"Multinaționalele ne distrug resursele". O poveste cu propagandă care nu se mai termină

"Corporațiile străine fac legea în România. Țara este condusă de străini, care îi secătuiesc avuțiile. Firmele românești vor fi scoase de pe piață sau închise. Nu vom mai găsi produse locale în piețe și vom fi obligați să cumpărăm doar de la supermarketuri. Patronii firmelor românești sunt arestați, pentru a lua corporațiile străine contractele. ONGiști, soroșiști, angajați ai multinaționalelor schimbă rezultatele alegerilor!"

Sunt doar câteva din variantele pe care le-a luat propaganda împotriva corporațiilor multinaționale cu sediul în România, în ultimii ani. Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, arată într-un interviu pentru PressOne că politicienii români au folosit narațiunile anti-multinaționale în contextul criticilor venite din partea UE, privind nerespectarea principiilor statului de drept.

De altfel, după arestarea fostului lider PSD, Liviu Dragnea, mai multe publicații care răspândesc propagandă și dezinformează au rostogolit această explicație: Multinaționalele l-au pedepsit pe Liviu Dragnea pentru curajul de a le fi înfruntat!

În a doua parte a Manualului dezinformării aflăm cum a fost instrumentată în România propaganda împotriva multinaționalelor. Nu discutăm în acest text despre cultura organizațională sau orarul de lucru al angajaților companiilor multinaționale, ci despre acele articole publicate pe site-uri de propagandă, și care sunt conexate cu narațiunea strategică "România – colonia Europei/Occidentului".

Infografic: Cosmin Creț.

Să recapitulăm. În primul episod al acestei serii, am aflat că, în ultimii doi ani și jumătate, peste 200 de site-uri au răspândit în spațiul public din România materiale de propagandă și dezinformare.

Nicolae Țîbrigan, expert în analiza informațiilor la Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) a explicat pentru PressOne cum ajunge o narațiune de propagandă să devină credibilă. Țîbrigan a mai arătat că:

  • Narațiunea e un curent de teme lansate de către un emițător cu anumite interese, fie electorale, fie strategice, fie pecuniare, respectiv clickbait, cu scopul de a amplifica mesaje și de a crea opinii.

  • "România – colonia Europei" este o narațiune strategică – adică un curent de teme lansat inițial cu scopul de a crea sentimentul de opresiune al populației locale pentru a determina decidenții politici să aloce mai puțini bani pentru sectorul de apărare.

Dacă doriți să citiți detalii despre propaganda anti UE din România, puteți să citiți primul episod al seriei Manualul dezinformării. România 2019 aici.

Multinaționalele sunt, și ele, folosite în instrumentarul de propagandă din România. De fapt, sunt un dușman atât de "bun", încât o parte din campania unor partide locale pentru europarlamentare s-a bazat pe propaganda împotriva multinaționalelor.

Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic a analizat pentru PressOne felul în care este instrumentată imaginea corporațiilor de către anumite surse media care distribuie propagandă și dezinformare.

Reporter: Cum sunt portretizate corporațiile străine în publicațiile care răspândesc propagandă și/sau dezinformare în România?

Ileana Racheru: Multinaționalele sunt descrise ca instrumente de colonizare a României de către state occidentale, de extragere a resurselor de orice fel din Romania.

Acestea mai sunt descrise și ca unelte de exploatare prin muncă a românilor.

Multinaționalele sunt și cele care au înlocuit și pentru care au fost falimentate fabricile românești din perioada comunistă, care ofereau românilor produse bune și originale. Multinaționalele nu plătesc taxe către statul român, își ascund profiturile în off shore...

Montaj: Cosmin Creț

- De ce sunt multinaționalele un dușman "bun" pentru propagandiști? 

- Propaganda este realizată de un stat A (străin) are ca obiectiv mobilizarea cetățenilor unui stat B pentru a acționa împotriva intereselor acestuia.

Altfel spus, obiectivul propagandei este de a înlocui un război clasic cu unul soft și mult mai puțin costisitor, de a transforma cetățenii statului victimă în soldați care luptă împotriva acestuia, fără a fi conștienți de faptul că fac rău tocmai entității căreia îi aparțin.

Cu acest scop sunt transmise mesaje care trebuie să creeze clivaje între cetățenii unui stat pe diverse teme care nu sunt de importanță majoră, sau stringente, sau care pur și simplu pornesc de la probleme false. Propaganda încearcă să dividă societățile și exploatând ideea unor inamici străini.

