Teorema lui Pitagora cu "Profa de mate cool": școala pe TikTok în 2021

Laura Popa

Reporter

O foaie albă, un pix verde, o voce și 60 de secunde. De atât au avut nevoie peste 100.000 de utilizatori de TikTok ca să înțeleagă cum se calculează Suma lui Gauss, o formulă matematică pe care ar fi trebuit să o învățăm cu toții din clasa a V-a. 

Veronica Săcărea, aka vera.mate pe TikTok, este absolventă a Facultății de Matematică și Informatică din București și din decembrie a devenit profă informală de mate pe TikTok. Se filmează în timp ce rezolvă lecții recapitulative pentru Evaluarea Națională, pe care le publică apoi pe internet. 

Unul dintre cele mai urmărite clipuri ale Verei este cel în care explică Suma lui Gauss, iar comentariile arată nevoia elevilor de astfel de surse de informare alternative: „sunt în clasa a VIII-a și abia acum am înțeles”; „mulțumesc, acum înțeleg și eu după 5 ani” sau „învăț mai bine de la tine decât de la profa de mate”.

„În perioada izolării mi-am dat seama că foarte mulți elevi din țară nu au acces la un profesor cu care să lucreze în mod individual și nu exista, la momentul acela, conținut pe nișa pe care m-am axat eu, lecții recapitulative pentru Evaluarea Națională.

În decembrie 2020, mi-am dat seama de potențialul pe care îl are TikTok și, dorindu-mi să-mi găsesc publicul țintă, am început să public. Scopul meu este ca informația să ajungă la cei care nu-și permit un profesor particular și nu au beneficiat de informații complete de la profesorii de la școală”, explică Veronica.

Pentru a înțelege de ce elevii caută conținut educațional pe o rețea online de divertisment, dar și ce înseamnă asta pentru sistemul de educație românesc, PressOne a stat de vorbă cu profesori, creatori de conținut educațional și un expert de la TikTok.

Profa de mate cool din Fălticeni

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

Florentina Pavăl predă matematică la un liceu din Fălticeni de mai bine de 30 de ani. Din ianuarie 2020 e și pe TikTok, sub numele de profadematecool. Celor 50.000 de următori, profa de mate le explică, pe scurt și în limbaj informal, ce e teorema lui Pitagora sau cum se calculează rapid procentele.

„La TikTok am fost indignată de toate minunile de acolo și mi-am zis clar că în țara asta sunt și persoane și elevi care vor să vadă și altceva. Asta a fost provocarea mea personală. Cei care mă urmăresc pe TikTok cred că-și doresc ca relația cu școala să fie diferită. Nu sunt cei care au o relație foarte bună cu școala, nici cei care n-au nicio relație cu școala. Sunt cei care ar vrea să creadă că școala e perfectă și așteaptă asta. Nu sunt extremele, este marea majoritate a elevilor”, spune Florentina Pavăl.

Multe dintre comentariile primite de Florentina vin din partea elevilor care n-au înțeles materia predată la școală:

Cu toate că școala s-a mutat online, elevii caută răspunsuri pentru ce nu înțeleg de la profesori tot online, doar că într-o rețea care nu are nicio legătură cu școala. De ce nu-i întreabă, însă, direct pe profesori?

Explicația ar putea fi modul în care elevul percepe școala, explică Marcel Bartic, profesor de istorie la o școală din București.

„Aici e cumva vina noastră, a profesorilor. Noi la școală instituim un fel de rigoare didactică, care-l forțează pe copil. Practicăm un fel de învățare oficială, forțată, când, de fapt, copilul simte nevoia de dialog. Noi, însă, răspundem de cele mai multe ori oficial, poate nu avem timp să răspundem sau chef. Trebuie să existe și o conexiune emoțională cu copilul.

Asta nu înseamnă că școala face tot prost, dar mă tem că am pierdut zona de conexiune emoțională și trebuie să înțelegem că e nevoie ca noi să ne adaptăm stilului lor de învățare, nu ei stilului nostru de predare”, susține profesorul.

@profadematecool de pe Tik Tok folosește inclusiv meme pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă lecțiile

O explicație asemănătoare este oferită și de Lăcrămioara Bozieru, profesoară de limba engleză la un colegiu din București.

