Sticletele, cântărețul favorit al braconierilor

Laurențiu Manolache

Redactor

Spre deosebire de urmăririle din romanele sau din filmele polițiste, în care sticleții îi prind pe răufăcători, în natură este invers. Când sunt prinse, păsările sunt practic condamnate la moarte.

Plăcut ochiului și urechii, sticletele este specia întâlnită cel mai des în comerțul ilegal cu păsări sălbatice din România, spune Dorin Damoc (34 de ani), biolog la Societatea Ornitologică Română (SOR) și managerul proiectului Aripi Libere, care a vizat acest tip de tranzacții, dar și braconajul asociat lor.

Scatiul, cinteza, florintele și câneparul sunt, după sticlete, speciile găsite cel mai frecvent în acest negoț, enumeră biologul.

Deseori, după ce capturează păsările cu ajutorul unor capcane, braconierii le taie din pene ori le leagă cu sârmă aripile la spate. Apoi, le livrează comercianților pentru a fi vândute la negru, afirmă site-ul SOR.ro. Prețurile, în jur de 10 lei, sunt mult mai mici decât în magazinele specializate.

Totuși, ceea ce pare inițial un chilipir este, de fapt, o afacere proastă. „Cele mai multe păsări capturate și ținute de către amatori nu supraviețuiesc mai mult de câteva luni”, afirmă Dorin Damoc.

Biologul Dorin Damoc. Foto: Lucian Muntean

„Locul unei păsări sălbatice este în libertate. Păsările sunt printre vietățile cu cea mai mare mobilitate de pe planetă. Privarea de libertate și închiderea unei păsări – care se deplasează în mod obișnuit sute sau mii de kilometri – într-o colivie reprezintă o problemă de etică.

Dacă e necesar să enumerăm neajunsurile, lipsa spațiului, lipsa altor păsări, lipsa unui ciclu de viață normal, apropierea de oameni, stresul, lipsa unei diete diverse sunt multe dintre problemele unei păsări închise în colivie”, explică biologul.

Din aprilie 2016 până în iunie 2017, cât a durat proiectul Aripi Libere, Dorin Damoc și un alt biolog de la SOR, Dani Drăgan, au cutreierat locuri din București unde erau tranzacționate la negru păsări sălbatice.

De cele mai multe ori au fost însoțiți de comisarul Mircea Pupăză, de la Garda Națională de Mediu, și de reprezentanți ai Poliției sau ai Jandarmeriei.

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Un text publicat pe site-ul SOR.ro arată că:

„Într-o zi de sâmbătă, puteau fi găsite la vânzare și 200 de exemplare, din mai multe specii: sticleți, scatii, cinteze, mugurari etc. Mai mult, în piețe se vindeau și capcane pentru a bracona cu succes aceste specii”. 

Autorii aceluiași text avertizează:

„Am descoperit că prea puțini oameni știau că fac o ilegalitate atunci când cumpărau o astfel de pasăre”.

La jumătate de an de la încheierea proiectului Aripi Libere, Dorin Damoc declară pentru PressOne că nu exclude ca vânzarea de păsări sălbatice, existentă inițial în mai multe piețe din București, să fi apărut din nou în două locuri.

„Din câte cunoaștem, în piețele Filaret și 16 Februarie este posibil să mai fie activități de vânzare ilegală.”

Sticlete capturat de braconieri, iar apoi confiscat de Mircea Pupăză, comisar la Garda Națională de Mediu. Foto: SOR

„Ce ne dorim? Ce s-a întâmplat în Marea Britanie din 1982.

Crescătorii de păsări cântătoare să fie obligați prin lege să aplice pe piciorul păsărilor un inel închis. De ce? Pentru că acest tip de inel se poate amplasa doar de crescători, în primele zile de viață ale păsării. Atunci, ligamentele sunt flexibile, moi, și permit amplasarea acestui inel. După… nu se mai poate.

Iar orice pasăre scoasă la vânzare care nu are acest inel provine clar din natură, a fost braconată. De aceea, orice autoritate va putea reține un vânzător ilegal de păsări, un braconier sau un om care deține ilegal o pasăre sălbatică.” 

Fragment dintr-un text publicat pe site-ul SOR.ro

Sticlete în libertate. Foto: Dreamstime / Vitaly Ilyasov

O piticanie de pasăre

Sticletele (Carduelis carduelis) este mai mic și decât o vrăbiuță. Are lungimea între 12 și 13,5 centimetri și cântărește între 9,5 și 24 de grame, indică Dorin Damoc.

„La noi în țară, sticletele este o specie rezidentă și poate fi întâlnit tot timpul anului. În sezonul rece, sticleții se strâng în stoluri și se deplasează în căutare de hrană.” 

Habitatul speciei este unul variat. „Păduri rare sau margini de pădure, zone cu tufișuri și arbori, vegetație arboricolă de la marginea drumurilor, pășuni cu copaci împrăștiați, livezi, copaci și tufișuri din zone agricole, parcuri și grădini”, îl descrie biologul.

Sticleții, specie monogamă, cuibăresc din aprilie până la începutul lui august. Între sexe nu sunt deosebiri vizibile de la distanță. Femela construiește cuibul, iar „masculul ajută prin colectarea de material”, spune Dorin Damoc.

Femela depune între patru și șase ouă. Puii scot capul din găoace după 9-12 zile. După o perioadă care variază între 13 și 18 zile, noua generație sare din cuib, dar pentru încă minimum 10 zile primește hrană de la părinți, detaliază biologul.

„Majoritatea dietei constă în diverse semințe, muguri și fructe. Consumă și insecte – artropode.”

Dorin Damoc spune că, în afară de braconieri, și unele specii de păsări răpitoare, precum uliul păsărar și ereții, pot să prindă sticleți.

O galerie foto cu sticleți:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€