Simona-Maya Teodoroiu și Valer Dorneanu, doi dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Simona-Maya Teodoroiu și Valer Dorneanu, doi dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
02/03/2017
Superimunitate pentru judecătorii CCR
Un judecător al Curții Constituționale a României (CCR) își poate pierde imunitatea doar cu acordul a două treimi dintre colegii săi. Asta prevede un proiect de lege inițiat de deputatul timișorean Adnagi Slavoliub, care reprezintă în Parlament Uniunea Sârbilor din România.
Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaților în 28 februarie, adică la o zi după de Curtea Constituțională hotărâse că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a interferat cu activitatea Guvernului.
Potrivit textului, un judecător al Curții Constituționale va putea fi urmărit penal, reținut, arestat sau percheziționat doar la cererea ministrului Justiției, sesizat anterior de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și numai cu acordul ulterior a două treimi dintre membrii CCR, adică șase judecători.
*
În acest moment, potrivit Legii 147/1992, judecătorii CCR pot fi arestați sau trimiși în judecată cu acordul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau al preşedintelui României, la cererea procurorului general.
Modificarea propusă de către deputatul Adnagi Slavoliub mută responsabilitatea deciziei la colegii judecătorului, în cazul în care acesta devine suspect.
Ce prevede legea aflată în vigoare
Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Articolul 66, alineatul (1), din Legea 147/1992
Potrivit expunerii de motive depuse de Adnagi Slavoliub, „măsuri similare există în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, diferențele fiind minore. În esență, singura diferență semnificativă este aceea că, în unele state, mai înainte de a se începe orice act de urmărire penală împotriva unui judecător constituțional, trebuie solicitată și încuviințată revocarea judecătorului din funcție”.
Ce propune inițiativa lui Slavoliub
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Art. 66 – (1) Judecătorii Curții nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Următorul alineat propus de Adnagi Slavoliub prevede că decizia pentru urmărire, percheziționare, reținere sau arestare se ia cu două treimi dintre judecătorii CCR.
Contactat de PressOne, deputatul Uniunii Sârbilor a declarat, într-o primă convorbire, că și-ar fi retras proiectul de lege. După o jumătate de oră, el a revenit cu un telefon și s-a corectat: de fapt, proiectul nu a fost retras.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
„Am considerat că judecătorii Curții trebuie să aibă imunitate măcar ca deputații. Scrie acolo, în expunerea de motive”, și-a explicat el inițiativa.
Întrebat dacă nu consideră că propunerea sa vine într-un moment delicat – a doua zi după ce Curtea Constituțională a anunțat că DNA ar fi perturbat activitatea Guvernului –, Adnagi Slavoliub a replicat: „Momente sensibile sunt întotdeauna. Nu țin minte ca de la Revoluție încoace să nu fi fost un moment sensibil”.
Deputatul este la primul său mandat, iar aceasta e prima sa inițiativă legislativă.
*
Pentru a comenta acest proiect, l-am contactat pe profesorul universitar Radu Chiriță, specialist în drept constituțional și șef al Departamentului de Drept Public de la Universitatea „Babeș-Bolyai”.
„Este o rescriere de o manieră mai logică pentru ridicarea imunității judecătorilor Curții. Legea e făcută prost și modalitatea de ridicare a imunității nu are niciun fel de logică, cu Camera și Senatul și președintele. Fiind vorba de o instituție independentă, modificarea aceasta ar asigura această independență”, consideră profesorul Radu Chiriță.
I-am solicitat să explice și de ce e necesară o majoritate de două treimi, și nu una simplă, pentru a ridica imunitatea unui judecător al CCR.
„Mai sunt majorități de două treimi în deciziile Curții. De pildă, ratificarea unui referendum se face așa, cu majoritate de două treimi. Judecătorii sunt numiți pe criterii politice acolo, și asta poate fi o discuție. Plus că sunt 9 judecători, iar la o decizie referitoare la unul dintre ei vor fi 8 care decid, deci există riscul de 4 la 4”, a mai explicat Radu Chiriță.
Documentația proiectului de lege și varianta inițiatorului pot fi consultate aici.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this