Tichete pentru menajere și bone. După aproape două luni, o nouă reformă doar pe hârtie: „N-am auzit de așa ceva”

Laura Popa

Redactor Șef

De la 1 ianuarie 2024, în România a intrat în vigoare legea prestatorului casnic - adică acea persoană care vine la noi acasă și ne ajută la curățenie, de exemplu, dar nu este angajată, și care, de multe ori, este plătită la negru. În schimbul muncii lor, menajerele, bonele, grădinarii și alți prestatori de servicii casnice ar urma să aibă posibilitatea de a primi tichete a căror valoare nominală este de 15 lei, având astfel asigurat un cadru legal în care să se desfășoare și să beneficieze de o formă de asigurare socială.

În realitate, însă, la aproape două luni de la intrarea în vigoare a legii, ea nu poate fi aplicată. Motivul? Încă nu a fost dată în folosință platforma electronică unde ar trebui să se înscriere atât prestatorii, cât și beneficiarii de servicii casnice. 

„N-am auzit la noi de așa ceva”

Legea prestatorului casnic vine să acopere un gol legislativ, cel al persoanelor fizice care lucrează fără contract de muncă, la negru, în domenii precum curățenia, prepararea hranei, grădinăritul, îngrijirea bătrânilor sau a copiilor.

Conform actului normativ, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), gestionează programul voucherelor casnice. Acestea ar trebui, în teorie, să poată fi cumpărate de la oricare dintre agențiile județene și a municipiului București, de la oficiile poștale sau de pe așa numita „platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice”. 

Am sunat și noi la Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București și am întrebat cum putem cumpăra tichete casnice. 

Situația se repetă și în restul țării 

Dacă de la autoritățile din București n-am aflat cum putem cumpăra tichete casnice, ne-am încercat norocul și în restul țării. Am sunat la agențiile pentru ocuparea forței de muncă din Vaslui, Iași, Timiș, Constanța, Cluj și Brașov. 

Am întrebat și când ar urma să fie gata platforma.

„Ministerul Muncii știe”, au declarat cei din Timiș. 

Conform legii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ar fi trebuit să înființeze, până la data de 1 ianuarie 2024, platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice, care, ulterior, să fie gestionată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. 

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”

La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.

Platforma este vitală pentru funcționarea programului, deoarece acolo ar urma să se înscrie atât beneficiarii, cât și prestatorii casnici. Doar după înregistrarea în platformă ar fi posibilă efectuarea tuturor tranzacțiilor legate de tichete, de la achiziționare la calculul și reținerea obligațiilor fiscale. În plus, tot prin intermediul platformei ar urma să fie înregistrate detalii privind activitatea lucrătorilor casnici, de la tipul de muncă desfășurată, la numărul de ore lucrate.  

Reformă prin PNRR

În acest context, am întrebat Ministerul Muncii când ar urma să apară platforma, de vreme ce ea ar fi trebuit să fie funcțională încă de la începutul anului. 

Cel de-al doilea este punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrători casnici, despre care ministerul spune că e în faza analizei de risc, fără a oferi o dată clară de la care oameni pot accesa aplicația și achiziționa vouchere.  

„La acest moment, aplicația se află în faza de analiză la Serviciul de Telecomunicații Speciale, în vederea unei evaluări de risc pentru eliminarea potențialelor atacuri cibernetice, furturi de date cu caracter personal etc.”, a transmis către PressOne Ministerul Muncii.

Cum în legea prestatorului casnic apare menționat și faptul că tichetele pot fi achiziționate și de la „furnizorul de serviciu universal privind servicii poștale”, am sunat și la câteva oficii poștale din țară pentru a vedea dacă putem cumpăra voucherele. 

Din răspunsul oferit PressOne de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pentru achiziționarea serviciilor de tipărire și distribuire a tichetelor de activități casnice pe suport de hârtie, Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă (instituție în subordinea ministerului și cea care gestionează întregul program) a încheiat un contract de tipărire și distribuire a tichetelor cu CN Poșta Română S.A. - Sucursala Fabrica de Timbre. 

De ce tichete casnice?

Tichetele au avut, cel puțin pe hârtie, scopul de a reduce gradul ridicat de muncă la negru. Ele ar trebui să poată fi preschimbate în bani de către prestator în maximum 12 luni de la data primirii lor. Conform legii, tichetele de activități casnice beneficiază de o impozitare diferită: doar impozit pe venit (10%) și contribuția la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.

În România, potrivit celui mai recent studiu în domeniu, există peste 530.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. În 2022, economia informală în România era „estimată la 29,03% din PIB. O creștere de 10,4% comparativ cu 2017”, arată concluziile aceluiași studiu.