Avishai Margalit

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€