Montaj: Cosmin Creț

"Străinii care ne conduc" în poveștile de propagandă. Exemplul Ucrainei

România este condusă de străini, care îi jefuiesc resursele și o mențin la statutul de colonie” – este una din temele de propagandă cele mai răspândite, în ultimii ani, în România.

PressOne a arătat aici că în ultimii doi ani și jumătate, peste 200 de site-uri au promovat narațiunea “România – colonia Europei“, fie că vorbim de site-urile pro Kremlin sau autohtone, urmărind, printre altele, să creeze imaginea unui stat supus “străinilor”.

Am arătat în al doilea episod al acestei serii că una din țintele propagandei, în România, au fost companiile multinaționale.

Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, a arătat, într-un interviu pentru PressOne, că politicienii români au folosit narațiunile anti-multinaționale în contextul criticilor venite din partea UE, privind nerespectarea principiilor statului de drept. Interviul poate fi citit aici.

Dar România nu este singurul stat est european în care propaganda avansează ideea statului-marionetă, condus de străini. În Ucraina, această temă este parte a unei narațiuni promovate intens atât de media din Rusia, cât și de media pro-rusă din Ucraina – aceea a “statului eșuat”.

Oleksandra Tsekhanovska este analist la Centrul Media pentru Criza Ucraineană (UCMC) și face parte din echipa care cercetează formele de război și agresiune hibridă asupra Ucrainei.

Într-un interviu pentru PressOne, Tsekhanovska a descris cum este promovată în media rusească și în cea din Ucraina una din cele mai importante narațiuni de propagandă privind țara sa – “Ucraina, stat eșuat”. Și, cum, la un moment dat, una din temele care se desprind din ea este tocmai statul condus de “străini”.

Potrivit cercetărilor UCMC, această narațiune a reprezentat 22% din toate emisiunile dedicate Ucrainei, pe primele 3 canale de televiziune din Rusia în perioada 2014-2017.

Și în acest caz, una din temele conexe narațiunii este aceea a statului “marioneta străinilor”, și incapabil să se guverneze ca stat suveran.

Reporter: În ce sens este prezentată Ucraina drept un “stat eșuat” de mass-media care promovează această narațiune? La ce anume a eșuat, conform organelor media care promovează narațiunea?

Oleksandra Tsekhanovska: “Statul eșuat” este una dintre primele șase modele narative despre Ucraina promovate de Kremlin prin toate mijloacele de comunicare disponibile.

Televiziunea este de departe cea mai eficientă în ceea ce privește acoperirea și controlul. 57% din publicul rus consideră televiziunea ca fiind principala sursă de știri; această sursă funcționează ca un sistem centralizat, unde canale de top – Canal 1, NTV – sunt, datorită structurii pieței media, sub controlul efectiv al guvernului.

Cercetarea efectuată de grupul HWA a arătat, de asemenea, că inclusiv canalele private, care ar trebui să ofere concurență în ceea ce privește conținutul, nu îndeplinesc această funcție – de fapt, agenda și, adesea, chiar formularea sunt aceleași cu a canalelor de presă menționate mai sus.

În timp ce rețelele sociale și Internetul sunt, în general, mai greu de controlat și, prin urmare, mai puțin convenabile pentru promovarea politicii dorite într-o manieră centralizată, inițiativele legislative recente din Rusia demonstrează că Moscova își consolidează rapid controlul asupra mediului online.

Interzicerea mesagerilor anonimi, cenzura strictă (incluzând pedepse pentru repostări pe rețelele de socializare), care permit izolarea segmentului rus de Internet – toți acești pași îi asigură guvernului accesul spre un paradis informațional. Unul dintre principiile cheie ale unui astfel de “paradis” este unanimitatea în chestiuni sensibile.

Acest lucru poate fi observat și în cazul narațiunii “Ucraina – stat eșuat”. Cercetările noastre arată că a reprezentat 22% din toate emisiunile dedicate Ucrainei pe primele 3 canale de televiziune din Rusia în perioada 2014-2017.

O monitorizare suplimentară a demonstrat constanța acestei tendințe; de fapt, în perioada 2018-2019, datorită mediatizării extinse și distorsionate a campaniei prezidențiale și a alegerilor, a fost aplicată și mai intens.