Pe site-urile de propagandă, România și românii sunt amenintați de următorii inamici externi: SUA, UE, ungurii (din România), Ungaria, Rusia și multinaționalele. Deloc întâmplător, am menționat și Rusia.

Chiar Sputnik spune că România ar putea deveni ținta unei agresiuni (nu știm de ce natură) a Moscovei, dacă nu renunță la scutul antirachetă, care este descris în mod fals ca fiind construit pentru a ataca Rusia.

"În România e foarte vizibil ceea ce eu numesc un ecosistem al dezinformării. Din el fac parte site-urile tipice sau oficiale de propagandă, cum este Sputnik, site-uri obscure de știri care prezintă viziuni și narative favorabile Kremlinului, precum şi site-uri marginale, cu teorii ale conspirației care răspândesc aceleași elemente narative și folosesc aceleași tehnici", explica pentru PressOne, într-un interviu, Corina Rebegea, expert CEPA.

Dacă doriți să citiți mai multe detalii despre un adevărat ecosistem al propagandei pro Kremlin în România, puteți citi aici interviul integral.

- Cui folosesc aceste narațiuni? Ce se urmărește cu ele?

- Narațiunile folosesc atât Rusiei, cât și unor actori politici interni. Rusia este interesată să cultive imaginea unei Românii care este în colaps total, care nu îi mai poate apăra pe români, care sunt lăsați pradă străinilor din multinaționale, politicienilor corupți, unor instituții ineficiente, unei educații proaste...

Politicienii români au folosit narațiunile anti-multinaționale în contextul criticilor venite din partea UE ca răspuns la măsurile legislative menite să destructureze statul de drept.

- Care credeți că este cea mai bună metodă pentru a contracara dezinformarea de acest tip?

- O primă măsură ar putea fi desfășurarea unor campanii de informare a publicului cu privire la efectele și modul de funcționare al propagandei.

O a doua ar fi dezvoltarea presei de calitate, care nu are nevoie de investiții venite din "buzunare" politice sau ale unor moguli. Presă care să se susțină din donații individuale, ale unor companii care nu pun condiții cu privire la conținut. Dar și pentru aceasta este nevoie de o campanie de informare a publicului cu privire la importanța existenței presei independente...

De ce spun acest lucru? Pentru că, adesea, în goana dupa sporirea numărului de accesări, pentru a obține contracte de publicitate, presa mainstream preia conținut de propagandă de pe site-uri obscure.

Și mai este o măsură de bun simț, care trebuie avută în vedere de orice cetățean: informarea din cât mai multe surse.

***

Jurnalistul Marian Voicu scrie în volumul său Matrioșka minciunilor. Fake news, manipulare, populism (Editura Humanitas, 2018) că una din explicațiile propagandistice oferite de mai multe televiziuni, în timpul protestelor din ianuarie-februarie, 2017, din România, a fost că acestea ar fi finanțate de miliardarul George Soros și multinaționalele din România, care și-ar fi obligat angajații să meargă la proteste.

Tot Voicu menționează în volumul său că 1640 de reclamații adresate Consiliului Național al Audiovizualului în acea perioadă nu au mai ajus să fie discutate de către instituția care ar trebui să vegheze la respectarea legii audiovizualului. Motivul? "Faptele s-au prescris".

Însă nu doar televiziuni din România produc conținut de propagandă. "Cea mai elaborată dezinformare a putut fi urmărită în cea mai importantă emisiune de propagandă a Kremlinului, prezentată de Dmitri Kiseliov", scrie Marian Voicu.

În conținutul emisiunii, vocea care prezintă „realitatea” din România pentru ruși spune: "Agricultura, industria, companiile nu reușesc să facă față companiilor din vest, iar producția de petrol a fost sistată – iată un efect secundar al intrării în UE".

Puteți citi mai multe despre volumul Matrioșka minciunilor. Fake news, manipulare, populism (Editura Humanitas, 2018), semnat de jurnalistul Marian Voicu, aici.

***

Fun fact. Vloggerul Zaiafet a publicat zilele trecute un episod în care descrie impactul covârșitor pe care îl are propaganda asupra descoperirilor științifice, în fostul URSS. Îl puteți urmări mai jos:

"Multinaționalele ne distrug valorile. O poveste cu propagandă care nu se mai termină" este al doilea episod din MANUALUL DEZINFORMĂRII. ROMÂNIA, 2019. - o serie de articole susținută de Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.