Mercenari români din armata privată a lui Horațiu Potra, evacuați de Guvernul României din Congo în februarie 2025, după ce rebelii din facțiunea M23 au preluat controlul orașului Goma.
Mercenari români din armata privată a lui Horațiu Potra, evacuați de Guvernul României din Congo în februarie 2025, după ce rebelii din facțiunea M23 au preluat controlul orașului Goma.
26/06/2025
Statul închide robinetul de mercenari: Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii
Bianca Felseghi
Senior Editor
- Ministerul Afacerilor Interne a depus pentru dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorește corectarea portițelor legislative care au permis angajaților din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională să furnizeze cadre pentru armata privată a lui Horațiu Potra
- Corecția se va aplica mai multor legi care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și urmărește interzicerea în mod expres a prestării de munci pentru companii militare private, chiar și după trecerea în rezervă și sub amenințarea pedepsei cu închisoarea de la 2-7 ani
- Hemoragia de personal de specialitate antrenat pentru condiții de luptă pe banii statului român, către compania militară privată deținută de mercenarul Horațiu Potra a ridicat grave probleme de securitate în ultimii ani
- PressOne a arătat în mai multe articole că Armata Română, Poliția, Jandarmeria și alte instituții de forță din zona de ordine publică și securitate au furnizat începând cu 2022 sute de combatanți în compania lui Potra care au luptat în Republica Democrată Congo
În Nota de Fundamentare a proiectului Ordonanței de Urgență (OUG) se specifică faptul că inițiatorii actului normativ sunt „instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională” și este asumată de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, SPP, STS, SIE și SRI.
Horațiu Potra, printre soldați români și congolezi pe poziții lângă Goma, RDC, la 28 august 2024. Foto: Andreea Câmpeanu
Cele trei legi vizate a fi amendate prin OUG guvernează statutul principalelor categorii de personal ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, respectiv cadrele militare, polițiștii și polițiștii de penitenciare și urmărește instituirea pentru aceștia a unei serii de interdicții.
„Având în vedere faptul că realitatea socială este într-o continuă evoluție, aspect ce determină necesitatea permanentă de adaptare a instituțiilor statului la noile provocări apărute, precum și contextul internațional recent determinat de existența unor conflicte armate în proximitatea teritoriului statului român, se impune adoptarea unor măsuri urgente, care să constituie un răspuns prompt la nevoia de asigurare a unor servicii publice de calitate și un garant al menținerii dezideratului de ordine și securitate națională”, se specifică în Nota de Fundamentare a documentului citat.
Instituțiile vizate pregătesc personal specializat în activități cu caracter militar și de securitate, se arată în argumentele inițiatorilor, iar participarea la misiuni militare sau de protecție sub comanda unor entități private poate „afecta loialitatea față de statul român, mai ales dacă interesele acelor entități sunt diferite sau contrare celor naționale.”
„Cadrele militare, polițiștii și polițiștii de penitenciare trebuie să fie loiali Constituției și statului român, iar nu unor corporații sau grupuri private. Personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate. Participarea cadrelor militare, polițiștilor sau polițiștilor de penitenciare în conflicte militare internaționale ca angajați ai societăților militare ori de securitate private prezintă riscuri majore ca aceștia să fie supuși la activități de radicalizare, să participe la comiterea unor crime de război sau a unor infracțiuni grave.”
Fragment din Nota de Fundamentare a Ordonanței de Urgență a Guvernului privind legile care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și ordine publică din
Inițiatorii susțin că conjunctura în care angajați în structurile de forță românești sau rezerviști din aceste structuri au participat în teatrul de operațiuni din Africa a deschis „calea unor contacte periculoase cu grupuri paramilitare sau organizații criminale internaționale” care ar fi putut fi „folosite ulterior împotriva intereselor naționale ori în detrimentul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”.
