Trei decizii luate de Parlamentul European și cum ți-au afectat viața

Mălina Gîndu

Reporter

Dacă ți-ar veni greu să numești trei decizii UE din ultimii patru ani, să știi că e complet normal și e o chestie întâlnită în toate statele europene. Dar fix de asta suntem aici. În episodul 5 din seria noastră despre alegerile europene, vorbim pe scurt despre trei proiecte importante adoptate de Parlamentul European în ultimii patru ani.

#1 Pactul Verde European 

În noiembrie 2019, Parlamentul European declara o situație de urgență climatică. Comisia Europeană a răspuns cu ceea ce cunoaștem azi ca Pactul Verde European. Scopul principal? Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. 

Ambițios, nu? Și dificil. Mai ales când obiectivul ăsta începe să atingă sectoare precum agricultura și industria, sau când eforturile de tranziție la energie verde se împotmolesc la nivel național. 

#2 AI Act

Luna trecută, Parlamentul European a adoptat prima lege din lume care reglementează inteligența artificială. Pe scurt: AI Act.

Legea clasifică riscurile folosirii AI în patru niveluri și interzice, de exemplu, folosirea sistemelor de identificare biometrică de către organele de aplicare a legii, cu niște excepții strict definite. 

Actul mai trebuie să primească aprobarea de la Consiliu, și va fi pe deplin aplicabil după 2 ani de la intrarea în vigoare. 

E un regulament, nu o directivă, deci nu necesită transpunere în legea națională ca să fie aplicat. Și dacă ții minte diferența asta, vei ști mai multe decât unii politicieni de la noi.

#3 Transparentizarea salariilor

Ca să fie clar, hai să vedem și un exemplu și de directivă: anul trecut a fost adoptată una care cere companiilor europene transparență în legătură cu salariile. Adică să știi, când aplici la un job, care va fi salariul sau măcar intervalul în care el se încadrează. 

Grande Bellezza Gran Sârbova. Cea mai bună brânză maturată din România e făcută de o asociație care adăpostește fete provenite din centre de plasament

Cea mai bună brânză maturată din România, decretată de experți și degustători profesioniști, e făcută de mâinile unor fete care au crescut în centre de plasament. 

Cui îi e frică de Airbnb? De ce închide Europa apartamentele turistice și ce se întâmplă în București

Care e relația dintre închirierea apartamentelor pe termen scurt, în sistem Airbnb, și piața imobiliară? Și unde se situează Bucureștiul în această dispută? 

Scopul directivei e să elimine, treptat, diferența salarială între femei și bărbați. În medie, o femeie primește cu aproape 13% mai puțin față de un bărbat în UE. În România, pare că stăm mai bine: diferența e estimată la 4.5%.

Dar dacă n-avem probleme mari aici, avem în altă parte: la noi în țară, secretul salarial e trecut în Codul Muncii. În același timp, avem trei ani la dispoziție să transpunem directiva europeană și în legislația de la noi. 

Acest material face parte dintr-un proiect de educare a publicului din România cu privire la importanța alegerilor europene și este co-finanțat printr-un grant din partea Parlamentului European.