Transformarea tăcută a Moldovei. Reforme instituționale și legături europene prin România și Bulgaria

Redacția

Autori: Laurențiu Pleșca, Bogdan Cozma, Vladimir Mitev

Cu toate că parcursul european al Republicii Moldova rămâne fragil din cauza corupției sistemice și a diviziunilor politice interne, ancorarea instituțională, economică și culturală profundă, determinată în primul rând de legăturile funcționale cu România și Bulgaria face ca o eventuală inversare politică să devină din ce în ce mai puțin probabilă.

Reforme instituționale în Moldova

Traiectoria europeană a Republicii Moldova nu mai este o simplă aspirație politică, ci un proces de transformare instituțională care redefinește fundamentele statului. Dincolo de momentele simbolice și retorica geopolitică, europenizarea Moldovei se realizează prin reforme tehnice, ajustări administrative și rețele de cooperare care, deși adesea invizibile pentru publicul larg, generează efecte structurale durabile.

FOTO: Lucian Muntean

În ultimii ani, calea pro-europeană a Chișinăului a trecut de la declarații de intenție la acțiuni concrete, de la angajamente politice generale la reforme care schimbă ireversibil arhitectura administrativă, juridică și economică a țării. Toate acestea se datorează votului de încredere acordat de populație unui guvern orientat spre Europa. Această transformare tăcută constituie baza ancorării Moldovei în spațiul european și oferă cadrul în care legăturile cu România și Bulgaria capătă o relevanță strategică.

În contextul geopolitic actual, Republica Moldova a căpătat o importanță strategică deosebită pentru Uniunea Europeană. Nu numai datorită poziției sale la frontiera estică a Uniunii Europene și în imediata vecinătate a Ucrainei, care se află în război, ci și datorită istoricului său ca fost stat sovietic care trece printr-o tranziție îndelungată către instituții democratice funcționale, stabilitate economică și integrare europeană.

Succesul Moldovei ar putea crea un precedent pentru alte țări din vecinătatea estică și ar putea consolida rolul Uniunii Europene ca bastion al valorilor democratice.

Statutul de candidat ca mecanism de disciplină instituțională

Obținerea statutului de candidat la Uniunea Europeană în iunie 2022 a reprezentat un punct de cotitură nu datorită valorii sale simbolice, ci datorită consecințelor sale instituționale. Statutul funcționează ca un contract pentru transformarea sistemică, plasând statul sub monitorizare continuă, în care fiecare capitol al negocierilor devine un exercițiu de recalibrare a statalității.

Reformele din sistemul judiciar ilustrează cel mai bine această logică. Procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, deși contestat și adesea politizat în dezbaterile interne, este perceput la Bruxelles ca o condiție nenegociabilă.

Independența sistemului judiciar nu este un capitol de negociere, ci un criteriu de aderare.

Cooperarea tehnică ca infrastructură invizibilă a europenizării

Dincolo de reformele vizibile, parcursul european al Moldovei se consolidează printr-o rețea densă de cooperare tehnică, adesea ignorată în dezbaterea publică.

Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.

Persoanele cu dizabilități cer revenirea la scutirea de la plata impozitelor: „Deficitul bugetar este rezolvat prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”

Românii cu dizabilități îi cer premierului Ilie Bolojan reintroducerea scutirii de la plata impozitelor. În contextul în care indemnizațiile lunare sunt oricum mici, măsura riscă să-i facă și mai vulnerabili în fața cheltuielilor zilnice. 

Această europenizare internă funcționează pe mai multe niveluri, prin misiunile prezente ale Uniunii Europene la Chișinău, prin programe de înfrățire instituțională care conectează ministerele și agențiile moldovene cu omologii lor europeni, dar și prin finanțări direcționate către societatea civilă.

În primul rând, prin misiunile UE prezente la Chișinău, și anume EUBAM (misiunea de asistență la frontieră) și EUFOR (misiunea de consiliere și asistență).

