
Corneliu Bjola. Foto: arhiva personală
03/03/2025
Spotmedia.ro: Crește dramatic pericolul fizic pentru Zelenski. Ce înseamnă „coalition of the willing”, un nucleu militar european care să facă joncțiunea cu NATO - Interviu
Kremlinul ar putea interpreta scena umilitoare de la Casa Albă ca un semnal că Statele Unite își retrag implicit protecția, ceea ce ar putea duce la un nou val de tentative împotriva lui Zelenski. O eliminare fizică l-ar ajuta pe Putin.
Nu ar fi deloc surprinzător ca Trump să insiste, ca o condiție pentru reluarea sprijinului, ca Zelenski să fie înlocuit. Trump știe că Zelenski nu este genul de lider care „să sărute inelul” și ar putea prefera un partener mai docil, mai dispus să accepte un compromis.
Însă ceea ce contează pe termen lung este Marea Înțelegere dintre SUA și Rusia, care rămâne în derulare, afirmă Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală (Oxford).
Avertismentul este grav: Dincolo de subjugarea Ucrainei, obiectivul strategic al Rusiei rămâne clar - crearea unui cordon de state-tampon în Europa de Est, slabe și vulnerabile, care să o izoleze de influența occidentală. Țările care până acum erau ferm ancorate în NATO și UE riscă să devină zone gri, nesigure, unde riscul de conflict convențional și hibrid va crește exponențial. Dacă Ucraina nu este sprijinită acum, precedentul creat va submina întregul sistem de securitate european.
Există o concluzie clară după negocierile transformate în confruntare practic, de la Casa Albă, între echipa Trump/Vance și Volodimir Zelenski?
Întâlnirea dintre Zelenski și Trump a fost un moment toxic pentru relația transatlantică. Așa cum au subliniat mai mulți lideri politici americani, cum ar fi senatorul Cory Booker, acest episod nu a demonstrat forță sau leadership pentru administrația americană, ci o combinație periculoasă de slăbiciune, dispreț și renunțare la principiile fundamentale care au definit America pe scena internațională după 1945.
Zelenski nu a fost tratat ca liderul unei națiuni aliate, angajate într-o luptă existențială împotriva agresiunii rusești, ci ca un pion într-un joc politic intern american - bruscat, umilit și forțat să accepte tranzacții dictate de interesele de moment ale Washingtonului, în detrimentul securității propriei țări. A-i cere unui aliat să se umilească pentru sprijin militar nu este doar imoral, ci și strategic periculos, deoarece transmite un semnal clar că loialitatea nu este reciprocă, ci negociabilă.
Această logică subminează fundamentele cooperării strategice pe termen lung și transformă alianțele occidentale în simple înțelegeri de conjunctură, condiționate de loialitate personală și concesii politice.
SUA nu mai acționează ca o superputere care își protejează partenerii, ci ca un hegemon imprevizibil, care tranzacționează securitatea aliaților săi pentru câștiguri politice mărunte.
Exact această atitudine i-a determinat pe Booker și alți lideri americani să denunțe comportamentul lui Trump și Vance ca fiind un act de umilire față de un „războinic obosit”, un lider care și-a văzut țara sfâșiată de agresiunea rusă.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
În loc să fie un moment de reafirmare a angajamentului american față de democrație, această întâlnire a demonstrat cât de ușor poate fi sacrificată integritatea alianțelor în numele calculelor meschine ale puterii.
Raymond Aron, unul dintre cei mai influenți gânditori ai realismului politic din secolul XX, a formulat în cartea sa fundamentală despre Război și Pace o distincție clară între aliații permanenți, legați de interese strategice de durată, și aliații ocazionali, menținuți doar atâta timp cât servesc interese imediate. Această distincție este deosebit de relevantă în contextul actual.
Dacă până acum partenerii europeni și asiatici ai SUA se bazau pe o relație de încredere și angajamente reciproce, cazul Zelenski a demonstrat brutal că nimeni nu este imun la un tratament tranzacțional. Această transformare nu este întâmplătoare, ci reflectă o tendință mai amplă - o apropiere tot mai vizibilă a Washingtonului de logica sferelor de influență promovată de Putin.
În loc să consolideze alianțele prin angajamente clare, administrația Trump a ales o abordare de forță, în care sprijinul devine un privilegiu condiționat de concesii și supunere politică.
O astfel de strategie are consecințe grave: partenerii americani, în special din Europa, încep să vadă alianța nu ca pe un garant al securității, ci ca pe un aranjament volatil, în care ajutorul poate fi retras sau condiționat în funcție de calculele politice ale momentului.
Ce înseamnă „alianța militară” dintre Ungaria, stat NATO și Serbia și de ce ar trebui să se îngrijoreze România
Ungaria, stat NATO, a încheiat zilele trecute „o alianță militară” cu Serbia. România pare astfel, la prima vedere, prinsă într-o amplă mișcare de învăluire.
Comandamentul „Vlad Țepeș” și Marian Motocu au făcut pui: „Ordinul Mihai Viteazul”, organizația unui IT-ist antisemit din Târgoviște care anunță sub ochii autorităților că a început „operațiunea de eliberare a țării de sub ocupație”
PressOne vă prezintă povestea unui IT-ist antisemit din Târgoviște care se laudă că a început „operațiunea de eliberare a țării de sub ocupație”. Bărbatul are legături cu Marian Motocu și Comandamentul „Vlad Țepeș”.
Aron avertiza asupra pericolului iluzionismului diplomatic - convingerea că alianțele pot fi menținute doar prin retorică, fără sprijin strategic real.
SUA riscă să își piardă relevanța ca lider global dacă partenerii săi încep să caute alternative pentru securitate, fie printr-o autonomie strategică sporită, fie prin realinieri geopolitice.
Întâlnirea dintre Zelenski și Trump a fost cred mai mult decât un episod politic izolat; a fost un semnal de alarmă că alianțele tradiționale ale SUA sunt în pericol de a deveni simple aranjamente de conjunctură, dictate de oportunități și presiuni de moment, mai degrabă decât de angajamente strategice pe termen lung.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Citeşte informaţiile integral în articolul publicat de spotmedia.ro

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this