Augustin Zegrean: „Președintele se joacă cu focul”

PSD a anunțat luni că nu va vota guvernul Ciucă, prin vicepreședintele partidului, Sorin Grindeanu. Aproape în sincron, liderul AUR, George Simion anunță la rându-i că formațiunea a început să strângă semnături pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis. În Opoziție, PNL și președintele sunt văzuți ca fiind decuplați de interesele cetățenilor și principalii vinovați pentru blocajul politic acut. 

Tehnic, propunerea de suspendare din funcţie a președintelui poate fi iniţiată însă de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor și, dacă e aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demitere. 

Dincolo de zgomotul politic, PressOne l-a întrebat pe Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, ce se ascunde dincolo de strategiile politice pe care le enunță partidele, ce șanse reale are scenariul suspendării președintelui și mai ales ce consecințe se întrevăd, pentru o țară unde comportamentul tuturor partidelor este neloial, iar ignorarea Constituției devine normalitate. „Klaus Iohannis se joacă cu focul” – este una din concluziile pe care le trage Augustin Zegrean.

Augustin Zegrean: În ideea Curții Constituționale președintele trebuie să ia o decizie serioasă atunci când numește o persoană care să formeze guvernul și să fie premier și nu să aducă din nou persoana care a căzut să zicem cu o zi înainte și despre care toată lumea știe că nu mai are șanse să obțină majoritate parlamentară. În ideea asta s-a pronunțat Curtea Constituțională: președintelui nu îi este permis să facă o propunere despre care știe că nu are șanse să treacă. Știu că vă referiți la domnul Cîțu. Dumnealui tocmai a fost demis prin moțiune de cenzură. Ca urmare Curtea spune să nu-l mai pui tot pe el. Normal ar fi ca de la cei care au formulat, susținut și votat o moțiune de cenzură să vină un candidat, pentru că ei reprezintă acum actuala putere parlamentară. Asta într-o țară logică și cu toate în regulă. 

Reporter: Florin Cîțu a fost urmat de Dacian Cioloș, apoi de generalul Ciucă. Îi mai poate veni rândul domnului Cîțu? 

A.Z.: Dacă îl propune din nou pe Florin Cîțu, cineva va sesiza CCR, care va spune că președintele încalcă decizia Curții Constituționale. Iar deciziile Curții sunt în general obligatorii, de la data publicării lor în Monitorul Oficial. Sigur că CCR nu a decis o persoană, că Florin Cîțu „nu mai poate fi”. E însă vorba de spiritul acestei decizii. Și dacă președintele o va încălca, atunci sigur Parlamentul va spune că încalcă legea fundamentală. Deci cam ăsta-i jocul. 

Rep.:  Teoretic domnul Cîțu poate fi premier interimar până la primăvară sau pe termen nedefinit?

A.Z.: Dacă e să o spun pe-a dreaptă, domnul Cîțu poate rămâne premier cât vrea Parlamentul. Când cei din urmă zic stop joc, el nu va mai fi premier, pentru că bănuiesc că Parlamentul va avea o discuție cu președintele și îi va spune că textul din articolul 103 din Constituție spune că șeful statului numește o persoană care să formeze guvernul. Deci Constituția nu spune că președintele poate numi. Este un text imperativ, deci el TREBUIE să o facă.

Și în situația în care președintele va refuza să numească o persoană care să poată forma guvernul, din nou se vor îndrepta către CCR. Și atunci este conflict juridic de natură constituțională. 

Rep.: Nu s-a întâmplat la fel cu domnul Orban? 

A.Z.: Ba da. Atunci s-a și dat decizia despre care vorbim. 

Rep.: Tocmai din acest motiv, ce se întâmplă atunci când comportamentul jucătorilor politici este neloial și ignoră spiritul Constituției? 

A.Z.: Atunci Parlamentul are la dispoziție suspendarea președintelui. Este forul legislativ suprem și organul reprezentativ suprem al poporului. Cel puțin așa se presupune, că au fost trimiși acolo să facă treabă, nu să se joace de-a politica. Și au această posibilitate constituțională: să-l suspende pe președinte.

Eu nu doresc asta și nici nu le-o recomand, dar posibilitatea există și în vremea cât președintele ar fi suspendat, președintele interimar poate face o propunere de prim-ministru. Asta ar încheia povestea, chiar dacă nici nu s-ar mai ajunge la referendumul propriu-zis de suspendare. Este una dintre formule. 

Rep.:  Care e cealaltă? 

A.Z.: Președintele să dizolve Parlamentul. Dacă miercuri guvernul Ciucă pică, în momentul acela președintele poate declanșa procedura de dizolvare a parlamentului. Și atunci premierul Cîțu poate rămâne interimar până la alegerile parlamentare generale, care trebuie organizate obligatoriu în 90 de zile de la data dizolvării. 

Rep.: Care dintre cele două scenarii, suspendarea președintelui sau alegerile anticipate, e mai plauzibil? 

A.Z.: Cel mai simplu și mai sigur e cel cu anticipatele, cu dizolvarea Parlamentului. Pentru că nu presupune referendum și toată nebunia care ar urma. Dacă președintele dizolvă parlamentul, atunci vom avea un guvern interimar, pentru că ei nu pleacă acasă și rămân în funcție până la formarea unui executiv nou. Ei ar fi plătiți în continuare, numai că nu vor putea adopta sau abroga legi organice. 