Chișinău, Republica Moldova FOTO: Lucian Muntean

În al doilea rând, prin programe de înfrățire instituțională, care leagă ministerele și agențiile moldovene de omologii lor europeni. Un rol central îl joacă Misiunea Civilă a Uniunii Europene în Republica Moldova, care sprijină consolidarea statului de drept, combate amenințările hibride și sporește reziliența instituțională.

Rezultatul este formarea unei rețele instituționale care ancorează Moldova în ecosistemul administrativ european și face reversibilitatea politică din ce în ce mai costisitoare.

Pragmatism economic și integrarea pieței europene

Dimensiunea economică este una dintre cele mai tangibile expresii ale europenizării pentru cetățenii moldoveni. Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător au restructurat fundamental comerțul exterior al Moldovei.

Uniunea Europeană absoarbe acum peste 65 % din exporturile moldovenești, față de aproximativ 46 % în 2013.

Această reorientare reflectă adaptarea producătorilor moldoveni la standardele europene de calitate, siguranță alimentară și conformitate tehnică. Sectorul agricol, în special, s-a integrat profund în lanțurile valorice europene, generând interdependențe economice care consolidează calea europeană dincolo de ciclurile electorale.

Vulnerabilitatea energetică și logica solidarității europene

Criza energetică declanșată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus la încercare atât reziliența Moldovei, cât și credibilitatea angajamentului european față de țările candidate. Răspunsul Uniunii Europene, prin asistență financiară, diversificarea surselor de energie și conectarea la rețelele electrice europene via România și Ucraina, a demonstrat o solidaritate pragmatică ghidată de considerente strategice.

Pentru Bruxelles, stabilitatea Moldovei nu mai este doar o chestiune de vecinătate, ci una de securitate regională. În acest context, vulnerabilitatea geografică a Moldovei devine un atu strategic care accelerează integrarea funcțională și cooperarea cu statele membre vecine.

România joacă un rol esențial în această ecuație, acționând ca principalul vector de legătură între Moldova și spațiul european. De la interconectări energetice și sprijin financiar direct la mobilitatea oferită de cetățenia română și accesul la piața europeană a muncii, România face integrarea europeană tangibilă pentru cetățenii moldoveni.

Bulgaria oferă un exemplu complementar de sprijin european prin relația sa cu minoritatea bulgară din sudul Moldovei. Deși subutilizată, această legătură este o platformă importantă pentru cooperare educațională, culturală și instituțională, contribuind la europenizarea la nivel local și consolidând legăturile Moldovei cu Uniunea Europeană.

Limitări structurale și provocări interne

Cu toate acestea, parcursul european al Moldovei rămâne fragil. Corupția sistemică, fragilitatea instituțională și persistența rețelelor oligarhice continuă să submineze implementarea reformelor. Rapoartele Comisiei Europene reflectă această ambivalență, punctând un progres real, dar inegal.

La nivel societal, europenizarea nu este un proiect consensual. Diviziunile geopolitice traversează comunitățile și regiunile, iar referendumul constituțional privind integrarea europeană a arătat că o parte semnificativă a populației rămâne sceptică sau ostilă față de această cale. Această polarizare sporește importanța mecanismelor de ancorare externe, instituționale, economice și sociale.

Moldova are șansa de a deveni un membru respectat al comunității europene, transformându-se dintr-un stat fragil într-o posibilă poveste de succes a integrării europene. Europa nu este o destinație finală, ci un model de guvernanță care trebuie interiorizat. Iar Moldova a intrat deja într-un proces care face ca întoarcerea înapoi să fie din ce în ce mai puțin probabilă.

Reconectarea culturală dintre România și Republica Moldova ca factor de europenizare

În ultimele trei decenii, legăturile culturale cu România au contribuit la apropierea treptată a societății moldovenești de spațiul european.

Influența culturală românească în Republica Moldova a suferit foarte mult în perioada sovietică, când populația a trecut printr-un proces brutal de rusificare. Timp de aproape cinci decenii, alfabetul latin a fost înlocuit cu alfabetul chirilic, iar limba vorbită de majoritatea populației a fost redenumită „moldovenească”.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, situația a început să se îmbunătățească. Această evoluție poate fi înțeleasă prin prisma a trei perioade distincte, fiecare marcată de un eveniment transformator.

