The 100

Produs de CW Television Network și disponibil pe Netflix, serialul SF The 100 propune o poveste care se petrece la aproape 100 de ani după ce un război nuclear a devastat Pământul şi l-a făcut nelocuibil.

Catastrofa a forţat un grup de supravieţuitori – care, spre norocul lor, se aflau pe diverse stații spațiale în momentul conflagraţiei – să îşi unească forţele și să trăiască pe o așa-numită Arcă, o navă imensă care orbitează în jurul planetei noastre.

Scopul Arcei este de a menține viața și specia umană pentru un secol, interval în care Pământul ar urma să se purifice de efectele radiațiilor.

Zachary McGowan și Luisa D’Oliveira, într-o scenă din film. Fotografii: The CW Network

Intriga de la care porneşte The 100 este că Arca s-a erodat, iar tensiunea din rândul supraviețuitorilor a devenit insuportabilă. Pentru liderii ei este, deci, limpede că nava nu mai poate susţine viaţa atâta timp cât se preconizase.

În condiţiile date, ei decid că trebuie să rişte trimiterea pe Pământ a 100 de copii și adolescenți, care sunt închişi din diferite motive în zona penitenciară a Arcei.

În lumea acestor oameni ai cerului („sky people”), orice abatere este aspru pedepsită: adulţilor le aduce expulzarea în spaţiu, iar minorilor – detenţia până la împlinirea majoratului, când sunt, de asemenea, exilați pe așa-numita „ecluză” (airlock).

Condiţia de persoane condamnate îi face perfecţi pe acești 100 de tineri pentru misiunea „sinucigaşă” pe Terra. Grupul lor trebuie să afle dacă nu cumva planeta a devenit locuibilă mai repede decât preconizau oamenii de știință de pe Arcă.

Numai că situaţia pe care Clarke (Eliza Taylor), Bellamy (Bob Morley), Octavia (Marie Avgeropoulos), Jasper (Devon Bostick) sau Monty (Christopher Larkin) o găsesc pe Pământ este mult mai complicată decât se credea pe nava unde au crescut.

Nu numai că există oameni care au supraviețuit, dar nou-veniții intră în conflicte sângeroase cu pământenii (the grounders), care trăiesc la fel ca în Evul Mediu, dar şi cu aşa-zişii munteni, care sunt mai evoluaţi din punct de vedere tehnologic.

Muntenii pot ieși însă doar cu echipament de protecție din imensa peșteră pe care și-au amenajat-o, deoarece radiaţiile solare le sunt fatale (spre deosebire de pământeni, care s-au adaptat).

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Ce faci în ultimul weekend înainte de Crăciun în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de Crăciun în București, târg de designeri în Cluj-Napoca, Seri de TraIARNĂ în Timișoara și concert de colinde în Iași. Tu ce faci în weekend?

Această realitate periculoasă îi va arunca pe cei 100 de tineri veniți de pe Arcă într-o constantă luptă pentru supravieţuire şi resurse.

Gradual, povestea se va răsfira înspre toate grupările implicate și, de pe urma deosebirilor de mentalitate, vor porni mari intrigi şi cumplite neînţelegeri.

Marie Avgeropoulos, într-o scenă din film.

The 100 împrumută elemente, atât la nivel formal, cât şi narativ, de la celebrele epopei spațiale Star Wars sau Battlestar Galactica, de la producţii cyberpunk (Blade Runner sau Cyborg), cât şi de la seriale fantasy, dintre care cel mai cunoscut este Game of Thrones.

În acelaşi timp, poate fi văzut ca survival movie, în genul unor serii precum The Walking Dead sau The Hunger Games.

În acest context, serialul este o alăturare deşteaptă de genuri, tendinţe şi abordări epice, mixând idei din mai multe mitologii.

Dar ceea ce îl „ține” pe spectator în povestea celor 100 este lupta constantă pentru resurse şi pentru putere, precum şi introducerea graduală de noi societăţi.

Raporturile care se nasc între aceste grupuri merită să fie privite dintr-o perspectivă politică. Reprezentarea lor se constituie într-un comentariu vizavi de lumea noastră − o arenă în care fiecare se luptă să-și legitimeze propria interpretare a realității.

Muntenii pot simboliza ţările puternice care abuzează fără scrupule statele dezavantajate/înapoiate (pământenii). Ei intră în conflict şi cu aşa-numiţii oameni ai cerului – care, fără să știe ce îi așteaptă, coboară în mijlocul evenimentelor şi caută să (re)stabilească pacea pe Terra.

E o schemă simplistă, dar care funcţionează datorită faptului că taberele beneficiază de prezentări ample, iar exponenţii lor sunt descriși nuanțat.

Ei funcţionează uneori imoral şi decid în numele binelui apropiaţilor, chiar dacă asta încalcă orice principiu etic. În acest fel, chiar şi mediatorii sunt uneori vicioși, în lipsa unei alternative.

Bătălia pentru supravieţuire este brutală. Cel puternic și cel mai viclean îşi câştigă dreptul de a se perpetua. Cel slab sau cel care nu e îndeajuns de abil va pieri.

E o lume unde funcţionează din plin dubla măsură şi duplicitatea.

Doi dintre cei 100 sunt Clarke (interpretată de Eliza Taylor) și Bellamy (Bob Morley).

The Hundred este cu atât mai interesant cu cât e scris şi condus de Jason Rothenberg, care, până la acest proiect, fusese doar un asistent anonim în cadrul unor producţii fără anvergură.

Parcursul lui Rothenberg vorbeşte despre şansele care pot surveni într-un sistem competiţional precum cel de la Hollywood. Faptul că i s-a dat pe mână un serial de asemenea anvergură pare un risc doar la prima vedere.

Predispoziţia sa pentru dramă şi grija pentru o tensiune atent condusă fac din The 100 unul dintre cele mai solide SF-uri din peisajul cinematografic actual.

Plecând de la un cadru cosmic şi ajungând gradual la un tablou terestru, similar cu cele din Planeta maimuţelor, The Book of Eli sau Avatar, serialul The 100 reușește o incursiune îndrăzneaţă în multe subiecte importante ale istoriei umanităţii şi trage un semnal de alarmă cu privire la dezastrul pe care un nou război mondial l-ar aduce asupra vieții de pe Pământ.

*

Pe Netflix sunt disponibile două dintre cele patru sezoane ale seriei. Un al cincilea sezon urmează să fie lansat în aprilie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€