Retorica în sine poate fi împărțită în 5 teme principale:
– “Guvernul Ucrainei este slab și corupt” și este prezentat ca fiind de fațadă și lipsit de putere instituțională;
– “Viața în Ucraina este periculoasă“;
– “Economia se destramă“;
– “Oamenii sunt dezamăgiți de guvern“;
– “Susținătorii Rusiei sunt uciși și terorizați în Ucraina

Această structură permite mass-media din Rusia să facă legătura între mesaje din categoria “Ucraina – stat eșuat ” și alte mesaje despre Ucraina.

Montaj: Cosmin Creț

De exemplu, ideea unui guvern complet incapabil este strâns legată de discursul de tipul “Ucraina – marionetă occidentală“. Din această perspectivă atent construită, din moment ce Ucraina este incapabilă să se guverneze ca stat suveran, ea rămâne sub influența străină – occidentală.

Această combinație permite, de asemenea, consolidarea unei imagini ostile a Occidentului, în special a SUA, catalogată ca fiind în mod constant amestecată în afacerile altora.

Legătura similară între diferite discursuri demonstrează apartenența lor la un sistem, în care fiecare parte amplifică o altă parte pentru a crea o viziune unitară și prefabricată asupra lumii.

– Care este scopul acestei narațiuni? Cine beneficiază de răspândirea sa?

– Ideea Ucrainei ca “stat eșuat” este un pretext cheie folosit de oficialii ruși – și, prin urmare, promovat de către mass-media controlate de stat din Rusia – pentru a-și justifica politica agresivă care a dus la ocuparea Crimeei și a unor părți din regiunea Donețk și Luhansk.

Insinuarea presupusei incapacități ucrainene de guvernare este folosită ca o bază pentru un pas următor, conform căruia Kievul ca centru incapabil de autoritate ar trebui înlocuit – de către Moscova.

Negarea suveranității ucrainene este profund înrădăcinată în discursul politic ales de guvernul de la Kremlin, care încearcă din răsputeri să impună Federația Rusă ca un imperiu modern și nu percepe Ucraina ca pe un actor independent și un subiect al relațiilor internaționale, ci ca un obiect în zona de influență a acestuia.

Oficialii de rang înalt, inclusiv președintele Rusiei, au susținut în repetate rânduri că Ucraina nu este un stat independent, că ucrainenii și rușii sunt “frați” – sau chiar o națiune.

Retorica de tipul “Ucraina – stat eșuat” este o dezvoltare logică a acestei abordări, care a intrat în joc în momentul în care Ucraina a început să facă pași către integrarea europeană și euroatlantică.

– Cum combat mass-media și societatea din Ucraina această retorică?

– Una dintre caracteristicile principale, și în acelasi timp periculoase, ale retoricii rusești este răspândirea ei către publicul larg, nu numai în interiorul granițelor rusești, ci și în Ucraina, care este o țintă pentru dezinformare și propagandă.

Devine extrem de important să se promoveze ideea de “stat eșuat” nu numai publicului de acasă, justificând astfel încălcările dreptului internațional, ci și în Ucraina, afectându-i astfel rezistența.

Canalele de comunicare folosite în acest scop pot fi împărțite în două categorii: ruse și pro-ruse. Prima dintre ele este parțial constituită de posturile TV menționate anterior, iar cea de-a doua – de canalele ucrainene deținute de oligarhi care au legături strânse cu Rusia și sprijină forțele politice pro-ruse, exemplul cel mai clar fiind V.Medvedchuk și Y.Boiko, liderii partidului ucrainean de opoziție denumit Platforma de opoziție – Pentru viață.

Pentru a combate răspândirea dezinformării, guvernul ucrainean a interzis canalele ruse responsabile pentru aceasta din rețelele sale de cablu și a impus sancțiuni limitative și în cazul canalelor ucrainene NEWSONE și 112, deținute de V.Medvedchuk.

Întrucât rețelele de socializare pot deveni și ele o platformă pentru răspândirea dezinformării, inclusiv a retoricii de tipul “stat eșuat“, accesul a fost de asemenea interzis rețelelor ruse VK.com și Odnoklassniki, care au fost utilizate în mod repetat pentru a alimenta sentimentul anti-ucrainean în cursul campaniilor centralizate.

