
Bicicliști în Parcul Tineretului. Foto: ID 58370752 © Dianabahrin | Dreamstime.com
15/07/2025
Spotmedia.ro: Harta unui vis. 500 km noi de piste de bicicletă în București. De ce la Copenhaga și Amsterdam se poate, dar la noi e aproape imposibil
Au trecut ani, iar pentru bicicliștii din București s-au schimbat prea puține. Pistele sigure apar cu viteza melcului. Iar parcările pentru biciclete rămân ceva exotic în oraș.
Cine vrea să lase mașina în parcare și să plece cu bicicleta la serviciu sau la școală n-are decât să privească, în continuare, cu invidie spre Amsterdam, unde 60% dintre locuitori merg zilnic cu bicicleta. Sau spre Copenhaga, unde 62% pedalează spre școală sau serviciu.
Vestea bună: Consiliul General urmează să adopte un masterplan velo pentru București. E comandat de Nicușor Dan și propune amenajarea unei rețele de 550 km de piste: 150 km pe marile bulevarde și 400 km pe străzi secundare. Cu sugestii concrete și exemple din alte țări.
Vestea proastă: planuri și strategii pentru piste de biciclete am mai avut. Și nu le-a băgat nimeni în seamă. Reprezentanții ONG-urilor atrag atenția că între adoptarea masterplanului și apariția primei piste reale s-ar putea scurge mulți ani.
Așa că ne-am bucura să terminăm repede cu formalitățile și să-i vedem la lucru pe cei 7 primari. Ca să facă rețeaua de piste, ar trebui să colaboreze îndeaproape. N-au mai făcut-o. Încă n-au realizat, împreună, niciun mare proiect care să-i convingă pe bucureșteni cum se pot înțelege și pot livra, în echipă, lucruri relevante pentru cetățeni.
Câte piste s-au amenajat în 35 de ani, în Capitală
Primăria Capitalei și primăriile de sector administrează mai puțin de 20 km de piste pentru biciclete pe care Poliția Rutieră le consideră circulabile.
În unele documente oficiale, s-ar putea să găsiți o lungime mai mare de piste, în București. Asta pentru că unele primării apelează la un artificiu: adună separat lungimea pistelor amenajate pe fiecare sens al aceleiași șosele.
De exemplu, o șosea cu pistă de biciclete de 2 km pe sensul dus și altă pistă de 2 km pe sensul întors este contorizată ca și cum ar avea 4 km de pistă. E o măsurătoare înșelătoare, menită să ne arată că stăm mai bine la infrastructura velo decât în realitate.
De fapt, stăm foarte prost. Iar progresele ultimilor 5 ani sunt minore:
Investigațiile și reportajele independente nu se fac din like-uri. Cititorii care le susțin financiar sunt cei care le fac posibile. Dacă prețuiești presa noastră, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
- PMB a trasat 1,05 km de pistă, pe un sens al Căii Floreasca (între Str. George Călinescu și Șos. Ștefan cel Mare) și 0,56 km de pistă pe Strada Radu Beller (între Piața Dorobanți și Str. Av. Popa Marin). În plus, a reamenajat câte 1,1 km de pistă de bicicletă pe trotuarele Șoselei Kiseleff (pe ambele sensuri de mers, între Casa Presei și Arcul de Triumf).
- Primăria Sectorului 6 a amenajat piste pentru biciclete în lungime de circa 2,5 km, pe Drumul Osiei și pe Valea Largă, două dintre străzile pe care le-a modernizat în ultimii ani.
În rest, mai avem prin oraș piste trasate aiurea, pe trotuare - una chiar prin fața Primăriei Generale - pe care Poliția Rutieră nu le consideră nici practicabile, nici legale.
De ce nu reușim să facem piste pentru biciclete
Motivul nu ține de lipsa planurilor strategice. Acum aproape 9 ani, Consiliul General a adoptat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016 - 2020 pentru București. Documentul prevedea realizarea a 250 km de piste pentru biciclete.
Citeşte informaţiile integral în articolul publicat de spotmedia.ro
Colțuri de rai în jungla de beton
Există două tipuri de locuire la bloc. Cel pe stil vechi, cu blocuri de apartamente prefabricate din beton înălțate mai rapid decât piesele de Lego, cu bănci în fața scării, bătătoare de covoare și minuscule spații de joacă. Al doilea tip de locuire, cel modern, preferat de generațiile tinere, sunt așa-numitele pompos residence.
VIDEO. Cum ar putea fi Bucureștiul transformat într-o comunitate?
Cel mai recent studiu al Fundației Comunitare București arată că bucureștenii sunt mulțumiți de ce le oferă orașul, dar ar avea nevoie să simtă că aparțin unei comunități.
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this


