Site-ul Coaliției conduse de Alexandru Cumpănașu e copiat după site-ul SRI

Alexandru Cumpănașu prezidează, din octombrie, 2015, Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), un conglomerat de ONG-uri al căror scop declarat este de a accelera absorbția fondurilor europene.

PressOne a descoperit că site-ul oficial al Coaliției a fost realizat prin copierea site-ului Serviciului Român de Informații (SRI). Astfel, toată structura site-ului CNMR este identică cu cea a site-ului SRI, multe bucăți din conținutul acestuia fiind pur și simplu clonate în site-ul CNMR.

Mai mult, compania care a dezvoltat site-ul, D>Soft din Iași, a realizat două site-uri care au copiat conținut propagandistic pro Kremlin de pe Sputnik și l-au distribuit în România.

UPDATE. La scurt timp după publicarea acestui text, site-ul CNMR a fost suspendat. „Site suspendat in mentenanta. Revenim pe data de 20 august 2019„, este mesajul afișat la adresa www.cnmr.ro.

Potrivit proogramatorilor consultați de PressOne, autorii site-ului CNMR au copiat atât sursa HTML, cât și sursa CSS -adică limbajul care definește aspectul vizual al elementelor care compun site-ul, de la site-ul SRI.

Ca dovadă, am identificat două secvențe de cod CSS, în care, atât la site-ul SRI, cât și la cel al CNMR, se poate observa că s-a păstrat referința la șeful SRI, Eduard Hellvig, chiar dacă acesta nu are vreo legătură cu CNMR.

Dar site-urile SRI și CNMR sunt identice cel puțin ca structură – pe prima pagină, autorii site-ului CNMR nici măcar nu s-au mai sinchisit să schimbe URL-urile copiate de la SRI, doar au modificat o imagine, punând sigla CNMR.

De altfel, pe site-ul CNMR se regăsesc preluate cu totul, identic, unele părți din site-ul SRI.

Firma care a realizat site-ul Coaliției, D>Soft, a realizat și alte site-uri pentru Liviu Beșleagă, care este, totodată, și unul din cei peste 60 de vicepreședinți ai CNMR – vicepreședinte pe Online, potrivit lui Alexandru Cumpănașu.

Recorder a scris în toamna anului trecut că Beșleagă se afla în spatele unei rețele de site-uri, dintre care cel puțin unul prelua de-a gata conținut de la Sputnik România Moldova, o sursă de propagandă pro Kremlin.

Pentru dezvoltarea acestui site, Beșleagă a primit fonduri publice de la Ministerul Românilor de Pretutindeni. Potrivit documentelor publicate de Recorder, Beșleagă semnase personal acordul de preluare a materialelor din rețeaua Sputnik.

PressOne a contactat Serviciul Român de Informații, pentru a afla dacă există vreo formă de colaborare între cele două organizații, care să fi permis CNMR să preia conținutul site-ului SRI.

„Ca urmare a solicitării dumneavoastră (…) privind similitudini existente între site-urile www.sri.ro și www.cnmr.ro, facem următoarele precizări:

Nu a existat un acord între Serviciul Român de Informații și deținătorul site-ului www.cnmr.ro privind preluarea designului și a funcționalităților site-ului www.sri.ro.

SRI va realiza o analiză completă din punct de vedere tehnic a aspectelor semnalate.

În funcție de rezultatul cercetării, SRI va solicita explicații oficiale deținătorului site-ului www.cnmr.ro„, se arată în răspunsul furnizat de Biroul de presă al SRI.

L-am contactat pe Alexandru Cumpănașu pentru a afla cum explică seria de similitudini între cele două site-uri. În prima fază, Cumpănașu a explicat că nu știe de acestea.

„Să ne dea în judecată SRI, să ne facă plângere penală dacă am încălcat legea!„, a fost prima sa reacție. El a mai menționat că, în opinia sa, cazul semnalat ar fi una din cele mai mici probleme din România de astăzi.

La câteva minute după primul telefon, Alexandru Cumpănașu a revenit. „Am vorbit acum cu omul care a făcut site-ul și a spus că l-a făcut așa la indicațiile lui Liviu Beșleagă.

