Viațabună
13/05/2017
Imagini: STX Entertainment ©

The Circle / Cercul

Mae Holland (Emma Watson) e o tânără din popor care lucrează la poştă cu speranța că e vorba despre ceva temporar. Are un tată cu scleroză multiplă şi o mamă înţelegător-săritoare care ar face orice să-şi ajute soţul şi fiica.

La fel ca mulţi alţi tineri, aflaţi la început de drum, Mae visează o slujbă mai bună: la un interviu, ea mărturisește că îi e cel mai frică de neîmplinirea potenţialului. Al său şi al celor din jur.

Viaţa i se schimbă radical când Annie, amică veche, o ajută să se angajeze la compania media Circle, un gigant fictiv de tipul Facebook-Apple-Google. Și dacă, la început, totul radiază idilic, pe măsură ce protagonista se afundă în noua sa existenţă, cercul dă impresia că se va închide în mod nefast.

Nimic nu e ceea ce pare la prima vedere – iar filmul o arată din start. Aceasta e premisa, consumată, de la care pleacă regizorul şi scenaristul James Ponsoldt.

El construieşte o lume dominată de tehnologie, unde intimitatea devine întâi un lux, apoi un bun perisabil, de care şefii Circle încearcă să ne convingă că nu mai avem nevoie. Şi că ne pot oferi alternativa.

Deschiderea totală – spun ei – reprezintă singura cale spre o democraţie perfectă şi spre adevărata cunoaştere.

Eamon Bailey (Tom Hanks) şi Tom Stenton (Bill Paxton, în ultimul rol al carierei, actorul decedând ulterior, în timpul unei operaţii pe inimă) sunt cei care conduc destinele acestei multinaţionale.

Cu toate că promovează libertatea de informare, Eamon şi Tom îşi ascund adevărata natură. Se consideră mai presus de legile pe care ei înșiși le-au pus la punct.

Când un politician caută să li se opună, divulgarea unei serii de documente îi aduce acestuia pe cap o anchetă FBI. Când oamenii doresc să lupte împotriva practicilor folosite de Circle, sunt puși la punct.

Într-o eră digitală, a informației-putere, fondatorii companiei par de neatins.

Emma Watson, într-o secvență din film.

Văzută din afară, activitatea șefilor de la Circle dă impresia unei etici ce urmărește bunăstarea și fericirea comune. Odată ce ne afundăm însă în intimitatea lor (bine păzită), iese la iveală un caracter duplicitar, iremediabil pervertit.

În spatele vorbelor mieroase se ascund interese dăunătoare. Parcă recunoaştem povestea. Am mai văzut-o la politicieni, procurori, oameni de afaceri. E peste tot. Ne împresoară. Vine şi revine în flux.

Dorinţa de mărire a lui Bailey și Stenton nu are limite. Ar face orice, s-ar folosi de oricine pentru a-şi atinge scopul. Ei vor să conecteze toţi oamenii din lume într-un soi de unificare utopică, fără lideri.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Aici rezidă marea ipocrizie: oamenii logaţi în Circle renunţă la intimitate crezând că nu mai au nevoie de ea şi că, mai mult, sunt privilegiaţi să facă parte din reţea.

Eamon şi Tom sunt atât de avizi de putere, încât ar vrea să conducă până şi sistemul electoral mondial. Ei spun că lumea ar putea vota prin intermediul Circle, că de la compania lor vine salvarea. Motivează că astfel ar fi evitată birocraţia. Ei au deja sistemul, aşa că de ce să nu beneficieze şi guvernele de el?

Sunt mărinimoşi, iar ideea sună bine. Ce stă în spatele ei?

Săptămânal, Circle lansează câte un program sau joc social(ist) pentru a demonstra capacităţile sistemului pe care Ty Laffite l-a creat, iar Eamon şi Tom l-au confiscat.

Ty (John Boyega) ar vrea să pună capăt întregului program, dar şi-a pierdut puterea. E un tolerat în propria lume. Dezamăgit de această turnură, el vede în Mae un aliat.

Aici, filmul începe să devină schematizat şi neconvingător.

Tom Hanks, în rolul Eamon Bailey.

Mae ajunge în poziţia de a participa la şedinţe importante, de a inaugura programe şi chiar de a propune unele iniţiative. Ajunge astfel să creadă că are lumea la picioare şi că lucrurile nu ar putea funcţiona fără ea. Nu îşi dă seama că poate fi înlocuită oricând.

Când toată conspiraţia este demascată, Mae, reprezentanta idealistă a noii generaţii, naiva care are impresia că relaţia angajat-angajator poate fi înlăturată, vine şi propune o lume nouă. Minunata lume nouă – de fapt, o himeră.

E momentul în care autorii filmului deschid diafragma până când cadrul devine strălucitor. O mare de lumină ne împresoară.

Dar rearanjarea bruscă a lucrurilor ignoră faptul că puterea, în timp, corupe.

The Circle omite intenţionat acest adevăr probat de istorie. Filmul sugerează că oamenii potriviţi pot modifica o paradigmă politic-socială. Că există persoane providenţiale care nu se vor gândi niciodată la bunăstarea proprie şi care vor conduce cu gândul doar la binele comun.

Lipsit de simţul realităţii şi fuşerit pe alocuri, The Circle îşi propagă mesajul în mod neconvingător.

Spectatorul poate anticipa foarte uşor că lucrurile vor fi răsturnate de Mae (şi de Ty) încă din momentul când ea se angajează la uriaşa companie. Miza filmului – invitaţia la o dezbatere de substanţă – rămâne astfel neatinsă.

Ştim de o vreme care sunt pericolele cibernetice ale prezentului, că suntem urmăriţi şi că ne sunt ascultate telefoanele. Aşa că alta trebuia să fie propunerea filmului. Putem fi de acord cu el, fiindcă ne confirmă (în buclă) părerile, cunoştinţele şi grijile. Dar asta nu îl face esenţial.

Din dorinţa de a fi moralizator, The Circle pică în propria capcană. Prea îngroşat când ar trebui doar să sugereze, prea lejer în clipele de confruntare, îşi pierde suflul dinainte să îl descopere.

Subiectul potenţial atractiv nu este exploatat cum reuşeau mai vechile Brazil, WarGames şi mai noile Transcendence sau Snowden. Fără a fi extraordinare, aceste filme prezentau pe un ton interesant modalităţile prin care tehnologia poate crea monştri ori suprima cetăţeanul.

Lui Mae îi e(ra) frică de neîmplinirea potenţialului. E un sentiment care se concretizează involuntar în acest film, care putea fi ceva mai mult decât o simplă etalare.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...