Ştii de la SRI. Și la ce te ajută că știi

Codruţa Simina

Redactor

„În momentul în care primim informări, le citim și ne considerăm informați.”

Fraza rostită la cel mai înalt nivel al puterii executive a lăsat o țară întreagă fără cuvinte. Unii au numit-o antologică. Ce-ați spune dacă este pur și simplu adevărată?

După ce, săptămâna trecută, Comisiile parlamentare de control al SRI au dat publicității detalii privind informările pe care SRI le-a trimis unor autorități centrale și locale cu privire la favorizarea firmei Hexi Pharma, am mers pe firul acestui proces informativ.

Am descoperit astfel că, involuntar, președintele Iohannis dădea glas unei stări de fapt: nu există nici o lege și nici o procedură care să oblige autoritățile să ia vreo măsură după ce primesc o informare îngrijorătoare de la SRI. Și nici mecanism instituțional care să verifice reacția celor informați nu există.

Le citesc şi se consideră informaţi.

*

În 18 mai, site-ul Euractiv.ro a publicat un raport al Comisiilor parlamentare de control al SRI. Potrivit acestui document, cândva, între 2011 și 2016, SRI a trimis şi unor autorităţi locale informări privind contracte de achiziții publice atribuite preferențial firmei Hexi Pharma.

Singurele autorități locale care au primit asemenea informații ar fi fost președintele Consiliului Județean Vâlcea, președintele Consiliului Județean Cluj și prefectul de Cluj.

În tentativa de a reface eventualele consecinţe ale acelor informări, PressOne i-a contactat pe toți cei care au condus Consiliul Județean Cluj în perioada evidențiată.

Așa am aflat că, de mai bine de un an încoace, niciunul dintre demnitarii aflați în fruntea județului Cluj nu a avut acces la informările transmise de SRI.

În paralel, aceste persoane au gestionat bugetul județului, care depăşeşte 150 de milioane de euro pe an, precum și proiecte de infrastructură majore, aflate în diverse stadii de întârziere.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”

ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

Tot datorită acestui demers am mai aflat un element esențial.

Demnitarii și funcționarii publici cărora funcția le dă dreptul de a primi informații clasificate de la SRI trebuie să obțină o autorizație de acces din partea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS).

Autorizația se acordă pe o perioadă de maximum 4 ani și se pierde odată cu funcția.

Obținerea autorizației de la ORNISS durează destul de mult și, din această cauză, ultimii doi președinți ai CJ Cluj – Mihai Seplecan (fost PNL) și Marius Mânzat (PNL) – nu au reușit s-o obțină: Seplecan, fiindcă a deținut funcția doar câteva luni, iar Mânzat, deoarece încă nu s-au încheiat verificările la care este supus în acest sens.

Mai mult, pentru că Mânzat nu candidează pentru această funcție la alegerile din 5 iunie, președinte al Consiliului Județean va fi altcineva peste mai puțin de o lună. Iar cel nou – ați ghicit – va începe și el procedura de autorizare ORNISS.

Cine nu poate primi autorizaţie de la ORNISS

„Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:

a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;

b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;

c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul sau de trai şi veniturile declarate;

d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;

e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;

f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;

g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;

h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;

i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.”

Extras din Regulamentul ORNISS pentru autorizarea accesului la informații secrete

*

Am vrut să aflăm de la ORNISS ce reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj au avut acces la informările transmise de SRI din 2004 încoace.

Dar, potrivit purtătorului de cuvânt al ORNISS, Simona Caraiani, statutul de securitate al unei persoane nu este o informație de interes public.

Așa că i-am contactat pe foștii președinți ai CJ Cluj. Niciunul nu își amintește să fi fost informat cu privire la contracte de achiziții publice câștigate de Hexi Pharma. Unii susțin că nu-și amintesc nici dacă aveau voie să citească informările primite de la SRI.

Președinte al Consiliului Județean în perioada 2008-2012, actualul senator PNL Alin Tișe candidează din nou pentru această funcție la alegerile din 5 iunie.

Spune că nu-și aduce aminte să fi primit vreo informare și, chiar dacă ar fi primit, susține că nu avea ce măsuri să ia.

Senatorul Alin Tișe își dorește încă un mandat la șefia județului.

– Domnule Tișe, ați avut autorizație ORNISS în perioada în care erați președintele CJ Cluj?

– Cred că da.

– Credeți sau ați avut?

– Cred că aveam… Aveam de când eram prefect.

*

Potrivit regulamentului ORNISS, autorizația de acces la informații clasificate se retrage la finalul mandatului public.

Surse din administrație au declarat pentru PressOne că, în perioada în care Alin Tișe a condus Consiliul Județean Cluj, consiliera sa Ligia Câineanu a avut, de asemenea, acces la datele secrete transmise de SRI. Ea este acum membru în Consiliul de Administrație al Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca.