Așa că am decis ca din acest moment domnul Beșleagă să fie dat afară din CNMR„, a adăugat Alexandru Cumpănașu. El a precizat ulterior, într-un mesaj, că va reveni în scurt timp pentru a preciza cine va prelua funcția de vicepreședinte pe Online a CNMR.

Cine este Alexandru Cumpănașu?

Alexandru Cumpănașu a revenit în atenția publică în ultimele săptămâni, după ce s-a implicat public în dezvăluirea unor detalii privind cazul celor două minore de la Caracal. Una dintre acestea, Alexandra Măceșanu, era nepoata sa.

Când a izbucnit scandalul, Cumpănașu a făcut o serie de declarații preluate de mai multe instituții de presă și care s-au dovedit, ulterior, a fi false. Una dintre cele mai grave este că Poliția aștepta la poarta lui Gheorghe Dincă în timp ce din curtea acestuia se auzeau țipetele nepoatei sale.

Rapoartele oficiale ulterioare au arătat că informația era falsă.

PressOne a relatat, de mai multe ori, detalii referitoare la activitatea sa și a CNMR.

În noiembrie, 2015, în plin protest de stradă, Coaliția condusă de Cumpănașu solicita să fie invitată la Cotroceni, asociindu-se cu mișcarea de stradă.

Un raport al Curții de Conturi publicat în 2016 arată că, în 2014, Ministerul Afacerilor Interne, condus de Gabriel Oprea, a achitat din fonduri publice, pe un an întreg, chiria și cheltuielile unui ONG condus de Alexandru Cumpănașu – Asociația pentru Implementarea Democrației.

Alexandru Cumpănașu, al cărui CV nu este disponibil online, apare și în celebra fotografie de la înființarea Academiei de Științe ale Securității Naționale, o instituție fondată în 2012 la inițiativa unui grup de senatori și deputați – printre care Gabriel Oprea, Teodor Meleșcanu, Eugen Bădălan și Eugen Nicolicea.

ASSN este finanțată de la bugetul de stat și este condusă, în prezent, de către Remus Pricopie, fost ministru al Educației în Guvernul Ponta. Alexandru Cumpănașu nu figurează în lista de membri de pe site-ul ASSN.

În fine, PressOne a mai relatat că, în octombrie, 2017, Alexandru Cumpănașu a realizat pentru Realitatea TV o ediție a emisiunii sale, Ambasador România, în care l-a avut invitat pe ministrul Cercetării de atunci, Lucian Georgescu.

Pe parcursul emisiunii, moderatorul a deviat de la orice regulă jurnalistică, aducându-i laude deșănțate ministrului Georgescu.

PressOne a dezvăluit că, în același timp, ONG-ul lui Alexandru Cumpănașu depusese o aplicație prin care să devină partener al ministerului Cercetării în două proiecte europene.

Culmea este că, într-unul din cele două proiecte, asociația lui Cumpănașu ar fi urmat să elaboreze și să dezvolte „mecanisme de prevenire și combatere a corupției, necesar a fi implementate în sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare”.

„Ne-am întors cu ministrul Cercetării și Inovării, domnul Lucian Georgescu, cu care discutăm despre modul în care acești bani, care sunt extreeem de puțini – Oameni buni, sunt extrem de puțini! Sunt 0,5 – 0,6% din PIB, deci este, poate, printre cele mai mici bugete ale unui minister.

Acești bani se duc în… proiecte de cercetare, cum spunea domnul ministru, dar și în parte umană, și parte materială, și ies la final… De fapt, o să ne spună domnul ministru: ce iese? Care e rezultatul?

Că o să vedeți modul în care acești oameni produc incredibil de mult pentru societate, lucruri care sunt astăzi folosite fie că vorbim de medicină, fie că vorbim de… nu știu, IT, fie că vorbim despre orice industrie, despre orice aspect… practic aceste produse devin vitale societății… mă scuzați, domnule ministru!”

Alexandru Cumpănașu într-un dialog cu ministrul Cercetării, Realitatea TV, 2017