Rep.: Ce s-ar întâmpla cu legea bugetului de stat, în scenariul despre care vorbiți?  

A.Z.:  Legea bugetului de stat nu e lege organică, e lege ordinară. Dar după părerea mea acest guvern nu poate să întocmească proiectul de buget pentru că el nu mai poate întocmi proiecte de lege. Ar putea în schimb parlamentarii care au drept de inițiativă legislativă în acest Parlament, înainte de a fi dizolvat, să facă o propunere de lege a bugetului. Până la urmă nici asta nu ar fi o tragedie, pentru că anul trecut au adoptat bugetul în februarie sau martie. 

Rep.: Mă întorc la varianta suspendării. Ar urma, totuși, organizarea unui referendum. 

A.Z.:  Da, însă nu asta s-ar urmări prin suspendarea președintelui. S-ar debloca doar soluția numirii unui prim-ministru. Și când președintele s-ar întoarce victorios după referendum, ar găsi un premier gata instalat.

Pe de altă parte, acum referendumul e mai simplu de trecut, deci președintele se joacă cu focul. E nevoie acum de 30% din cetățenii români cu drept de vot. 25% să voteze valabil, deci să nu li se anuleze votul. Iar referendumul trece cu 50+1% din acei 25%. 

Rep.: Ce consecințe anticipați, dacă într-un final se alege soluția unui guvern minoritar?

A.Z.: Ar fi bine. Eu fac apel pentru această soluție: dacă aș fi acolo aș vota, indiferent dacă se numește Ciucă sau altfel, pentru că ar fi un guvern care ar trece iarna asta cumva. Eu cred că guvernul Ciucă va trece. Parlamentarii români nu vor alegeri anticipate, indiferent de ce declară ei acum. Majoritatea sunt „lefegiști”, deci trăiesc din banii de la Parlament. 

Rep.: Vedeți vreo similitudine cu suspendarea președintelui Traian Băsescu?

A.Z.: Nu suntem în aceeași logică. Când președintele Băsescu a fost suspendat, Curtea Constituțională a spus că nu sunt motive de suspendare. Și totuși Parlamentul a făcut-o. Atunci l-au suspendat fiindcă așa au vrut ei, să-l suspende. Nu pentru că a comis fapte grave, așa cum zice Constituția. 

Rep.: Atunci insist cu întrebarea: ce se întâmplă când într-o țară ca România atunci când comportamentul tuturor jucătorilor politici este neloial? Mai ales dacă ignorarea Constituției devine normalitate? 

A.Z.: Ne îndreptăm înspre acolo. Eu am propus o variantă de revizuire a Constituției, care ar fi fost utilă la români. Este vorba de articolul referitor la moțiunea de cenzură, în sensul în care cei care propun o moțiune de cenzură, odată cu depunerea ei, să propună și lista noului guvern și programul de guvernare. Cu același vot s-ar împușca doi iepuri deodată. Deci de a doua zi acel guvern ar intra în pâine. Se practică, în lume. Și s-ar evita astfel de situații, când pe aici pare că nimeni nu mai știe nimic din ce se întâmplă. 

Rep.: Cum influențează toate aceste evenimente răspândirea unor curente extremiste?

A.Z.: Asta s-a mai întâmplat în istorie. Momentul acesta de criză sanitară e însă colosal, iar consecințele pot fi extrem de grave. 

Rep.: Nominalizarea unui general, fie el și în rezervă, cum arată, din punct de vedere democratic?

A.Z.:  Nu este un semn bun deloc. E un semn rău exact din perspectiva celor întâmplate în istorie. Când pui un general să conducă țara înseamnă că e un pericol. Sigur că el nu mai e general, e în rezervă sau în retragere. Dar nimeni nu-l consideră altfel decât un general. 

Criza politică a început pe 1 septembrie 2021. Ministrul Justiției Stelian Ion a fost demis pentru refuzarea aprobării programului „Anghel Saligny”, document adoptat ulterior cu absența miniștrilor USR PLUS. Aceștia s-au retras apoi din guvern, anunț făcut în 7 septembrie. „Chestiunea guvernamentală nu este absolut deloc îngrijorătoare”, declara două zile mai târziu președintele Klaus Iohannis, aflat într-o vizită oficială în Elveția.

281 parlamentarii au votat “pentru” moțiunea de cenzură inițiată de PSD în 5 octombrie. De atunci și până astăzi au eșuat toate încercările de a forma un nou guvern, chiar dacă una din încercări i-a aparținut liderului USR, Dacian Cioloș. Acesta nu a reușit să primească votul de încredere al parlamentului. O nouă încercare va face miercuri Nicolae Ciucă, lipsit însă de susținerea care să-i aducă cele 234 de voturi necesare trecerii guvernului.

Cel mai probabil, dacă guvernul Ciucă pică la votul din Parlament, președintele Klaus Iohannis va convoca din nou consultări cu partidele parlamentare, în vederea unei noi nominalizări de premier.