„Așadar, implicarea cadrelor militare, polițiștilor sau polițiștilor de penitenciare în conflicte armate, ca mercenari, este de natură să afecteze capacitatea operațională, misiunile și personalul structurilor din care aceștia fac parte. Mai mult, aceasta poate fi interpretată ca o implicare indirectă a statului român și ar putea afecta imaginea internațională a României, atrage sancțiuni diplomatice sau conduce la tensionarea/deteriorarea relațiilor cu statele implicate. În considerarea celor învederate anterior, pentru consolidarea loialității și neutralității politice a cadrelor militare, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, precum și pentru garantarea că aceștia rămân în serviciul exclusiv al interesului național, se impune completarea cadrului normativ privind interdicțiile aplicabile acestor categorii de personal.
Fragment din Nota de Fundamentare a Ordonanței de Urgență a Guvernului privind legile care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și ordine publică din România
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Mercenar român în Goma, înainte de retragerea din februarie 2025. Foto: Andreea Câmpeanu
Primul articol al OUG modifică mai multe articole și aliniate din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, printre care și articolul 45, care reglementează în prezent restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.
Polițiștilor le va fi interzis să exercite o funcție sau să presteze un serviciu în sectorul privat care să presupună desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, precum și să desfășoare activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român.
Următul articol ale OUG se referă la Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Aici, inițiatorul solicită introducerea unor prevederi exprese la articolul care vorbește despre dreptul cadrelor militare în activitate pe timp de pace de a solicita concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani.
În varianta propusă, se specifică faptul că: „persoana care a aprobat concediul fără plată sau prelungirea acestuia dispune întreruperea concediului fără plată atunci când ia cunoștință de săvârșirea de către cadrul militar în cauză a uneia sau mai multor fapte care pot constitui încălcări ale prevederilor art. 28 - 30. (care vorbesc de interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, n.red). ”
Tot ce trebuie să știi despre Pilonul II de pensii
Pilonul II de pensii este un mod simplu și eficient de a economisi și a investi în același timp. Mulți contribuie deja, lună de lună, fără să știe exact ce se întâmplă cu banii lor.
Apă cu TVA și rușine: cât costă să-ți fie sete într-un restaurant din România?
O investigație de vară printre meniuri, legi și tăceri. Între robinet și sticlă: cât costă, de fapt, să-ți fie sete în România?
La articolul 30 se dorește introducerea unui nou aliniat, cu următorul cuprins: „Cadrelor militare în activitate le este interzis să exercite o funcție sau să presteze un serviciu în sectorul privat care să presupună desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, precum și să desfășoare activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român.”
De asemenea, toate cele trei legi vizate de OUG prevăd posibilitatea, ca „în raport cu nevoile de încadrare”, atât cadrele militare, cât și polițiștii și polițiștii din penitenciare să poată fi menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 65 de ani.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Ultimul articol din OUG prevede introducerea pedepsei cu închisoarea pentru nerespectarea interdicțiilor specificate: „Participarea la activități interzise Exercitarea unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care presupune desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, ori desfășurarea de activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român, de către cadre militare, soldați sau gradați profesioniști, polițiști sau polițiști de penitenciare, în activitate sau în rezervă, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.”
Propunerea MAI va intra în dezbatere publică pe 27 iunie.
Comando-urile Armatei române și rezerviștii din structurile MApN și MAI au furnizat în ultimii doi ani sute de luptători pentru compania militară privată a mercenarului Horațiu Potra, a arătat PressOne într-o serie de articole publicate la începutul anului 2025.
Relațiile de muncă dintre acești luptători și Ministerul Apărării Naționale erau neclare, iar MApN a negat inițial existența unor militari activi în teatrul de operațiuni din Congo, alături de compania privată a lui Potra. Pentru mulți din acești luptători de elită antrenați de statul român, misiunea din Congo a fost un El Dorado. Militarii pleacă de la salarii mici din România și se duceau să lupte pe bani mulți în Congo. În urma unei anchete interne derulate de MApN ale cărei rezultate au fost făcute publice în aprilie 2025, a reieșit că aproape 500 de militari rezerviști au luptat în ultimii ani în Congo. Alți 7 erau în concediu de creștere a copilului pe când se aflau în Africa, iar în cazul lor va fi sesizat Parchetul Militar.
Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this