Supraviețuitorii din Colectiv au rămas să-și ducă, singuri, crucea

23 de răniți în tragedia din clubul Colectiv au trecut în 2016 pe un pat de spital: patru dintre ei în Capitală, iar ceilalți, în străinătate. Cei mai mulți dintre supraviețuitori, peste 70, fuseseră externați în decursul celor două luni scurse de la incendiu.

În ultimele două săptămâni, PressOne a discutat cu mai multe victime ale tragediei în urma căreia au murit 63 de persoane.

Sentimentul predominant este de neputință și abandon. Oamenii se văd nevoiți să bată din ușă în ușă, pe cont propriu, pentru a cere ajutor instituțiilor statului și organizațiilor care au monetizat uriașul val de solidaritate și compasiune format după 30 octombrie.

*

Grupul Integrat de Intervenție în Criză (GIIC), structură a Ministerului Sănătății înființată în 8 noiembrie pentru a-i ajuta în special pe răniții transportați în străinătate, și-a încheiat misiunea.

„În România, criza – așa cum este ea definită în canoanele internaționale – a luat sfârșit. Urmează lungul drum al recuperării în care eu și colegii mei vom rămâne aproape de partenerii noștrii (sic! – n.r.) guvernamentali punctuali, acolo unde e nevoie de expertiza noastră”, a scris săptămâna trecută, pe Facebook, medicul psihiatru Gabriel Diaconu, coordonatorul GIIC.

GIIC a fost înlocuit cu un număr unic – 021 207 2614.

„În funcție de solicitări, apelanții vor primi suport pentru acoperirea costurilor tratamentelor în străinătate, a echipamentelor speciale necesare în perioada de recuperare în țară și străinătate, recomandate de medicii specialiști, precum și a altor costuri cu materiale și medicamente necesare”, anunța, tot săptămâna trecută, Ministerul Sănătății.

În ciuda acestor mesaje, neîncrederea și revolta și-au făcut loc în inimile unora dintre supraviețuitorii incendiului.

Este motivul pentru care doi dintre ei, Roxana Gâtman și Victor Dobre, foști angajați ai clubului Colectiv, au înființat asociația „Colectiv pentru Viitor”.

Acest ONG își propune să apere drepturile victimelor în relația cu statul și cu organizațiile care au strâns fonduri în numele acestei cauze.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Victor Dobre a plecat pe picioare în noaptea incendiului. Foto: Lucian Muntean

Victor Dobre este unul dintre cei șapte angajați din Colectiv care se aflau pe tură în noaptea incendiului. Nu se consideră ghinionist, ci norocos că este printre cei trei care trăiesc.

În 21 decembrie, a umblat toată ziua să depună actele pentru înființarea asociației. De altfel, alergătura – pe la spitale, instituții ale statului și organizații caritabile – a devenit o rutină pentru el.

Și nu se simte prea bine. Are fața de un roșu opărit, iar pleoapele îi sunt uscate și puțin inflamate. Pare o arsură ușoară, dar nu este.

Ne arată eczema care îi coboară pe gât. Apoi își suflecă mânecile, să-i vedem erupția de pe antebraț. La două săptămâni după incendiu, a fost diagnosticat cu pitiriazis, o boală de cauză necunoscută, asociată adesea cu stresul excesiv.

N-a fost spitalizat. A plecat acasă pe picioare în acea noapte de coșmar. Avea arsuri de gradul I pe palme și văzuse atâta suferință că nici acum, după mai bine de două luni, nu poate să doarmă o noapte întreagă.

„N-am mers până acum la psiholog, că nu sunt genul. Am încercat să folosesc nopțile ăstea cu insomnii pentru a-i ajuta pe ceilalți. Inițial, voiam să fac o chestie neoficială, să strâng informații despre ajutoarele pe care le pot accesa victimele de la Colectiv. Dar m-am lovit numai de ziduri, așa că m-am hotărât să înființez această asociație”, povestește Victor Dobre, care are 26 de ani.

Prima oară s-a enervat când s-a dus la ITM să întrebe ce demersuri sunt necesare pentru a beneficia de indemnizația care se acordă în urma unui accident colectiv de muncă.