Efectuarea unor astfel de campanii a devenit posibilă datorită inițiativelor legislative ruse menționate mai sus, care oferă accesul deplin la datele utilizatorilor pentru serviciile de securitate ruse – de care acestea au abuzat în numeroase ocazii, inclusiv prin vizarea soldaților ucraineni și a familiilor acestora.

Deși limitarea influenței nocive este esențială, este extrem de important ca guvernul, mass-media și societatea în ansamblul său să contracareze retorica de tipul “stat eșuat“.

Cel mai eficient mod de a realiza acest lucru presupune promovarea unei imagini pozitive, clare și concise, bazată pe realizări specifice și capacități instituționale.

Cu toate acestea, comunicarea eficientă și de calitate a acestor realizări, mai ales atunci când vine vorba despre câteva reforme destul de reușite, cu privire la care cetățenii ucraineni și publicul internațional nu sunt destul de informați, rămâne și ea un element cheie al acestui sistem de apărare informațională.

Sorin Ioniță, președintele ExpertForum arăta, într-un interviu pentru PressOne, care sunt tiparele pe care funcționează propaganda în Europa de Est, subliniind că Ucraina, alături de statele baltice, sunt diferite de România, Polonia sau Republica Moldova.

În primele, guvernele naționale au decis și promovat strategii de contracarare a propagandei, în timp ce la noi sau la polonezi, politicienii aflați la guvernare adoptă retorica propagandei, atunci când le folosește.

În interviul citat, referindu-se la România, Sorin Ioniță afirmă că “cel puțin jumătate, dacă nu mai mult, din fake news, dezinformare, temele astea globale adaptate la context local, vin de la liderii politici ai noștri, de la principalele partide de guvernământ“.

Puteți citi interviul integral aici.

Angela Grămadă, președinte al asociației Experts for Security and Global Affairs (ESGA), arată că promovarea noțiunii de “stat eșuat” a existat și în Republica Moldova, însă în alte forme, și, de data asta de către politicieni locali, unul din scopuri fiind demobilizarea populației.

Stat eșuat a apărut ca și concept de mai multe ori în trecut, dar și în prezent. De cele mai multe ori în perioade de crize politice, atunci când era contestată legitimitatea unei guvernări sau alteia. Statul eșuat se regăsea în discursurile publice ale unor foști sau, încă, actuali politicieni pentru a impresiona publicul“, explică Angela Grămadă.

Ea a arătat că unul din efectele demobilizării este emigrarea:

Există perioade în care cetățeanul devine imun la procese politice, nu își mai asumă angajamente sociale. Dar cel mai grav este că decide să emigreze și o face conștient, în locuri unde nu este nevoie ca să își asume astfel de misiuni sociale. Doar puțini sunt cei care decid să revină și să reintre în acest circuit de responsabilitate socială“.

Ea mai explică și că o mare parte a inițiativelor care încearcă să contracareze efectele unor astfel de narative vin dinspre societatea civilă.

Cea mai bună metodă de contracarare este educația civică și contribuția la mărirea nivelului de cultură politică. Plus, responsabilizarea politicienilor prin alegeri și alte mecanisme de control.

De cele mai multe ori aceste inițiative aparțin societății civile, rar și unor actori politici independenți. Dar și în acest caz, autoritățile guvernamentale pot găsi soluții optime pentru ei.

Și anume: atentate la imaginea societății civile independente, transformarea acestei <elite sociale>, educate, conștiente, în <mâncători de granturi>.

O altă strategie este propunerea unor beneficii dacă aceștia se aliază sau trec de cealaltă parte. Și această strategie nu are rolul de a nimici orice dezbatere publică, ci de a o transforma, în sensul de a-i diminua importanța, de a explica lucrurile altfel cu ajutorul societății civile“.

“Străinii care ne conduc” în poveștile de propagandă. Exemplul Ucrainei este a treia parte din MANUALUL DEZINFORMĂRII. ROMÂNIA, 2019. – o serie de articole susținută de Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...