Titus Corlățean: "Nici la Bruxelles nu e clar în ce direcție ne îndreptăm"

Codruţa Simina

Redactor

Senatorul Titus Corlățean, fost ministru de Externe, a denunțat, într-o conferință susținută în 12 aprilie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, încălcarea de către UE a Convențiilor de la Geneva în ceea ce privește valul de migrație cu care se confruntă Europa. El a pledat pentru folosirea termenului de refugiat în locul celui de migrant și a criticat lipsa de unitate a măsurilor transmise de la Bruxelles spre țările membre ale Uniunii.

„Foarte multe state membre ale UE sunt în situația de a gestiona inclusiv fenomene care decurg din aceste provocări: un puseu de xenofobie, un puseu de populism, mutații în atitudinea unor largi categorii de cetățeni în raport cu ceea ce constituiau valori tradiționale extrem de importante pentru Uniunea Europeană.

Când te confrunți cu riscuri de securitate cum este cel terorist sau cu grupuri care nu respectă niciun fel de reguli în materie de drept umanitar, când ai de-a face cu un val uriaș de migrație cu care nu te-ai întâlnit niciodată în acest secol sau în secolul anterior, este foarte dificil să găsești imediat soluții.

O corecție foarte importantă: se vorbește despre migrație sau migrație ilegală. Pentru cei care nu sunt juriști sau n-au studiat niciodată dreptul internațional umanitar, 97-98% din cele câteva milioane care s-au deplasat spre Europa din Sudul mediteraneean, din Siria, din Irak, sunt refugiați. Nu sunt migranți ilegali. Acești oameni, cei mai mulți dintre ei, au plecat în condiții dramatice și au fugit să-și scape viața. A lor și a celor dragi.

Noi avem, începând din 1949, Convențiile de la Geneva și multe alte tratate internaționale, avem reguli foarte clare cu privire la modul în care trebuie tratați refugiații din considerente umanitare. Ei nu sunt niște ticăloși, nu sunt niște oameni care au venit să facă rău. Ei sunt refugiați.

Dreptul internațional umanitar și normele aplicabile ar trebui să fie aplicate! E adevărat că Europa s-a confruntat cu agresiune odată cu acest val de refugiați, dar Convențiile de la Geneva nu fac distincție.

Și unde legea nu distinge, nu putem distinge noi, între o sută, o mie și sute de mii. Ei sunt oameni care au fugit pentru a-și salva viața în contextul unui război extrem de dur și a unei acțiuni a acestei grupări teroriste. Și n-au plecat de fericire. Unii vin, desigur, și din rațiuni economice. Dar cei mai mulți sunt refugiați. Și printre ei sunt și unii care vin din cu totul alte scopuri. Vin aici pentru a face în continuare foarte mult rău.”

Fostul ministru a criticat și acordul UE-Turcia, arătând că acesta încalcă normele dreptului internațional umanitar, precum și drepturile omului.

În calitatea sa de președinte al Comisiei speciale comune a Parlamentului pentru aderarea României la Schengen, el a spus că documentele și reglementările transmise de Bruxelles în ceea ce privește valul de refugiați sunt contradictorii și creează, de multe ori, breșe în sistemul Schengen.

„S-a încheiat un acord în care Turcia acceptă să primească refugiații, începând cu cei din Grecia, cărora nu li se mai permite să aspire spre altă viață nici măcar prin cererile de azil – o altă instituție fundamentală a dreptului internațional umanitar. Și ei sunt returnați în Turcia, pentru ca mai apoi, evident în mod forțat, să fie trimiși către Siria.

Or, când vorbim de situații umanitare, de oameni, de familii, e o tematică foarte delicată. Și apropo de drepturile omului, aici este foarte clar o încălcare, din rațiuni pragmatice și din interesele societăților europene de a limita presiunea în raport cu ceea ce ar fi trebuit să fie un drept fundamental respectat de comunitatea internațională democratică.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Dar, recunosc, lucrurile sunt atât de complicate, încât și bătrâna noastră Europă, prosperă în continuare, în urma crizei economice, și-a permis să fie mai egoistă din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă că riscurile de securitate sunt pe planul doi și ar trebui puse pe planul doi. În niciun caz nu se pune această problemă.

Dar trebuie să reținem faptul că această presiune și atacurile teroriste au declanșat în spațiul european un proces mai întâi de reflecție și de decizie. E nevoie de schimbări de politici publice, schimbări de reguli, de norme, de tratate internaționale. Și, în clipa de față, vă spun cinstit, cred că nici măcar la Bruxelles nu e foarte clar în ce direcție ne îndreptăm.

Noi, la Parlamentul României, am primit în ultimele 6 luni, la Comisiile de politică externă, a afacerilor europene, la comisia Schengen, o avalanșă de proiecte de directive, regulamente, documente de consultare, pe care Parlamentele naționale au competența să le examineze, să le evalueze, să propună avize, amendamente.

Unele dintre aceste documente sunt atât de incoerente între ele, încât, deși lucrez, totuși, de 22 de ani meseria asta de politică externă, stau și mă gândesc și realizez că luciditatea legislatorului de la Bruxelles este pusă serios în pericol.

Sunt lucruri care se bat cap în cap: pe de-o parte dorim consolidarea statutului Schengen, și pe de altă parte creăm breșe pentru nerespectarea sistemului. Și acceptăm ridicarea de ziduri… de sârmă ghimpată și așa mai departe. Nu așa vom opri valul de migrație, ci rezolvând problema de la rădăcini.”

Fostul ministru de Externe a avertizat și asupra creșterii alarmante a antisemitismului, citând un studiu prezentat la Consiliul Europei de la Strasbourg, în care se arată că 75% dintre francezi spun că au o problemă cu evreii și, mai mult decât atât, fac o legătură directă între identitatea evreiască și modul în care sunt gestionate sumele de bani.

„Sunt și co-raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Strasbourg pe tema antisemitismului în Europa. Și, vă spun, există o creștere a unui val de antisemitism foarte serios, și aici e un semnal de alarmă foarte serios pe care, la nivel european, cei îndreptățiți au început să-l ridice.

Eu vă dau doar câteva elemente pentru a înțelege în ce direcție, din păcate, ne îndreptăm, inclusiv politic, inclusiv cu partide populiste, xenofobe, rasiste, care profită de acest val de refugiați, migraționist, pentru a fructifica temerile populațiilor naționale. Și pentru a câștiga voturi”, a mai spus Corlățean.

Evenimentul la care a conferențiat fostul ministru a fost organizat de Universitatea „Babeș-Bolyai”, în colaborare cu Asociația pentru Promovarea și Apărarea Libertății Religioase.

Titus Corlățean este senator PSD de Brașov și a fost ministru al Afacerilor Externe între 2012 și 2014.

„În instituții europene, dacă îndrăznești să spui de Creator, lumea se uită ciudat la tine”

„Și în România avem dezbateri dacă să existe o moschee mare sau nu, care este rolul Bisericilor creștine, care – din păcate, o spun – cel puțin în Europa de Vest sunt în pierdere de viteză, în condițiile unor societăți europene care în ultimele decenii s-au orientat mai mult spre confortul material, în detrimentul existenței spirituale. Astăzi, în instituții europene, în Parlamentul European, dacă îndrăznești să spui de dimensiunea spirituală sau de Creator, lumea se uită ciudat la tine. În schimb, vorbim cu mare nonșalanță despre tot felul de alte chestiuni care au fost consacrate în ultimele decenii și au fost incluse în sistemul de valori europene, deși ele contrazic, pe fond, fundamentul moral-creștin al Europei”

Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€