Tichetele pentru activități casnice (bone, menajere, grădinari) există, deocamdată, doar teoretic. Foto © Aerogondo | Dreamstime.com
Tichetele pentru activități casnice (bone, menajere, grădinari) există, deocamdată, doar teoretic. Foto © Aerogondo | Dreamstime.com
19/02/2024
Tichete pentru menajere și bone. După aproape două luni, o nouă reformă doar pe hârtie: „N-am auzit de așa ceva”
De la 1 ianuarie 2024, în România a intrat în vigoare legea prestatorului casnic - adică acea persoană care vine la noi acasă și ne ajută la curățenie, de exemplu, dar nu este angajată, și care, de multe ori, este plătită la negru. În schimbul muncii lor, menajerele, bonele, grădinarii și alți prestatori de servicii casnice ar urma să aibă posibilitatea de a primi tichete a căror valoare nominală este de 15 lei, având astfel asigurat un cadru legal în care să se desfășoare și să beneficieze de o formă de asigurare socială.
În realitate, însă, la aproape două luni de la intrarea în vigoare a legii, ea nu poate fi aplicată. Motivul? Încă nu a fost dată în folosință platforma electronică unde ar trebui să se înscriere atât prestatorii, cât și beneficiarii de servicii casnice.
De 8 ani, jurnalismul pe care îl practicăm este în primul rând în serviciul public al cititorilor, iar relația noastră cu voi rămâne coloana vertebrală a tot ceea ce facem. Așa că ne-am dori să vă cunoaștem mai bine, prin intermediul unui sondaj. Îl puteți completa aici: Sondaj PressOne.
„N-am auzit la noi de așa ceva”
Legea prestatorului casnic vine să acopere un gol legislativ, cel al persoanelor fizice care lucrează fără contract de muncă, la negru, în domenii precum curățenia, prepararea hranei, grădinăritul, îngrijirea bătrânilor sau a copiilor.
Conform actului normativ, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), gestionează programul voucherelor casnice. Acestea ar trebui, în teorie, să poată fi cumpărate de la oricare dintre agențiile județene și a municipiului București, de la oficiile poștale sau de pe așa numita „platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice”.
Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Am sunat și noi la Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București și am întrebat cum putem cumpăra tichete casnice.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
„Nu am auzit de așa ceva, să ne ocupăm noi, sincer”, a fost răspunsul primit de la agenție. M-au sfătuit să cer informații în sectorul în care locuiesc. Așa că am sunat la agenția de la Sectorul 3, de unde am primit același răspuns: „Nu știu dacă se pot cumpăra”.
Situația se repetă și în restul țării
Dacă de la autoritățile din București n-am aflat cum putem cumpăra tichete casnice, ne-am încercat norocul și în restul țării. Am sunat la agențiile pentru ocuparea forței de muncă din Vaslui, Iași, Timiș, Constanța, Cluj și Brașov.
De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva
În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
„Problema e că platforma aia pe care ar trebui să vă înregistrați dumneavoastră încă nu ne-au dat-o cei de la Ministerul Muncii. Deocamdată nu am primit niciun fel de procedură de la unitatea superioară, de la București. Undeva la sfârșitul anului trecut ne-au explicat și nouă că s-ar face o platformă, dar deocamdată nu s-a finalizat nimic”, ne-au explicat angajații Agenției județene pentru ocuparea forței de muncă Brașov.
Am întrebat și când ar urma să fie gata platforma.
„Ministerul Muncii știe”, au declarat cei din Timiș.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Conform legii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ar fi trebuit să înființeze, până la data de 1 ianuarie 2024, platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice, care, ulterior, să fie gestionată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Platforma este vitală pentru funcționarea programului, deoarece acolo ar urma să se înscrie atât beneficiarii, cât și prestatorii casnici. Doar după înregistrarea în platformă ar fi posibilă efectuarea tuturor tranzacțiilor legate de tichete, de la achiziționare la calculul și reținerea obligațiilor fiscale. În plus, tot prin intermediul platformei ar urma să fie înregistrate detalii privind activitatea lucrătorilor casnici, de la tipul de muncă desfășurată, la numărul de ore lucrate.
Reformă prin PNRR
În acest context, am întrebat Ministerul Muncii când ar urma să apară platforma, de vreme ce ea ar fi trebuit să fie funcțională încă de la începutul anului.
Conform răspunsului primit, implementarea reformei privind prestatorii casnici este și o țintă asumată de guvern prin PNRR. Astfel, au fost avute în vedere două jaloane, dintre care doar unul a fost îndeplinit până în prezent: schimbarea legislativă privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici.
Cel de-al doilea este punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrători casnici, despre care ministerul spune că e în faza analizei de risc, fără a oferi o dată clară de la care oameni pot accesa aplicația și achiziționa vouchere.
„La acest moment, aplicația se află în faza de analiză la Serviciul de Telecomunicații Speciale, în vederea unei evaluări de risc pentru eliminarea potențialelor atacuri cibernetice, furturi de date cu caracter personal etc.”, a transmis către PressOne Ministerul Muncii.
Cum în legea prestatorului casnic apare menționat și faptul că tichetele pot fi achiziționate și de la „furnizorul de serviciu universal privind servicii poștale”, am sunat și la câteva oficii poștale din țară pentru a vedea dacă putem cumpăra voucherele.
„Îmi pare rău, nu am auzit de asemenea lucruri. Chiar nu știu. Scrieți, eventual, pe site-ul poștei, dar dacă se făcea lucrul ăsta la Poșta Română sunt convinsă că știam și noi”, ne-a explicat o angajată a Oficiului județean de poștă Cluj. Răspunsul a fost asemănător și pentru București și Brașov.
Din răspunsul oferit PressOne de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pentru achiziționarea serviciilor de tipărire și distribuire a tichetelor de activități casnice pe suport de hârtie, Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă (instituție în subordinea ministerului și cea care gestionează întregul program) a încheiat un contract de tipărire și distribuire a tichetelor cu CN Poșta Română S.A. - Sucursala Fabrica de Timbre.
De ce tichete casnice?
Tichetele au avut, cel puțin pe hârtie, scopul de a reduce gradul ridicat de muncă la negru. Ele ar trebui să poată fi preschimbate în bani de către prestator în maximum 12 luni de la data primirii lor. Conform legii, tichetele de activități casnice beneficiază de o impozitare diferită: doar impozit pe venit (10%) și contribuția la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.
În plus, prestatorii de servicii casnice sunt asigurați la sistemul de pensii, precum și la sistemul de sănătate, având dreptul la pachetul de servicii medicale de bază.
În România, potrivit celui mai recent studiu în domeniu, există peste 530.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. În 2022, economia informală în România era „estimată la 29,03% din PIB. O creștere de 10,4% comparativ cu 2017”, arată concluziile aceluiași studiu.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this