Nu este limpede ce măsuri ar fi putut să ia consiliera președintelui CJ Cluj, ținând cont că ea nu avea atribuții executive. Mai mult, conținutul acestor informări nu putea fi divulgat.

Nici liberalul Horea Uioreanu, care a venit după Tișe la șefia județului Cluj, nu-și amintește să fi primit informații legate de compania Hexi Pharma:

– Nu îmi aduc aminte. Dar dacă s-ar fi referit la spitalele din subordinea Consiliului Judeţean, sigur ar fi urmat un control, cum s-a făcut de fiecare dată în urma acestor informări.

– Pe baza acestor informaţii, puteați să dispuneți controale în spitalele din subordinea Consiliului Județean?

– Puteam și fără informații, în orice instituție din subordinea CJ, cum s-au făcut pe diverse tematici. Dar când veneau sesizări scrise, indiferent de la cine – cetățeni, presă, SRI, alte instituții -, ele se controlau dacă sunt veridice și se luau măsuri dacă se adevereau. Și se răspundea celor care au făcut sesizarea.

În luna mai 2014, Horea Uioreanu (foto) a fost reținut și apoi arestat, fiind acuzat de luare de mită. Ulterior, singurul șef al județului care a mai avut acces la informații clasificate a fost Ioan Oleleu (PSD).

Mandatul lui Oleleu a durat până la mijlocul lunii iulie 2015, când a demisionat.

De atunci, singura persoană din Consiliul Județean Cluj care are acces la informații secrete este un funcționar public, al cărui nume nu-l ştim.

Potrivit unui răspuns oferit de CJ Cluj la solicitarea PressOne, 5 aleși și 3 funcționari publici au avut acces la informările SRI din 2004 și până în 2016. Numele lor, potrivit instituției, reprezintă date personale și nu pot fi comunicate.

Mai multe surse din administrație au confirmat pentru PressOne că, în mandatul lui Horea Uioreanu, și consilierul său Răzvan Pop era autorizat de ORNISS să aibă acces la informări secrete. Răzvan Pop este cel care, potrivit DNA, păstra evidența mitei încasate de Uioreanu într-un fișier Excell cu parola… 123.

Merită adăugat că, în ultimele două mandate, adică între 2008 și 2016, un președinte și un vicepreședinte al CJ Cluj au fost condamnați pentru corupție.

*

La Prefectura Cluj, situația este asemănătoare. Iată răspunsul oficial pe care l-am primit de la această instituție, mostră de comunicare publică referitoare la un subiect de interes național:

Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, în calitate de beneficiar legal al unor informaţii furnizate de către SRI, a fost informat cu privire la unele probleme în ceea ce priveşte sănătatea publică în judeţul Cluj.

În ceea ce priveşte cele semnalate, prefectul judeţului Cluj a valorificat informaţiile primite respectând prevederile legale în vigoare, prin comunicări cu instituţiile abilitate ale statului.

De asemenea, precizăm că, din punct de vedere al conţinutului, informările primite de la SRI, indiferent de subiectul lor, sunt supuse anumitor condiţionalităţi legale.

*

Prefectul Gheorghe Vușcan a refuzat să ofere detalii. Am încercat să aflăm de la alți prefecți ce presupune „valorificarea” acestor informații: le-am spus că ne interesează procedurile, nu conținutul documentelor.

Prefectul de Constanța, Adrian Nicolaescu, ne-a cerut o solicitare scrisă în baza Legii 544 pentru a răspunde la această întrebare simplă. Prefectul de Alba, Cornel Murg, ne-a promis că va reveni cu un telefon. N-a mai făcut-o.

Ne-a lămurit președintele Consiliului Județean Hunedoara, liberalul Adrian David. El a confirmat că nu există o procedură scrisă sau o reglementare care să impună adoptarea unor măsuri pe baza informațiilor primite de la SRI.

„Ar trebui ca fiecare dintre noi să procedeze ca și cum ar fi aflat informația asta de la un apropiat. Să o verifice și să dispună măsuri. Dar nu există o procedură scrisă pentru asta. Nu există obligația de a răspunde sau de a lua măsuri. Este la latitudinea fiecăruia”, a explicat David.

El a insistat că reacția instituțională depinde foarte mult de stilul de lucru al conducătorului: „Eu verific întotdeauna și am instrumente de control și audit. Nu știu dacă se poate impune un standard de procedură în cazul acestor informații, care au un caracter general. Depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi”.

*

Notă. Pentru realizarea acestui material am discutat cu mai mulți funcționari publici cu vechime. Majoritatea nu vor să vorbească decât off the record, mai ales dacă în dialog intervine termenul SRI.

Teama lor este dublată de o carență profundă a administrației publice din România: lipsa oricărui sistem de penalizare pentru incompetență.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€