Deși independența din 1991 a deschis teoretic ușa către spațiul cultural românesc, realitățile politice și socio-economice, precum și inerția instituțională de ambele părți ale Prutului, au făcut dificilă această reconectare.

Televiziunea a fost primul și cel mai accesibil canal de conectare. PRO TV Chișinău, lansat în decembrie 1998, a devenit principalul post privat din Republica Moldova și a reprezentat pentru mulți moldoveni prima fereastră constantă către cultura românească contemporană. Spre deosebire de canalele rusești care dominau spațiul media, PRO TV a adus nu numai știri locale, ci și seriale, emisiuni de divertisment și formate care conectau publicul moldovean cu ceea ce se întâmpla dincolo de Prut.

Ulterior, alte canale românești au devenit accesibile prin rețelele de cablu, extinzând treptat oferta media în limba română. Pentru generația tânără, canalele de desene animate precum Fox Kids (acum Disney Channel), Cartoon Network, Nickelodeon și Minimax au avut un impact semnificativ. Acestea erau canale românești care emiteau și în Moldova. Astfel, copiii din anii 1990 și începutul anilor 2000 au crescut cu desene animate în limba română, formând prima generație post-sovietică conectată lingvistic la spațiul cultural românesc încă din copilărie.

În schimb, în industria muzicală s-a produs fenomenul opus. Cultura pop moldovenească a fost exportată în România prin intermediul unor cântăreți precum O-Zone, Pavel Stratan și Zdob și Zdub, care au devenit foarte populari. Pentru artiștii moldoveni, România a devenit adesea primul pas natural către expunerea internațională.

Cu toate acestea, în această perioadă, legăturile culturale erau limitate de bariere administrative. Moldovenii aveau nevoie de viză pentru a călători în România, iar accesul la educație și la piața muncii în spațiul european era restricționat. Schimburile culturale erau clar peste nivelul perioadei comuniste, dar contactul direct rămânea dificil pentru majoritatea populației.

Un moment foarte important a fost decizia președintelui român Traian Băsescu de a simplifica procedura de redobândire a cetățeniei române pentru moldoveni. Cetățenia română, care conferă automat cetățenia europeană, a deschis porțile către Occident pentru mulți moldoveni.

Conform celor mai recente date, peste 850.000 de moldoveni au redobândit cetățenia română, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din populația totală a Republicii Moldova. Mulți dintre acești moldoveni au plecat inițial să lucreze în țări occidentale, dar treptat mulți au început să lucreze și în România.

De asemenea, mulți tineri moldoveni au ales să studieze la universități românești, unii dintre ei alegând să se stabilească în orașe precum București, Cluj, Iași sau Timișoara după finalizarea studiilor. A fost creat un program special cu locuri rezervate pentru moldoveni (precum și pentru alți etnici români din Ucraina sau Serbia) în universitățile și liceele românești.

Un alt moment simbolic important a avut loc la 5 decembrie 2013, când Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că limba română este limba oficială a statului. Curtea a constatat că Declarația de Independență din 1991, care stipulează în mod explicit că limba oficială este româna, prevalează asupra Constituției. Deși expresia „limba moldovenească” a rămas în mod oficial în textul Constituției, decizia Curții a stabilit că aceasta se înțelege ca fiind româna. A fost o victorie simbolică, chiar dacă modificarea efectivă a articolului 13 din Constituție a trebuit să mai aștepte încă un deceniu.

Nu în ultimul rând, în această perioadă s-a înregistrat o convergență a conținutului de divertisment din cele două țări. Pe lângă trendul continuu a artiștilor moldoveni pe piața muzicală românească, cu artiști precum Carla’s Dreams, Irina Rimes, The Motans, Mihail și Satoshi, tot mai mulți moldoveni au început să apară în emisiuni TV foarte populare în România (iUmor, Românii au Talent și Vocea României).

