Trei vești de pe frontul virtual

Codruţa Simina

Redactor

1. De la începutul acestei veri, Associated Press, organizație de media înființată acum mai bine de 170 de ani, a dat startul propriei rubrici săptămânale care informează publicul despre ceea ce… nu s-a întâmplat.

Cu alte cuvinte, prestigioasa agenție de știri reunește sub egida NotRealNews (în traducere, știri neadevărate) o selecție a articolelor care devin virale în SUA și care nu au nicio acoperire în realitate.

Dacă veți urmări rubrica, veți descoperi că multe din titlurile pe care le vedeți pe Facebook și care vă anunță tot felul de grozăvii sunt pur și simplu minciuni. Cum ar fi, de pildă, că un submarin german din al Doilea Război Mondial a fost descoperit pe fundul lacului Ontario sau că liderul rus Vladimir Putin ar fi afirmat că Papa Francisc nu este un om al lui Dumnezeu.

Și, în general, veți putea înconjura o listă de site-uri de limbă engleză care publică studii și informații răstălmăcite în așa fel încât să se potrivească cu nevoia audienței de nemaipomenite dezvăluiri.

De altfel, este interesantă alegerea de termeni – în locul clasicului fake news (știri inventate/înșelătoare/contrafăcute), AP preferă să le denumească not real, adică neadevărate, punând în centrul discuției calitatea de non-adevăr a articolelor, mai degrabă decât aceea de fals.

Și este important pentru că…

2. Will Oremus, jurnalist la Slate, nota la începutul acestei luni într-o postare, că Facebook a încetat să mai folosească expresia fake news, înlocuind-o cu false news, atunci când vine vorba de articolele care urmăresc să dezinformeze sau să promoveze idei propagandistice.

Motivul este același, potrivit unui reprezentant al Facebook citat de Oremus – nevoia de a sublinia falsitatea, lipsa de adevăr, a așa-ziselor informații, mai degrabă decât intenția autorilor de a dezinforma.

Pentru o dezbatere cu note filosofice referitoare la care termen este mai potrivit pentru a descrie amplul spectru al site-urilor care promovează minciuni și dezinformare, dar și pentru o istorie populară a expresiei fake news, vă sugerăm să consultați direct sursa. Și, desigur, s-o mai verificați din cel puțin încă una. ?

3. …pentru că veți fi nevoiți, în timp, să faceți asta tot mai des.

Motivul ar putea să vă dea fiori. Simon Shuster descrie pe larg, într-un articol publicat pe 9 august în Time, momentul în care liderii politici din Germania au înțeles că trebuie să riposteze unui dușman cu care nu mai avuseseră de-a face.

Reportaj: „Bă, ce ușă groasă!” Rezerviștii boomeri ai Armatei Române, care s-au antrenat pe tunuri sovietice, fac cunoștință cu HIMARS. General: „Să zicem că încă 10 ani ne mai putem baza pe ei”

 E o dimineață plăcută de septembrie, iar soarele începe deja să încălzească oasele amorțite de viață și necăjeli ale bărbaților de 40-50 de ani, pe care Ministerul Apărării i-a chemat sub arme pentru o zi, în cadrul unui exercițiu de mobilizare organizat la poligonul Coada Izvorului, din Prahova.

Gabriel Vlase, directorul SIE, a plagiat zeci de pagini din doctoratul susținut la Academia SRI

PressOne vă prezintă astăzi, în premieră, probele care demonstrează că doctoratul șefului SIE, Gabriel Vlase, include cel puțin 66 de pagini de conținut plagiat, în multiple secvențe de pagini copiate bloc, din teza fostului ministru al Apărării Sorin Frunzăverde.

Cuvintele-cheie care îl descriu sunt, majoritatea, fără echivalent în limba română (unul din motive este că liderii politici din România par și acum orbi la această amenințare, ca atare nu avem pentru toate niște nume consacrate): filter bubbles (așa-numita „bulă” a rețelelor sociale), bots (roboței care simulează conturi reale în rețelele sociale), fake news și dezinformare.

Conștientă de pericolul pe care războiul informațional (despre care puteți afla detalii aici, aici, sau aici) îl aduce, Germania a dezvoltat un întreg set de reacții. Unele sunt implementate ca soluții legislative.

Ceea ce este fascinant la articolul publicat în Time este descrierea unui nou tip de actor în acest război. Dacă Sputnik și Russia Today, instrumentele principale de propagandă pro-Kremlin și dezinformare active în spațiul european, pretind că sunt organizații de media, pregătiți-vă pentru NewsFront.

Autorii articolelor acestui site sar peste dilema jurnalist/propagator de informații (fie ele false) și se declară direct „luptători în războiul informațional”. Și nu vorbim de luptători naivi aici: intenția lor declarată este de a arăta că există realități „alternative” și că realitatea nu poate fi prezentată „obiectiv”.

Nimic mai adevărat. Jurnaliștii, la fel ca medicii, inginerii sau poeții, sunt oameni supuși erorii. Tocmai de aceea există, pentru fiecare dintre ei, seturi de reguli probate în timp care să ateste realitatea unui proces de testare a veridicității informațiilor pe care le transmit.

Până data viitoare, ideea asta e cel puțin un subiect bun de meditație.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€