The Marvelous Mrs. Maisel

Miriam „Midge” Maisel (Rachel Brosnahan) face parte din înalta societate new-yorkeză. Fiică de magnat evreu, căsătorită cu fiul unui industriaş, tot evreu, ea pare să trăiască visul american. Inteligentă, dezinvoltă, mamă a doi copii, e persoana pe care n-ai cum să n-o invidiezi.

La un moment dat al episodului-pilot din The Marvelous Mrs. Maisel (serial produs de Amazon), soţii Maisel se duc într-un bar sărăcăcios din boemul cartier Greenwich Village împreună cu un cuplu care n-a mai ieșit niciodată din Upper West Side − zonă bogată a New York-ului.

Entuziasmată de ineditul situaţiei în care a fost adusă, prietena lor afirmă cu naivitate – „This place is perfectly filthy!” (Acest loc e cu desăvârşire infect!).

Este un comentariu care cuprinde o întreagă mentalitate a anilor ’50 şi ’60, când se derulează acţiunea serialului.

Rachel Brosnahan o interpretează pe Midge Maisel.

În această lume, luxul şi opulenţa nu sunt stridente. Ele funcţionează ca pretexte pentru ciocniri sociale şi pentru dramolete minore, pe care oameni ca Midge şi le permit pentru că au banii şi timpul liber de partea lor.

Conceput de scenarista „Fetelor Gilmore” (Amy Sherman-Palladino), serialul The Marvelous Mrs. Maisel are un parfum specific anilor ’60, asemănător cu cel din Mad Men.

Privirea autorilor faţă de societatea pe care o recompun este una degajat-romanţată. Ei nu caută cu orice preţ veridicitatea. Contextul faptelor e punct de pornire şi de inspiraţie, iar imaginaţia ia locul rigorii evenimenţiale.

Fără să cadă în capcana propagandei feministe, The Marvelous Mrs. Maisel propune – printre alte teme – o dezbatere despre felul în care au evoluat rolul şi forţa femeii în societate.

Părăsită de soț, în chiar primul episod, pentru insipida lui secretară – eveniment care creează o furtună în cele două familii –, Midge învaţă să se adapteze noii situații, pe care nu o cunoaşte nici măcar la nivel teoretic.

Părinţii ei şi prietenii acestora fac parte dintr-un segment social în care divorţul sau separarea sunt de neconceput. E o castă în care bărbatul lucrează și furnizează stabilitate financiară, iar femeia găteşte, creşte copii, se menţine frumoasă pentru soţ şi asigură stabilitate emoţională.

În această lume, Miriam pare prototipul unei noi personalități, una independentă, care caută dincolo de obligaţiile matrimoniale.

Ea decide să îşi înăbuşe trauma despărţirii într-o carieră de stand-up comedian. E o alegere ciudată, care dă savoare poveştii şi o plasează într-o nişă deosebită.

Astfel, ceea ce diferenţiază The Marvelous Mrs. Maisel de alte producţii despre anii ’50-’60 este planul secund, al pasiunilor protagonistei şi al incursiunii pe care o face călcând tabuuri şi ierarhii învechite, ca o punte între două lumi: Upper West Side (belşug) − Greenwich Village (privaţiune).

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Alex Borstein și Rachel Brosnahan, într-o scenă din film.

Fără să depăşească statutul de dramedie agreabilă, The Marvelous Mrs. Maisel propune, iată, o dezbatere de ordin politic.

Printre glumiţe şi dileme personale, serialul spune că America era împărțită în mai multe lumi care nu se cunoşteau aproape deloc între ele.

Inevitabil, spectatorul face o comparaţie cu situaţia de azi, când lucrurile au căpătat alte nuanţe, dar problema a rămas.

Subiectul filmului nu este ales întâmplător. Într-o societate care are de-a face tot mai acut cu probleme derivate din naţionalism şi din refuzul unui dialog cu celălalt, această producţie promovează, în doze mici, (re)încercarea de a elimina bariere de gen, rasă şi orientare.