În același timp, online, creatorii de conținut români de pe YouTube, TikTok și Facebook au adunat un public semnificativ în Republica Moldova, iar cei din Republica Moldova au ajuns la publicul din România.

Invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022 a reprezentat un punct de cotitură. Pentru o țară situată în apropierea zonei de război și cu o regiune separatistă pro-rusă pe propriul teritoriu, amenințarea a devenit brusc reală. Autoritățile au reacționat prin restricționarea canalelor pro-Kremlin, închiderea biroului local Sputnik și suspendarea licențelor posturilor care difuzau dezinformare.

În acest context, consumul media s-a orientat rapid către conținutul românesc și occidental, iar schimbarea de atitudine se reflectă și în date, încrederea în mass-media rusă scăzând de la 42% în 2021 la 27% în 2023.

Privind imaginea de ansamblu, societatea moldovenească s-a schimbat mult în ultimii 35 de ani, cu mai puțină mass-media rusă, mai mult contact cu România, mai multă libertate de mișcare și o apropiere tot mai mare de Europa. Dacă reformele instituționale sunt partea vizibilă a integrării, apropierea culturală este mecanismul de siguranță al parcursului european, chiar și în cazul unui guvern mai puțin pro-european.

Relațiile bulgaro-moldovene: noua renaștere și parcursul european al Republicii Moldova

În actuala arhitectură geopolitică a Europei de Sud-Est, relațiile dintre Sofia și Chișinău trec printr-o adevărată renaștere. Acest proces este dictat de o viziune comună asupra Republicii Moldova ca viitor stat membru al Uniunii Europene.

Această evoluție se bazează pe legăturile profunde de încredere dintre statul bulgar și comunitățile bulgare și găgăuze din sudul Moldovei, dar și pe schimbările tectonice din regiune, care au început după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Contextul geopolitic: noul rol al Bulgariei și României

Războiul din Ucraina a schimbat radical dinamica securității și cooperării în regiunea Mării Negre. Admiterea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025 a eliminat ultimele bariere fizice și psihologice din calea integrării Europei de Sud-Est în UE. Un moment și mai semnificativ a fost 1 ianuarie 2026, când Bulgaria a devenit oficial membră a zonei euro, consolidându-și poziția în „centrul” proceselor europene.

În același timp, Sofia și Bucureștiul au deblocat multe probleme în relațiile lor bilaterale. Declarația de parteneriat strategic semnată în martie 2023 a dat un impuls proiectelor de infrastructură, cum ar fi noile poduri peste Dunăre și îmbunătățirea interconexiunilor energetice.

Legături istorice: bulgarii din Basarabia ca „arhivă vie” a Renașterii bulgare

Bulgarii din Moldova reprezintă un fenomen cultural unic, adesea descris ca „arhiva vie” a Renașterii bulgare. Descendenți ai coloniștilor care au căutat refugiu acum mai bine de două sute de ani, aceștia au reușit să păstreze limba, obiceiurile și spiritul strămoșilor lor. Prezența lor este cea mai vizibilă în raionul Taraclia, unde, în 26 de localități, etnicii bulgari reprezintă peste 66% din populație.

Conform datelor ultimului recensământ din 2024, populația Moldovei este de puțin peste 2,4 milioane, dintre care 1,6% se identifică oficial ca bulgari. Pentru mulți bulgari din Basarabia, pașaportul bulgar nu este doar o legătură emoțională cu patria mamă, ci și o punte reală și practică către oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.

În ciuda acestei legături, există o anumită tensiune politică. Bulgarii și găgăuzii, stabiliți în Bugeac după războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea, sunt puternic legați din punct de vedere istoric de limba și cultura rusă. În contextul eforturilor de integrare europeană, aceste comunități se simt adesea izolate de cursul politic al partidului PAS și al președintei Maia Sandu. Acest lucru a dus la rezultate paradoxale în referendumul din 20 octombrie 2024, în care peste 90% din populația din regiunile sudice a votat împotriva modificărilor constituționale care ar permite aderarea la UE.

