Statul român îşi pune toate ouăle într-un singur coş: "Vor avea 10 miliarde de euro care se vor putea cheltui oricum"

Raluca Pancu

Redactor

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, 6 iunie, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) − o Societate pe Acţiuni (SA) al cărei capital social de pornire va fi format din pachetele pe care statul le deţine la 33 de societăţi de importanţă naţională, plus suma de 9 miliarde de lei.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 174 de voturi „pentru”, 98 de voturi „împotrivă” şi 3 abţineri, într-o atmosferă tensionată, marcată de critici puternice din partea opoziției, care a anunțat că îl va ataca la Curtea Constituțională a României (CCR).

Forma finală a legii diferă față de cea votată de senatori. Textul a suferit modificări importante în Comisia Economică a Camerei Deputaților, cu o zi înainte de a fi dezbătut în plen.

Fostul premier Victor Ponta a fost cel mai vehement critic al înfiinţării FSDI, despre care a afirmat că este „cel mai mare furt din averea statului român din istoria sa”.

El a spus că această idee i-a fost impusă lui Liviu Dragnea de un grup de afaceri din Israel şi Rusia. În replică, preşedintele PSD a negat că ar fi discutat despre acest fond în timpul vizitelor sale în Israel.

Ce prevede legea: Consiliu de Supraveghere numit de ministrul Finanţelor

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi organizat ca o societate pe acțiuni, deținută în întregime de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Capitalul social va fi format prin aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni deţinute de stat la 33 de societăţi românești, precum şi din aport în numerar, în valoare de 9 miliarde de lei. (Lista celor 33 de societăţi o găsiţi la finalul acestui articol, împreună cu cifrele de afaceri şi profitul net pe ultimul an pentru care există date oficiale.)

”FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Strategia investițională a FSDI va fi aprobată de către Guvern și va viza 5 indicatori:

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Fondul va fi administrat într-un sistem dualist, de către un Directorat format din 7 membri, desemnaţi de un Consiliu de Supraveghere compus din 9 membri, numiţi prin ordin de ministrul Finanţelor.

Potrivit legii adoptate de Camera Deputaților (care e for decizional), Fondul nu va beneficia de garanții guvernamentale și de nici o altă formă de sprijin din partea statului.

Dragnea îşi contrazice propria declaraţie din 2017: „Nu am discutat despre Fond în Israel”

Proiectul privind înființarea FSDI a fost anunțat de Liviu Dragnea încă din campania pentru alegerile parlamentare din 2016.

Ulterior, pe 13 iulie 2017, preşedintele PSD scria pe Facebook, la finalul vizitei sale oficiale în Israel, că discutase cu premierul Benjamin Netanyahu despre atragerea capitalului israelian în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții:

„Astăzi am avut plăcerea de a discuta cu Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Statului Israel și ministru al Afacerilor Externe, despre oportunitățile de a consolida cooperarea noastră prin atragerea #capitalului israelian în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar și în alte sectoare ale #economiei românești”.

Miercuri, 6 iunie 2018, după adoptarea proiectului de lege privind înființarea FSDI, Dragnea şi-a negat această declaraţie din vara lui 2017.

Întrebat dacă oficialii de la Tel Aviv s-au arătat interesați de acest Fond în timpul vizitelor sale în Israel, preşedintele PSD a replicat:

„Nu am discutat despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții în Israel”.

Politizat și fără control al performanței

Legea de înfiinţare a FSDI ridică din start mai multe semne de întrebare, şi asta pentru că:

Vosganian (ALDE): „Până acum era rău că nu mergeam pe economia de piață, acum e rău că de ce mergem pe economia de piață”

După votul final dat de deputaţi, Liviu Dragnea a susţinut că FSDI va contribui serios la creșterea Produsului Intern Brut (PIB):

„Pe noi ne interesează ca aceste companii să se dezvolte mult mai bine și mult mai sănătos, pentru că va fi o administrare cu influență politică spre zero.

În cele două structuri de conducere vor fi selectați și numiți profesioniști, oameni cu experienţă.

Este inadmisibil ca companii importante, an de an, să stea cu bani în bănci pe care să nu îi folosească pentru dezvoltarea proprie și pentru dezvoltarea economiei”.

Ministrul Eugen Teodorovici.

La rândul său, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a apărat proiectulde lege, spunând că FSDI nu a fost creat pentru a fura banii românilor, aşa cum reclamă opoziţia.

În schimb, el a admis că nu va exista o limită până la care vor putea fi vândute acțiunile celor 33 de societăţi de stat.

Întrebat dacă asta înseamnă că vor putea fi privatizate cu totul, Teodorovici a răspuns:

„Nu, că doar nu se apucă Fondul Suveran să listeze anapoda și oricum. Va fi o strategie pe care Guvernul o va adopta, în următoarea perioadă, unde se va spune clar ce, cum și care sunt principiile”.

