Mașină electrică conectată la curent - încărcarea unei mașini electrice în curtea unui supermarket din București. foto: ID 150648976 © Lenutaidi | Dreamstime.com
Mașină electrică conectată la curent - încărcarea unei mașini electrice în curtea unui supermarket din București. foto: ID 150648976 © Lenutaidi | Dreamstime.com
07/10/2024
Stații de încărcare pentru mașinile electrice: 5 prize în 2 ani. Statul român întârzie și câte patru ani decontarea proiectelor
Luiza Popovici
Reporter
Laura Popa
Reporter
În ultimii șase ani, România a doar finalizat 85 de stații de alimentare pentru mașini electrice prin programele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), conform datelor oficiale obținute de redacție. Dintre acestea, doar cinci au fost finalizate în ultimii doi ani, se mai arată în răspunsul oficial.
- Unul dintre principalele motive este lipsa unei instituții dedicate care să gestioneze unitar dezvoltarea și monitorizarea rețelei de încărcare. În prezent, responsabilitatea extinderii infrastructurii este împărțită între patru ministere: Ministerul Dezvoltării, Transporturi, Ministerul Mediului și Ministerul Energiei.
- Ministerul Mediului numără pe hârtie finanțarea a aproximativ 4.100 de stații de încărcare, dintre care a realizat doar 2% în ultimii șase ani, conform datelor oficiale transmise redacției.
- Aceste cifre sunt nesemnificative în raport cu obiectivul asumat de România, care vizează instalarea a 30 de mii de stații de încărcare pentru vehicule electrice până la finalul anului 2026. Aproximativ jumătate din acestea ar urma să fie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
- În nivel național, însă, sunt în prezent 1700 de puncte de încărcare, raportate la 45 de mii de mașini electrice, înregistrate în primul trimestru al anului în curs.
PressOne a cerut date defalcate de la Ministerul Mediului privind evoluția programelor derulate prin Administrația Fondului pentru Mediu în ceea ce privește construirea stațiilor de reîncărcare pentru mașini electrice, din ultimii șase ani.
Tranziția lentă spre mașinile electrice
Sectorul transporturilor produce aproape un sfert din totalitatea emisiilor de gaze din UE, iar majoritatea sunt cauzate de transportul rutier, conform unui raport din Green Deal. De aceea, tranziția spre mașini electrice este una dintre principalele priorități ale agendei de mediu europene pentru următorul deceniu - în contextul țintei europene de neutralizate climatică.
Astfel, legislația europeană s-a înăsprit. Începând din 2035 toate vehiculele noi din țările membre trebuie să aibă motorizare electrică și stații de încărcare la fiecare 60km, conform unei directive UE.
Simbolul unei stații de încărcare pentru mașini electrice, pe asfaltul unei parcări din București, România foto: ID 167516137 © LCVA | Dreamstime.com
În România, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat, începând cu 2018, o serie de programe de finanțare pentru a sprijinii dezvoltarea infrastructurii de stații de încărcare.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Aceste programe vizează pe de o parte, instalarea stațiilor în municipii reședință de județ și în localități, iar pe de altă parte, un program dedicat instalării stațiilor de reîncărcare cu putere normală.
Stațiile cu putere normală funcționează pe bază de curent alternativ (AC), cu o putere de până la 22 kW și sunt mult mai comune în spațiile publice. Un ciclu de încărcare poate dura câteva ore, în comparație cu stațiile rapide (DC), de obicei, amplasate pe drumurile naționale sau autostrăzi, care se încarcă în câteva zeci de minute.
Din 4.217 stații asumate pe hârtie, AFM-ul a finalizat doar 2% dintre ele, într-un interval de șase ani. Obiectivul actual al statului român este să pună în funcțiune 30 de mii de stații de încărcare până la sfârșitul anului 2026.
„Patriarhia nu a dat binecuvântare”. Dan Puric, Piperea și alți extremiști români n-au reușit să strângă semnături pentru redefinirea constituțională a familiei și plata cash
PressOne a cerut explicații de la fiecare asociație din Coaliția pentru Constituție, Familie și Libertate cu privire la eșecul strângerii celor 500.000 de semnături necesare pentru redefinirea familiei și introducerea plății cash în Constituție.
Trump după o lună la Câmpulung. De ce nu aș mai vota USR: cu Lasconi și Năsui, partidul pune cruce proiectului „vrem o țară ca afară”
În ultimii 5 ani, vocile progresiste au dispărut aproape complet din Uniunea Salvați România. Cu Elena Lasconi și Claudiu Năsui la cârmă, USR devine tot mai populist și pare că vrea să fure procente de la George Simion sau Diana Șoșoacă.
În România, progresul în dezvoltarea infrastructurii pentru vehicule electrice rămâne mult sub necesitățile pieței și cerințelor impuse de legislația europeană, chiar dacă în ultimii ani s-au îmbunătățit autonomia și timpii de așteptare pentru alimentare.
Avem fonduri, dar nu și stații funcționale
Lipsa infrastructurii publice de încărcare a unei mașini electrice din România este principalul motiv pentru care românii sunt reticenți în a le cumpăra, potrivit studiului Deloitte. Abia apoi sunt invocate autonomia mașinii și prețul ridicat.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
De aceea, programele naționale de finanțare sunt esențiale pentru accelerarea tranziției către mobilitatea electrică. Administrația Fondului pentru Mediu a derulat trei astfel de inițiative.