Educația ca „putere soft”: filiala Universității din Ruse

Cel mai elocvent simbol al noii cooperări este deschiderea filialei Universității din Ruse „Anghel Kăncev” la Taraclia. Acesta este un eveniment istoric – prima instituție de învățământ superior bulgară în afara granițelor țării, creată prin transferul activelor fostei Universități de Stat din Taraclia „Grigore Țamblac”.

Prima promoție include 260 de studenți, printre care se numără și bulgari basarabeni din Ucraina vecină. Pe lângă pedagogia tradițională, au fost introduse discipline moderne, precum managementul afacerilor, informatica și ingineria. Studiile sunt gratuite pentru bulgari și găgăuzi, fiind susținute de burse oferite de statul bulgar.

Directorul administrativ Alexander Borimecicov subliniază că acesta nu este doar un proiect educațional, ci un instrument de combatere a tendințelor demografice negative. Diplomele sunt recunoscute în întreaga Uniune Europeană. Studiile în limbile bulgară și română ajută la depășirea barierei lingvistice și la „redescoperirea rădăcinilor”, după cum notează expertul Mihai Isac.

Fracturi politice și provocări

Procesul de europenizare din Moldova se confruntă cu anumite contradicții interne. Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au arătat o diviziune clară: în timp ce PAS a câștigat la nivel național, în Taraclia și Găgăuzia, aproximativ 80% din voturi au mers către „Blocul Patriotic” pro-rus.

Analiști precum politologul bulgar Alexander Lambov și jurnalistul găgăuz Mihail Sirkeli identifică mai mulți factori critici pentru această scindare. Unul dintre aceștia este atitudinea conservatoare a comunităților locale, care percep valorile liberale ale UE ca o amenințare la adresa familiei tradiționale. Mitologizarea anilor 1980 ca perioadă de securitate și stabilitate economică este un alt factor. În plus, cunoașterea insuficientă a limbii oficiale, româna, face ca oamenii să fie vulnerabili la dezinformarea hibridă din surse externe.

Conectivitatea economică și media

Între timp, Bulgaria ocupă deja locul 9 printre partenerii comerciali ai Moldovei și locul 6 printre partenerii săi din UE. Investițiile statului bulgar în proiecte sunt direcționate către reabilitarea clădirilor și a spațiilor urbane prin intermediul fundațiilor locale, cum ar fi „Spiritul Bulgar”. Aceste proiecte nu sunt doar cosmetice – ele includ reparații capitale ale școlilor și modernizarea echipamentelor, ceea ce îmbunătățește calitatea vieții la nivel local.

În sfera mediatică, prezența Bulgariei este mai puternică ca niciodată. Agenția de știri bulgară BTA menține un club de presă activ în Taraclia, care servește drept hub informațional, iar radioul național bulgar BNR lucrează pentru a-și extinde aria de emisie în regiune. Printre altele, legăturile mediatice ar urma să ofere informații verificate despre procesele europene.

Rolul Bulgariei ca punte și „avocat”

Bulgaria devine din ce în ce mai mult un „avocat” al Republicii Moldova la Bruxelles. Programele prin care sute de copii din Taraclia vizitează Bulgaria în fiecare an au ca scop construirea unei legături emoționale cu o Bulgarie modernă și europeană.

Oleg Kosih, bulgar basarabean, este încântat de modul inspirat în care Bulgaria își asumă acest rol:

„Bulgaria ne dă aripi. Politica sa nu este agresivă, ci se concentrează pe educație și societatea civilă. Ea acționează ca o punte care ne ajută să credem în propriile noastre forțe.”

Politologul Dimitar Keranov, care comunică activ experiența bulgară în limba română publicului moldovean,îndeamnă la pași și mai curajoși. În opinia sa, Bulgaria ar trebui să finanțeze și proiecte în regiuni care nu sunt locuite predominant de bulgari, pentru a demonstra că este angajată în succesul întregii Republici Moldova.

Acest articol a fost realizat în cadrul Rețelelor tematice PULSE, o inițiativă europeană care sprijină colaborările jurnalistice transnaționale.

Traducere: Claudiu Pop | Voxeurop

Articolul original poate fi citit aici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€