Studenții de la Sociologie, revoltați de cursurile unui profesor candidat pe listele AUR: „Ne-a spus că femeile cu părul desprins sunt în căutare de bărbați”

Luiza Popovici

Reporter

Un profesor de la Facultatea de Sociologie din București candidează pe listele AUR la europarlamentare și între timp le spune studentelor că fertilitatea este indicată de lungimea unghiilor și că e normal să fie puse la punct de capul familiei, dacă vorbesc neîntrebate. 

Studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială susțin că la cursurile de „Istorie socială” profesorul Radu Baltasiu ar avea o abordare „extremistă” și că ar vorbi adesea depreciativ despre rolul femeii în societate sau despre minoritățile sexuale. Personalități controversate, precum Mircea Vulcănescu, sunt date des exemplu și încadrate în categoria „eroilor naționali.”

Imaginea femeii moderne la cursurile de la Sociologie: „O ființă lunară”

Toate mărturiile foștilor și actualilor studenți au în comun mai multe derapaje pe care profesorul Radu Baltasiu le-ar face în sala de curs și care ar interfera cu materia predată. 

Printre altele, tinerii spun că se insistă asupra imaginii conservatoare a femeii în societate, care ar fi „de dorit” și în prezent. „Femeia a devenit din obiectul plăcerii, obiectul plăcerii cu drept de proprietate”, ar fi spus Radu Baltasiu la clasă, făcând o comparație între două epoci. 

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

De Crăciun, blocul 42 a strălucit în zori

Pe 24 decembrie 1989, Mirea era locotenent-major la unitatea militară 01404, situată pe strada Caracal, vizavi de un ansamblu de blocuri de 10 etaje. Tăcut și lacom, glonțul a sosit pe furiș: nimeni nu a auzit zgomotul împușcăturii. Dosarul Revoluției este cea mai urâtă pată rămasă neștearsă din istoria României moderne.

Emanciparea „sexului frumos” ar fi contribuit de-a lungul timpului la un dezechilibru între dinamica relațiilor dintre bărbați și femei pentru că „femeile și-au depășit condiția de obiect, preluând activități masculine, de exemplu, munca, obosindu-se și neglijând astfel responsabilitatea lor feminină, de satisfacție a bărbatului. Iar bărbatul devine nefericit”, susține o altă studentă că i s-ar fi transmis la facultate.

Inegalitatea dintre femei și bărbați este văzută într-o notă pozitivă la cursurile și seminariile lui Baltasiu, deoarece ar fi justificată de câteva exemple din natură.

Iar „haosul” societății de astăzi ar fi rezultatul neglijării rolurilor și atribuțiilor specifice fiecărui sex: „Masculinitatea a început să dispară după căderea comunismului din țara noastră, iar rolurile de gen sunt foarte importante. Societatea noastră se prăbușește din cauză că nu le respectăm. De exemplu, oamenii nu mai muncesc destul și sunt interesați doar de relații sexuale”, le transmite Radu Baltasiu tinerilor. 

O altă studentă povestește că discuțiile pe marginea unei secvențe violente din Moromeții s-au monopolizat în jurul ideii că, în anumite contexte, lovirea unei femei ar fi justificată. 

Studentele se simt ținte ale comentariilor profesorului pentru felul în care își poartă părul, unghiile și stilul vestimentar.

În plus „ne-a spus la un moment dat că femeile care umblă cu părul desprins, practic, emit semnale că sunt singure și că sunt în căutare de bărbați.”

Mircea Vulcănescu - „un exemplu remarcabil de patriot și un geniu al României”

Studenții cu care am vorbit descriu cursul profesorului Baltasiu drept unul „autoritar”, bazat pe „intimidare” și pe „instaurarea fricii”.

„Cursul său este plin de retorică fascistă", afirmă un tânăr. Studenții susțin că în cadrul cursurilor și seminariilor de Istorie socială, nume precum cel al lui Mircea Vulcănescu, politician condamnat pentru crime de război în perioada postbelică, sunt frecvent aduse în discuție și elogiate. 

O altă tânără din facultate afirmă că în primul an de studii nu știa cine este Mircea Vulcănescu. „Nu știam exact cine e Mircea Vâlcănescu. Mi s-a spus că a jucat un rol important în Școala Sociologică de la București și că a fost un erou, un martir. La un moment dat mi se părea un pic ciudat că ni se vorbea în repetate rânduri de el, la mai multe seminare, până când a căutat o colegă pe Google și mi-a dat un link cu un articol explicativ.”

Radu Baltasiu este pe lista candidaților AUR la alegerile europarlamentare. foto: europarlamentari2024.ro/candidati-aur

Din când în când, studenții sunt încurajați de profesorii seminariști să participe la Școala de Vară de Sociologie Aplicată din București, unde ar putea să îl cunoască pe profesorul Baltasiu „la un nivel mai personal.”