„Elevul are și o extrem de mare rezistență față de școală. El este cumva scârbit de școală când ajunge, să spunem, la liceu. Nici elevul nu are disponibilitate, pentru că e format într-un mod în care este închis față de școală și care i-a obturat complet curiozitatea.

Și este normal ca școala online să nu suscite același interes. Nu are cum, în primul rând pentru că ea este majoritar mutată online cu metodele obișnuite. Nimic din punct de vedere al metodologiei de predare nu a fost schimbat”, adaugă Lăcrămioara Bozieru.

Democratizarea accesului la informații și scăderea inechității din învățământ

Dacă Veronica ar fi fost profesoară de matematică la un liceu din București, probabil ar fi ajuns să predea unui număr limitat de elevi.

Dar prin TikTok, Instagram și YouTube, Vera Mate a reușit să ajungă la mii de elevi români din diferite zone ale țării, de la sate, comune, sau orașe: sat Cib (Alba), comuna Cochirlea (Buzău), Năvodari, Galați, Deva, Făget, Bistrița, Iași, Oradea, Botoșani, Târgoviște, Cluj, Craiova, Bacău, Suceava, Constanța, Zalău, Pitești sau Satu Mare.

„Știți ce a făcut învățământul ăsta online? A adus la un loc profesori foarte buni din toate colțurile țării. Profesori din București au avut lecții comune cu cei din Iași sau din Baia Mare. Toți profesorii ar putea să-și pună materialele online, iar asta ar putea contribui și la scăderea inechității din învățământ.

Nu se uită nimeni că profesorul din rural poate e mai bun decât unii profesori de la școlile din centru pe care se bat părinții, pentru că a reușit să aducă un copil de la nivelul notei 4 la nivelul de 7. Faptul că în învățământul online profesorii ăștia au ieșit la suprafață este incredibil.

Am avut șansa să întâlnesc în perioada asta profesorii din mediul rural care au învățat să folosească platforme pe care profesorii din buricul târgului nu erau în stare nici să le deschidă”, explică și Marcel Bartic, profesor de istorie la un liceu din București.

Profesorul susține că adaptarea la noua realitate educațională este vitală și că școala trebuie să fie acolo unde sunt elevii: „dacă noi nu știm să vorbim cu ei, atunci ei se duc și-și iau singuri informația de care au nevoie de pe unde apucă și, dacă profesorii nu vor învăța să fie prezenți unde sunt elevii, lasă liber să apară niște indivizi precum Cumpănașu”.

Ministerul Educației, fail pe TikTok

Ministerul Educației este prezent pe TikTok, însă singurul conținut publicat ține de campania de purtare a măștii de protecție. Nimic legat de examenele naționale, structura anului școlar sau școala online.

În schimb, găsim imnul și discursuri sforăitoare despre patriotism:

Sau cântecele despre Covid-19 și măști:

„Utilizatorii de TikTok sunt destul de educați pe partea digitală, pentru că fiind o platformă relativ nou, cei care au intrat sunt în categoria de early adopters. Noi am oferit inclusiv creatorilor de conținut care erau deja pe platformă diverse workshop-uri, comunicăm în fiecare zi cu ei pe partea de conținut, de cum îl pot optimiza, pentru a le facilita crearea de conținut în mod direct.

Ne-am dori foarte mult să putem să facem niște parteneriate cu facultăți, ca să putem educa cadrele didactice, dar nu știm câtă deschiderea există din partea lor în această direcție”, spune Laura Savu, global community manager la TikTok.

Faptul că elevii se îndreaptă către instrumente alternative de învățare, precum TikTok, este o dovadă a faptului că școala românească nu a reușit să intuiască zonele de interes ale elevilor, susține Marcel Bartic. Elevii își doresc să învețe, dar nu mai vor să o facă după metode învechite, iar spațiul educațional din sala de clasă nu mai este suficient.

