Ion Indolean
Redactor
09/12/2017
The Marvelous Mrs. Maisel
Miriam „Midge” Maisel (Rachel Brosnahan) face parte din înalta societate new-yorkeză. Fiică de magnat evreu, căsătorită cu fiul unui industriaş, tot evreu, ea pare să trăiască visul american. Inteligentă, dezinvoltă, mamă a doi copii, e persoana pe care n-ai cum să n-o invidiezi.
La un moment dat al episodului-pilot din The Marvelous Mrs. Maisel (serial produs de Amazon), soţii Maisel se duc într-un bar sărăcăcios din boemul cartier Greenwich Village împreună cu un cuplu care n-a mai ieșit niciodată din Upper West Side − zonă bogată a New York-ului.
Entuziasmată de ineditul situaţiei în care a fost adusă, prietena lor afirmă cu naivitate – „This place is perfectly filthy!” (Acest loc e cu desăvârşire infect!).
Este un comentariu care cuprinde o întreagă mentalitate a anilor ’50 şi ’60, când se derulează acţiunea serialului.
În această lume, luxul şi opulenţa nu sunt stridente. Ele funcţionează ca pretexte pentru ciocniri sociale şi pentru dramolete minore, pe care oameni ca Midge şi le permit pentru că au banii şi timpul liber de partea lor.
Conceput de scenarista „Fetelor Gilmore” (Amy Sherman-Palladino), serialul The Marvelous Mrs. Maisel are un parfum specific anilor ’60, asemănător cu cel din Mad Men.
Privirea autorilor faţă de societatea pe care o recompun este una degajat-romanţată. Ei nu caută cu orice preţ veridicitatea. Contextul faptelor e punct de pornire şi de inspiraţie, iar imaginaţia ia locul rigorii evenimenţiale.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Fără să cadă în capcana propagandei feministe, The Marvelous Mrs. Maisel propune – printre alte teme – o dezbatere despre felul în care au evoluat rolul şi forţa femeii în societate.
Părăsită de soț, în chiar primul episod, pentru insipida lui secretară – eveniment care creează o furtună în cele două familii –, Midge învaţă să se adapteze noii situații, pe care nu o cunoaşte nici măcar la nivel teoretic.
Ce faci în weekendul 18-20 octombrie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne
Dichisar de toamnă în București, PICNIC în Cluj-Napoca, spectacol de tango argentinian în Timișoara și târg caritabil de toamnă în Iași. Tu ce faci în weekend?
„Toată lumea vine pentru bani”. Mărturia unui tânăr care a petrecut o săptămână de instrucție ca rezervist voluntar în Armata Română
„Toată lumea vine pentru bani. Alt motiv n-am auzit în jurul meu”, relatează pentru PressOne un tânăr care s-a înrolat în Armata Română, prin programul „Rezervist voluntar” și a petrecut o săptămână de instrucție la o unitate militară . El descrie sub protecția anonimatului procedurile prin care a trecut și sistemul delăsător, influențat de lipsa de personal și de condițiile precare.
Părinţii ei şi prietenii acestora fac parte dintr-un segment social în care divorţul sau separarea sunt de neconceput. E o castă în care bărbatul lucrează și furnizează stabilitate financiară, iar femeia găteşte, creşte copii, se menţine frumoasă pentru soţ şi asigură stabilitate emoţională.
În această lume, Miriam pare prototipul unei noi personalități, una independentă, care caută dincolo de obligaţiile matrimoniale.
Ea decide să îşi înăbuşe trauma despărţirii într-o carieră de stand-up comedian. E o alegere ciudată, care dă savoare poveştii şi o plasează într-o nişă deosebită.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Astfel, ceea ce diferenţiază The Marvelous Mrs. Maisel de alte producţii despre anii ’50-’60 este planul secund, al pasiunilor protagonistei şi al incursiunii pe care o face călcând tabuuri şi ierarhii învechite, ca o punte între două lumi: Upper West Side (belşug) − Greenwich Village (privaţiune).
Fără să depăşească statutul de dramedie agreabilă, The Marvelous Mrs. Maisel propune, iată, o dezbatere de ordin politic.
Printre glumiţe şi dileme personale, serialul spune că America era împărțită în mai multe lumi care nu se cunoşteau aproape deloc între ele.
Inevitabil, spectatorul face o comparaţie cu situaţia de azi, când lucrurile au căpătat alte nuanţe, dar problema a rămas.
Subiectul filmului nu este ales întâmplător. Într-o societate care are de-a face tot mai acut cu probleme derivate din naţionalism şi din refuzul unui dialog cu celălalt, această producţie promovează, în doze mici, (re)încercarea de a elimina bariere de gen, rasă şi orientare.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this