Și preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susținut proiectul în Parlament.

Vizibil grăbit când l-am întrebat „de ce”, el ne-a declarat că „este o oportunitate de a atrage fonduri de investiții pentru acele proiecte care nu sunt susținute, pentru care nu sunt bani din alte surse”.

Varujan Vosganian.

În schimb, deputatul ALDE Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în Cabinetele Tăriceanu şi Ponta, s-a arătat iritat când l-am întrebat de ce susține acest proiect:

„Hai, măi, lasă-mă, ai zis că nu mă ții și vrei să îți explic acum de ce… Pentru că Fondul creează o sursă de investiții și de relaționare cu economia de piață… mai eficientă”.

Întrebat cine va exercita controlul asupra operaţiunilor acestui Fond, Vosganian a spus că afirmațiile „cu jaful și cu faptul că ne iau străinii avuția” îi aduc aminte de mesajele din anii ’90:

„Eu nu înțeleg – până acum era rău că conducea statul și nu mergeam pe economia de piață, și acum e rău că de ce mergem pe economia de piață”.

Cîțu (PNL): „Este doar o hoție pe față, îmbrăcată frumos”

Din tabăra opoziţiei, senatorul PNL Florin Cîțu a reacţionat spunând că puterea încearcă o mascare contabilă prin acest Fond:

Florin Cîțu. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

„Uitați-vă la aceste companii de acolo: nu sunt profitabile, majoritatea sunt companii pe pierdere, apar profitabile un an, un an jumate ca să fie incluse aici și apoi vor fi finanțate cu ajutor de stat. Asta e toată șmecheria în jurul acestor companii”.

O altă problemă reclamată de senatorul liberal este politizarea Fondului:

„Totul este în decizia ministrului Finanțelor Publice. Până și strategia investițională, totul.

Aici e o problemă – cum separăm investițiile de decizie. Pentru că, dacă strategia nu e cea pe care o vrea Ministerul Finanțelor Publice, bineînțeles că ea nu va fi aprobată niciodată”.

Cîțu consideră că proiectul „este doar o hoție pe față, îmbrăcată frumos”:

„Ni se spune că alte țări au Fonduri suverane – da, e vorba despre țări care au surplus bugetar și acel surplus bugetar îl investesc printr-un Fond.

Tu începi un Fond suveran când ai un deficit structural de trei ori mai mare decât îți permite Pactul Fiscal și începi și cu o gaură la buget”.

Senatorul PNL critică faptul că nimeni nu mai vorbește despre gaura de 2,6 miliarde pe care acest Fond ar lăsa-o în bugetul de stat:

„Începem cu o gaură la buget, și apoi sperăm că vom recupera acești bani în viitor, iar partea a doua înseamnă emisiune de obligațiuni. (…)

Problema este că trebuie să te supui BNR-ului, aici intervin reglementatorii − ceea ce iarăși nu e inclus în lege, și BNR nu și-a dat acordul pe acest Fond Suveran de Investiții”.

Recent, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a criticat înființarea FSDI:

„Asta este o intervenţie masivă a Guvernului în economie. Nu o să ducă la nimic bun, ştim din experienţa altor ţări.

În jurul ei va crea corupţie, inevitabil, nu din cauza oamenilor care o vor conduce, nu din cauza celor care au conceput-o, ci din cauza naturii ei”.

Năsui (USR): „Nu ne-au răspuns în ce va investi acest Fond”

Deputatul USR Claudiu Năsui consideră că inițiatorii proiectului urmăresc să trișeze din punct de vedere contabil:

„Vor să facă în așa fel încât banii, cheltuielile, investițiile pe care le va face acest Fond să nu fie vizibile, să fie opacizate din punctul de vedere al deficitului și al datoriei publice”.

Claudiu Năsui.

Năsui reclamă faptul că proiectele anunțate nu vor respecta niciun criteriu de achiziție publică:

„Ei o să aibă, practic, 9 miliarde de lei plus acțiuni la 33 de companii, în total 10 miliarde de euro − asta se vehicula ca sumă −, care se vor putea cheltui oricum: fără nicio licitație. Asta e problema”.

Deputatul USR reclamă lipsa de transparență a iniţiatorilor legii:

„Ei nu ne-au răspuns niciodată la întrebarea în ce va investi acest fond, ne-au zis doar liniile generale: în infrastructură, în capital uman, în IT, în dezvoltare tehnologică – sunt formulări vagi și ambigue în care orice poate să intre.

Practic, vor investi în ce vor ei și noi ne vom trezi la un moment dat că nu mai avem aceste companii și nici nu ne-am luat ceva la schimb”.

Iată lista societăţilor care vor fi înglobate în Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, împreună cu cifra de afaceri şi profitul net al fiecăreia:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€