Unul din vizualurile folosite de vera.mate în lecțiile ei de pe TikTok

„Nu este destul să te duci și să perorezi o oră întreagă și să umpli cinci table cu informații, ci poți să ajungi în mintea copilului și folosindu-te de zona asta de comunicare și de rețea socială. Ar trebui să vedem pandemia și mutarea forțată online ca pe o oportunitate de a clinti învățământul tradițional așa cum n-am mai făcut-o niciodată.

Când trecem online, copilul este la un click de libertate. L-ai plictisit, a plecat. În sala de clasă profesorul avea sentimentul de control. Avea elevul în fața ochilor, catalogul la îndemână. Ori în mediul online, profesorul este în zona elevului. Unii profesori n-au înțeles lucru asta și au crezut că autoritatea din clasă rămâne și online. Nu rămâne”, este de părere Marcel Bartic.

Pe TikTok atrage și dinamica diferită care apare între creatorul de conținut educațional și elev, care nu se găsește între profesor și elev nici atunci când școala trece online. 

„Există o mare barieră între profesori și elevi și acolo cred eu că am avut foarte mult de câștigat. Pe mine copiii nu mă văd ca o autoritate, ci mai mult ca pe un prieten sau cineva care dorește să-i ajute să învețe ceva fără să-i oblige.

Atunci când intră pe canal, nu-i obligă nimeni să se uite, dar o fac pentru că ceva îi atrage. Poate este vocea, abordarea sau ideea că nu-i obligă nimeni", explică Veronica Săcărea, creatoarea de conținut educațional pe TikTok.

Learning by doing

Laura Savu, global community manager la TikTok, explică de ce rețeaua a prins atât de bine printre utilizatori. 

„E vorba de modalitate de a transmite informația, pentru că pe TikTok vorbim de un format scurt de video, majoritatea conținutului din această sferă este mai mult de «learning by doing», în care ai exemplele oamenilor care efectiv fac acele lucruri, și mai puțin partea teoretică.

În același timp, e vorba și de modul în care tinerii consumă informația. Ei se reorientează spre platformele online, pentru că acolo au prieteni cu care interacționează, celebritățile sau alți influenceri pe care-i urmăresc. Prin urmare, este mai la îndemână să aibă acea informație într-un loc.

Cadrele didactice ar putea prelua de la creatorii de conținut modul în care ei sintetizează informația și despre cum să ofere modele practice pentru ce predau”, este de părere Laura Savu.

Unul din vizualurile folosite de profadematecool pe TikTok

A dispărut elevul din ultima bancă

Experiența mediul online și a instrumentelor alternative de învățare ar putea schimba modul în care se face școală, mai ales dacă o parte din bunele practici din perioada asta s-ar păstra și la revenirea la învățarea față în față.

„Prezența școlii în mediul online a adus la lumină o chestie interesantă. Acolo a dispărut copilul din ultima bancă.

Ori, dintr-o dată, se democratizează accesul la ora obișnuită, pentru că-n online și elevul din ultima banca se simte mai sigur. Este în spatele unei camere, se simte sigur să pună întrebări, dacă n-o face direct în timpul orei, o poate face ulterior în chat, lucruri care nu erau posibile înainte”, explică profesorul Marcel Bartic.

El susține că reflexul de a da copiilor posibilitatea de a pune întrebări, dar și de a folosi tehnologia la ore, pe telefoane sau tablete, ar trebui să rămână și la revenirea în clase. De aceeași părere este și profesoara Lăcrămioara Bozieru.

„Elevul sigur că-și va da examenul scris, dar la fel de sigur e și faptul că majoritatea elevilor folosesc tastatura cu mult mai mare ușurință decât scriu. Tastează mult mai repede și scriu poate și mai corect decât atunci când scriu de mână. Atunci, tu ca profesor, poți să vii și să-ți translatezi o parte din activitate online chiar și atunci când ești față-n față.

Eu intenționez să folosesc Google ClassRoom și după ce ne întoarcem fizic la școală. A-i mai lua acum elevului caietul pentru teme mi se pare atât de ofilit, de învechit, când eu pot să am toată activitatea lui în mediul digital”, e de părere Lăcrămioara Bozieru.