„La o lună după accident, nu aveau lista cu angajații clubului care fuseseră de serviciu în seara aceea. N-aveam loc să mă vait de funcționara de la ITM, care spunea că e mult de muncă. Le-am dat eu datele de contact ale celor șapte. Când m-am întors, după o săptămână, harababura era și mai mare. Trecuseră pe listă un tip care lucra la Colectiv, dar care nu fusese în seara aceea pe tură, cum că ar fi fost transportat în străinătate, pentru tratament. În final, mi-au zis că trebuie să adune mărturii de la toți oamenii care s-au aflat în seara aceea în club, să afle dacă a fost cineva în interes de serviciu. Și pe urmă mai vedem…”, spune Victor Dobre.

A doua lovitură a primit-o din mediul privat. Acum două săptămâni s-a întâlnit cu reprezentanți ai Societății Naționale Crucea Roșie, să îi întrebe cum pot victimele de la Colectiv să intre în posesia unor bani strânși în numele lor, prin campania „Nouă ne pasă. Împreună dăruim speranță!”, desfășurată împreună cu ProTV.

„A fost o prostie întâlnirea aia. Dădeau din umeri și mi-au explicat că ei au un acord cu statul prin care ajută spitalele și că, oricum, eu nu m-aș încadra pentru niciun ajutor, pentru că n-am fost spitalizat. Dar că am ajutat zeci de oameni să iasă din clubul ăla nu se pune? Că de-aia sunt ars pe mâini…”.

În final, a fost expediat la Ministerul Muncii. „Mi-a zis un director de acolo că poate ar trebui să fac o solicitare pentru ajutor social la ministrul Muncii. Și pe urmă a adăugat – dar asta rămâne între noi, de parcă îmi făcea vreo favoare”.

Victor Dobre cu prietena lui, Roberta Ioniță, care s-a implicat și ea în asociația „Colectiv pentru viitor”.

*

Și Cătălin Scânteie se simte abandonat. Are arsuri pe 30% din suprafața corpului și a stat internat circa o lună la Spitalul „Bagdasar-Arseni”. Mai are o rană deschisă pe braț și se roagă să se vindece de la sine: îi e groază de varianta întoarcerii în spital pentru o nouă grefă de piele.

Soția lui, Sanda, a fost rănită mai grav. Deși a ieșit aproape neatinsă din club, ea a stins cu mâinile goale un puști care ardea. S-a ales cu arsuri de gradul III pe brațe.

A fost internată cinci săptămâni și în această lună se va întoarce în spital pentru reconstrucția unui deget. Nu poate să doarmă și urmează tratament psihiatric.

„Am primit tratamente-șoc în spital. Ne-au aplicat un medicament israelian, foarte bun de altfel, care ardea pielea moartă și lăsa în urmă doar țesut viu. Dar în momentele alea durerea era atât de mare, că îmi doream să fi murit în Colectiv, și gata”, mărturisește Cătălin Scânteie.

Soții Sanda și Cătălin Scânteie. Foto: Pagina personală de Facebook

Dar au scăpat, și el, și soția lui. Îi mulțumește lui Dumnezeu că fiul său de 11 ani, care trebuia să îi însoțească în club în seara aceea, s-a răzgândit în ultimul moment.

Puștiul i-a vizitat o dată la spital, dar a refuzat s-o mai facă. Se speriase de modul în care arătau și, apoi, a trăit spaime și mai mari auzind la televizor că părinții lui „se zbat între viață și moarte”. Deși ei se aflau în afara pericolului.

Acum, amândoi soții Scânteie sunt acasă, dar copilul nu se apropie prea des de ei, să nu le dea microbi.

Cătălin Scânteie ne-a explicat că pielea sa este roșie și atât de fină, că se poate răni și cu cheile de la casă. În locul loviturii face bășici care lasă în urmă carne vie, vulnerabilă la infecții.

Deși pielea nu suportă frigul, trebuie să iasă din casă în fiecare zi, fie pentru kinetoterapie, fie ca sa meargă la spital pentru bandaje noi.