Într-o ediție anterioară a taberei, din 2021, printre vorbitori au fost Dan Puric, Silviu Man și Radu Baltasiu.  

Un alt student dezaprobă „glumele” de la cursul lui Baltasiu, care au în centrul lor violența domestică asupra femeilor. „Glumea că femeile răpite în urma diverselor atacuri istorice au, de fapt, o mare plăcere în a fi luate cu forța și puse cu capul în jos, pe cal.” De asemenea, Radu Baltasiu ar mai susține că „femeile au început să se transforme în bărbați, iar bărbații sunt feminizați, nemaifiind cavalerii de odată.” 

Cursuri cu „antiexemple”: comunitatea gay și imigranții 

Baltasiu și-ar expune părerile la curs și în ceea ce privește comunitatea LGBTQ+, despre care susține că ar fi niște „ciudați”, conform spuselor unui student. 

Momentul e confirmat și de alți studenți. „Ne arăta barbați transgender care au avut operații de îndepartare a sânilor și ne zicea că sunt ciudați.”

De asemenea, materia predată de profesor ar avea și o abordare suveranistă și antieuropeană. „Europa de astăzi este anticreștină”, iar "omul modern fuge de biserică, dar face yoga". În plus „a spus că imigranții fac probleme mari în Germania pentru că violează femei, că este o problemă că se înmulțesc și că «femeile lor, își acoperă trupul pe stradă, dar în pat sunt fabrici de copii»”, relatează studenții.

Tensiunea de la clasă ar fi dată și de faptul că Baltasiu ar folosi un limbaj nepotrivit atunci când un student nu știe răspunsul la o întrebare adresată de el.

„Țara asta oricum e plină de proști, Parlamentul României e plin de proști, conducerea statului e plină de proști, conducerea Universității, în unele cazuri, este plină de proști, a facultății la fel și, printre profesori și doctoranzii lui, unii dintre proștii din țara asta sunt și aici de față cu noi”, reproduce un student reacția profesorului la clasă. 

Studenții pun la îndoială veridicitatea afirmațiilor pe care Baltasiu și colegii lui le fac la seminare și susțin că sunt propagate „idei fasciste” într-o facultate „unde se presupune că trebuie să rămânem open-minded ca sociologi și să nu judecăm subiectiv ce se întâmplă.”

PressOne l-a contactat pe Radu Baltasiu pentru a comenta acuzațiile aduse de studenți și pentru un drept la replică. 

Radu Baltasiu: „E treaba lor, să creadă ce vor”

L-am sunat pe profesorul Radu Baltasiu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universităţii Bucureşti și i-am spus că PressOne a consemnat mai multe mărturii care vizează comportamentul său la cursuri sau anumite remarci pe care le face periodic în fața studenților. Îi spunem și că unii studenți susțin că la cursuri sunt propagate în mod repetat aspecte din discursul extremist al partidului AUR. 

Reporter: „Studenții susțin că vorbiți despre femei într-un mod depreciativ, înțeleg că se insistă asupra rolului tradițional al femeii în societate în timpul orelor de curs, că ar fi ridicate la nivel de piedestal personalități controversate, precum Mircea Vulcănescu, fiind prezentat drept un „erou” sau un „martir” și, de asemenea, că ar fi date drept exemple negative persoanele din comunitatea LGBTQ.  Aș vrea să discutăm despre aceste exemple pe care le dau studenții.

Universitatea București: „Spațiul academic nu poate fi utilizat pentru activități ale indivizilor care promovează ideologii şi acțiuni politice”

PressOne a cerut un punct de vedere și din partea Universității din București, în urma acuzațiilor aduse de studenți. Instituția se situează „în afara activităților politice de partid” și afirmă că „în învățământul universitar, în cercetare şi în manifestările ştiințifice din cadrul Universității, politica poate reprezenta un obiect de investigație, nu şi o formă de acțiune.”

Conducerea atrage atenția că „spațiul academic nu poate fi utilizat pentru activități, de orice fel, ale partidelor politice, ale altor organizații sau ale indivizilor care promovează ideologii şi acțiuni politice”. 

În astfel de situații, precum cea semnalată de mai mulți studenți de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București „se dezice de orice practici care încalcă principiile enunțate mai sus, precum și pe toate celelalte enunțate atât în Carta UB, cât și în legislația în vigoare.” 

Conducerea Universității recomandă studențiilor să sesizeze instituțiilor competente orice fel de  încălcări ale legislației și ale principiilor enunțate în Carta UB și să reclame situațiile de abuz sau discriminare, în conformitate cu Codul de Etică și Deontologie al Universității din București, online, în mod anonim, prin completarea formularului disponibil aici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€