Profesoara își încurajează elevii să folosească surse alternative de învățare, unele puse la dispoziție chiar de ea, iar asta din două motive: dacă ea eșuează să-l facă pe elev să înțeleagă ceva, poate o a doua sau o a treia sursă de informare va înlătura confuzia; așa formezi un elev pentru învățarea pe termen lung, pe care o va face singur după ce va ieși din școală.

Nu avem educație sexuală în școli, dar o găsim pe TikTok

Pe TikTok, dar și pe Instagram sau YouTube, este căutat de către elevi și acel conținut educativ care în curricula școlară nu ocupă un loc fruntaș, precum educație financiară, educație pentru sănătate, zona de business sau de stil de viață sănătos. Asta exprimă niște nevoi reale ale copiilor, dar care nu ajung să se regăsească în programele școlare.

„Zilele acestea se discută despre planurile-cadru de la liceu, o discuție fundamentală pentru următorii 10 ani. Ele reflectă ce le vom preda copiilor în următorii ani, iar acolo nu se regăsesc lucruri precum educația sexuală, pe care aș pune-o undeva lângă cultură civică.

Educația antreprenorială ar trebui să existe din gimnaziu. Ar fi păcat ca oamenii care iau decizi să nu țină cont de realitate și de ce nevoi clare au elevii”, explică Marcel Bartic.

În România, doar 5% dintre elevi au în program opționalul educație pentru sănătate, singurul loc în care pot primi la școală informații despre sănătatea reproductivă, informații esențiale despre contracepție sau boli cu transmitere sexuală. Asta în timp ce, în doar 6 luni, contul de TikTok al primei platforme de educație sexuală în format video din România, Sexul vs Barza, a adunat peste 200.000 de următori.

Adriana Radu, fondatoarea Sexul vs Barza, spune că se folosește în activitatea sa de aceste instrumente pentru că sunt democratice și îi facilitează accesul la un public care în alt mod ar fi greu de abordat.

„Noi am mers acolo unde este public. Cunoaștem, din expertiza de 8 ani, nevoia tinerilor pentru aceste teme și de asta încercăm să ajungem la ei cu informații corecte din punct de vedere științific acolo unde sunt ei.

Ce m-a surprins pe TikTok a fost că elevii de-acum sunt mai pregătiți să recunoască ce este educația sexuală decât tinerii pe care-i abordam prima dată în 2013 când am început pe YouTube. Există o parte de public care se miră de conținutul pe care-l publicăm noi pe TikTok, dar, în același timp, sunt și tineri care cunosc deja despre ce vorbim și apar conversații în comentarii precum: «ce e asta?/e educație sexuală, zi mersi!»”, explică Adriana Radu.

6% conținut educațional pe TikTok

TikTok nu este, însă, caracterizat doar de mesaje precum cele ale lui Cumpănașu. Potrivit Laurei Savu, global community manager la TikTok, 6% din conținutul de pe platformă este educațional. Îl putem găsi atunci când căutăm #invatapetiktok.

„Proiectul (nr. #invatapetiktok) se desfășoară în mai multe țări, în România a început anul trecut în luna mai și are ca scop creșterea conținutului educativ din platformă. În direcția asta, am început local să lucrăm cu mai mulți creatori de conținut din zona educațională din diverse domenii: zona de fitness și sport, de antreprenoriat, educație financiară și sexuală, marketing, business, inclusiv cu medici.

Am pornit proiectul tocmai pentru că ne-am dat seama că există o lipsă a conținutului educativ în platformă. Momentan am reușit să ajungem, în România, în ultimul an, la peste 100 de creatori de conținut cu care colaborăm, iar ponderea este la 6%”, spune Laura Savu.

Cu toate că platforme precum TikTok depun eforturi pentru a crește conținutul educativ la care au acces utilizatorii, să nu uităm că în România, potrivit unui sondaj IRES realizat în aprilie 2020, 32% dintre elevi nu au acces la echipamente electronice pentru a face școală online sau a apela la instrumente alternative de învățare.

Mai mult, aproximativ 400.000 de elevi au un telefon mobil, dar nu beneficiază de acces la internet, după cum a susținut Jean Badea, subsecretar de stat în ministerul Educației.

TikTok, cea mai descărcată aplicație din 2020

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€