„Orice ban e binevenit, nu am comentat niciodată la sume. Sunt organizații care ne-au vizitat la spital și ne-am trezit cu bani în cont, însă după altele, cum este Crucea Roșie, a trebuit să alergăm și nu prea ne țin puterile”, spune Cătălin Scânteie, care e grafician de profesie.

Mâinile lui Cătălin Scânteie. Foto: Pagina personală de Facebook

*

Cu demersurile la Crucea Roșie s-a ocupat Daniela Trifu, soția scafandrului Andrei Trifu – omul care i-a salvat de la moarte pe soții Scânteie când le-a strigat să se arunce la podea ca să nu se înece cu fum.

Au fost călcați în picioare, dar măcar n-au suferit complicații la plămâni.

Deși Andrei Trifu are arsuri pe 15% din suprafața corpului, soția lui a fost nevoită să apeleze de mai multe ori la Crucea Roșie.

„Ce ne-a supărat este că nimeni de la Crucea Roșie n-a venit în spitale, cum au făcut membrii altor organizații. N-am fost informați în legătură cu ajutorul de care beneficiem din partea lor. Apoi, când i-am contactat noi, ne-au cerut fel de fel de documente, dar am insistat să ne ușureze puțin munca, pentru că nu ne e ușor nici nouă în aceste momente”, a spus Daniela Trifu.

Până la urmă, Crucea Roșie le oferă bani răniților care depun dosare, însă numai pentru deconturi.

În ceea ce privește cheltuielile pentru care supraviețuitorii n-au păstrat chitanțe sau facturi, indiferent dacă au fost făcute înainte sau după externare, acestea nu sunt decontate de Crucea Roșie.

*

PressOne a contactat și Crucea Roșie, pentru a afla poziția acestei societăți cu privire la nemulțumirile unora dintre cei răniți în tragedia din Colectiv.

Potrivit ofițerului de presă Nadia Lazăr, Crucea Roșie a stabilit de la început, împreună cu ProTV, două etape principale de utilizare a fondurilor: prima viza unitățile medicale care au tratat răniții, familiile celor decedați și ale celor transferați în străinătate, iar a doua îi are drept beneficiari pe pacienții aflați în tratament și recuperare.

„Pentru etapa a doua, Societatea Națională de Cruce Roșie și ProTV, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, au decis asupra următoarei formule de sprijin: pe baza evaluării fiecărui pacient, realizată de Comisia Ministerului Sănătății constituită special pentru acest obiectiv, se vor stabili nevoile de tratament și recuperare pe termen scurt, mediu și lung”, a declarat, pentru PressOne, ofițerul de presă al Crucii Roșii.

*

Ce cheltuieli decontează Crucea Roșie pentru victimele de la Colectiv

– Mănuși, bandaje compresive pentru fiecare pacient, pe baza măsurătorilor luate de medicii curanți sau direct la firma care se ocupă de producerea acestora.

– Kitul medical pentru îngrijirea pacientului ars, pentru o perioadă de 6 luni (1 kit/lună/pacient). Kitul medical conține produse de igienă specifice, precum și produse tehnico-medicale (consumabile, unguente etc) pe care medicul curant le consideră necesare în această etapă de tratament.

– Medicamente sau unguente care nu pot fi asigurate din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

– Transport pentru pacient și un însoțitor care se deplasează în București pentru control medical.

– Cazare pentru pacient și un însoțitor, pentru persoanele care locuiesc în afara municipiului București și care se deplasează pentru consult medical.

În plus, vor fi decontate cheltuieli personalizate, necesare în procesul de recuperare (exemplu: kinetoterapie / fizioterapie, deplasare internă, cheltuieli de menaj etc).

Pentru familiile celor decedați se decontează facturi în cuantum de 5.000 lei.

Lista actelor necesare pentru solicitarea de ajutor se găsește pe site-ul crucearosie.ro. Documentele se depun personal la sediul Crucii Roșii sau pot fi transmise prin email sau prin poștă la adresele [email protected] / [email protected].

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€