„Proiectul de staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședințe de judet ”s-a desfășurat în perioada 2018-2020, iar principalul obiectiv este „îmbunătățirea calității mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin stimularea utilizării vehiculelor electrice.”
Programul putea fi accesat de reprezentanții unităților administrativ-teritoriale, care aplică online prin concurs, iar conform legislației în vigoare, autoritatea acoperă 100% din cheltuielile eligibile, prin decontarea sumei maxime la final de proiect.
Din 255 de stații propuse s-au finalizat 78, șase ani mai târziu. Restul punctele de încărcare sunt încă „în derulare”, iar bugetul pentru acest prim proiect este de 92 de milioane de lei.
De asemenea, nici la nivel programului dedicat localităților lucrurile nu arată mai bine. În intervalul 2021-2022, Autoritatea Fondului pentru Mediu a aprobat finanțarea a 2.779 de stații, dintre care s-au finalizat cinci. Efortul bugetar este estimat la 500 milioane de lei pentru acest proiect.
Nucleul stațiilor de alimentare din centrele urbane
Pe lângă numărul insuficient de stații de alimentare pentru mașinile electrice, România se confruntă și cu o distribuție inegală a celor existente. În prezent, punctele de încărcare sunt concentrate mai ales în orașele mari și sunt slab acoperite în localități mici sau pe traseele drumurilor naționale.
Astfel, mașinile electrice riscă să rămână o soluție accesibilă doar în marile orașe și doar pentru cei care își permit instalarea unei stații acasă, care să nu depindă de ritmul zecilor de mii de mașini electrice de pe piață.
Potrivit unui studiu al Asociației pentru Energie Inteligentă, citat de Europa Liberă, România are de patru ori sub media europeană de stații per 100 km. Proiectul de lege european mai prevede ca amplasarea stațiilor de încărcare, mai ales pe drumurile naționale, trebuie să fie la fiecare 60 de km, începând de anul următor.
Stație de încărcare la Miercurea Ciuc. foto: ID 205771999 © Alpar Benedek | Dreamstime.com
Cel mai recent programAFM care vizează construirea de stații de reîncărcare cu putere normală s-a derulat în perioada 2022-2023. Obiectivul asumat este de a construi 1.213 stații Până în prezent, conform răspunsului oferit PressOne, nicio stație de reîncărcare electrică nu a fost finalizată prin acest program. Toate sunt în diferite faze de execuție, cu un buget alocat de 500 de mii de lei.
Cereri de decontare a căror analiză durează 4 ani
Stadiul actual al proiectelor derulate prin programele naționale de finanțare continuă să întârzie. Unele dintre acestea se află încă în faza de analiză, potrivit datelor oficiale transmise redacției.
Astfel, pentru programul dedicat stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședințe de județ, derulat în perioada 2018-2020, au fost depuse spre decontare 36 de cereri, din care decontate 31. Ultimele cinci cereri de decontare ale investițiilor făcute în stații electrice au rămas în punctul de analiză chiar și patru ani mai târziu.
De asemenea, și proiectul pentru stațiile din localități, organizat în 2021-2022, a primit 65 de cereri de decontare, dintre care au rămas de evaluat 20, fiind „în analiză la responsabilul de proiect sau pe circuitul intern de avizare”, se mai arată în răspunsul oficial.
Ultimul dintre ele, cel care are în vedere construcția de stații de încărcare cu putere normală, încheiat, teoretic, anul trecut, nu a decontat nicio cerere pentru că „nu au fost transmise de către beneficiar.”
România are mai puțin de 300 de încărcătoare rapide și ultrarapide, aproximativ 10% din cât ar fi necesar pentru o revoluție a transportului electric în țară, potrivit raportului AFIR (Observatorul European al Combustibililor Alternativi), 2022.
Stație de încărcare din Țările de Jos. foto: ID 174845000 © Rudmer Zwerver | Dreamstime.com
Cum se organizează alte state
Mai multe state europene, precum Danemarca, Irlanda, Țările de Jos, Slovenia și Suedia, au anunțat planuri de a interzice vânzarea vehiculelor cu motoare pe combustibili fosili începând cu 2030.
Aceste inițiative sunt parte integrantă a programului „Fit for 55”, un pachet legislativ pentru punerea în vigoare a Green Deal, al Uniunii Europene, care impune țărilor membre, inclusiv României, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% în următorii șase ani.
Pe acest fond, Uniunea Europeană ar trebui să construiască aproximativ 8,8 milioane de puncte de încărcare până în 2030 pentru a-și îndeplini obiectivele climatice, adică mai mult de 22 de mii pe săptămână, estimează ultimul raport ACEA.
Dar în prezent, 70% dintre stațiile de încărcare din Uniunea Europeană sunt concentrate în trei țări din Europa de Vest: Olanda (66.665), Franța (45.751) și Germania (44.538), potrivit unui raport ACEA. Împreună, aceste țări reprezintă doar 23% din suprafața totală a Uniunii Europene.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this