Sfaturi de nutriție pe TikTok. Doctorii-vedetă care-ți spun ce să mănânci și când să nu mănânci, pentru a evita cancerul

Răzvan Filip

Reporter

În ultima lună, PressOne a analizat conținutul mai multor influenceri-doctori fără competențe în nutriție care au devenit populari dând sfaturi generale despre alimentație, mișcare, slăbit, psihologie și chiar relații intime.

Deși uneori util, este un conținut care poate face și foarte mult rău atunci când anumite diete, obiceiuri alimentare sau suplimente sunt prezentate ca soluții minune pentru probleme grave de sănătate.

*În elaborarea acestui articol, PressOne s-a folosit de expertiza profesională a Dr. Mihai Niculescu, MD, PhD (CEO și fondator Advanced Nutrigenomics, S.U.A.). Opiniile acestuia au fost obținute fără discutarea unor persoane anume, ci dintr-o perspectivă de principiu. De aceea, în afara textului citat, perspectiva PressOne nu reprezintă în mod necesar și opiniile Dr. Mihai Niculescu.

Ianuarie 2024. În cadrul emisiunii pe care o găzduiește de 17 ani, Cătălin Măruță îl introduce pe doctorul Marius Sava. A venit să le spună telespectatorilor cum să „slăbească sănătos” după sărbători. Este primit ca un rock star, iar Măruță îl îmbrățișează de parcă ar fi prieteni de-o viață. 

„Ce face românul la început de an?”, începe Sava.

„Slăbește. Sau încearcă”, răspunde gazda emisiunii. 

Deși nu are competențe formale în nutriție, Sava explică de unde trebuie să înceapă românii lupta cu kilogramele. Medicul îi îndeamnă să ia un centimetru și să-și măsoare circumferințele abdomenului și gâtului. Dacă valorile trec de anumite praguri - diferite pentru femei și bărbați - „este o problemă”, apare riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare și alte boli grave, susține Sava. 

Măruță trage o primă concluzie: „2024 este anul în care trebuie să facem sport, băi, oameni buni!”

Grande Bellezza Gran Sârbova. Cea mai bună brânză maturată din România e făcută de o asociație care adăpostește fete provenite din centre de plasament

Cea mai bună brânză maturată din România, decretată de experți și degustători profesioniști, e făcută de mâinile unor fete care au crescut în centre de plasament. 

Cui îi e frică de Airbnb? De ce închide Europa apartamentele turistice și ce se întâmplă în București

Care e relația dintre închirierea apartamentelor pe termen scurt, în sistem Airbnb, și piața imobiliară? Și unde se situează Bucureștiul în această dispută? 

După ce o membră a echipei de producție îl măsoară pe Sava cu ruleta din cap până-n picioare, bărbatul face calculul și trage concluzia că are un indice de masă corporală de 28, deci e supraponderal! Măruță e șocat, crede că invitatul său nu-și arată deloc kilogramele în plus. Medicul insistă că ar trebui să slăbească vreo 8 kilograme pentru a fi sănătos.

„Dar cum faci să motivezi?”, se întreabă gazda emisiunii. 

Sava susține că este suficient să asocieze îngrășatul cu bolile și slăbitul cu prevenirea lor. Nu e de ajuns, observă cineva din echipa emisiunii. Măruță are o propunere și mai motivantă:

Doctori, dar nu în nutriție

Deși vorbește foarte sigur pe el, doctorul Marius Sava nu este dietetician, nici diabetolog și nu are vreo altă calificare în domeniul nutriției. Conform profilului afișat pe site-ul clinicii private pentru care lucrează, Sava este pneumolog și este interesat de patologia somnului. 

Activitatea publică din ultima perioadă arată că, mai nou, a dezvoltat o pasiune pentru subiectul alimentației sănătoase, despre care dă sfaturi la televiziuni și în nenumărate clipuri postate pe social media. La ora redactării acestui articol, bărbatul are aproape 57 de mii de urmăritori pe Instagram, peste 36 de mii pe Facebook și peste 100 de mii pe TikTok. 

Dr. Mihai Niculescu atrage atenția că nu este suficient ca cineva să fie doctor pentru a da sfaturi despre nutriție, pentru că în facultățile de medicină nu se face suficientă pregătire în domeniu. „Peste tot în lume se face între o oră și 11 ore de nutriție în facultate”, spune expertul. Asta nu exclude ideea că un medic ar putea deveni specialist în nutriție, continuă el - de exemplu, cei care fac rezidențiat în diabetologie devin specialiști în domeniu, mai ales când vine vorba de gestionarea diabetului și a glicemiei.

Tranziția lui Sava către sfaturi despre slăbit și alimentație nu este întâmplătoare. Printre sutele de influenceri care au transformat slăbitul, alimentația „sănătoasă” și uneori fitness-ul în produse social media de succes, pneumologul se află într-o categorie aparte: cea a medicilor care nu s-au specializat în nutriție și slăbit, dar care cumva au ajuns să dea sfaturi despre asta. 

Pe lângă Sava, în social media românească mai există Doctor Cezar și Doctor Mihail. Pregătire medicală au amândoi, dar nu în nutriție sau boli metabolice. 

Cezar (Amititeloaie) este un (fost) cardiolog pasionat de nutriție, psihologie și sport și vrea să-i ajute pe oameni „să-și ia sănătatea în propriile mâini”. Spune că e mai interesat de prevenția bolilor decât de tratarea lor. Doctor Mihail (Pautov) este specializat în chirurgie generală (dar nu mai practică), iar conținutul pe care-l produce se referă aproape exclusiv la alimentație, sport și alte subiecte de lifestyle. 

Cezar și Mihail au o dezbatere despre consumul de vitamina C. Cezar e de părere că, în doze mari, vitamina C e bună pentru răceală. Captură foto via Youtube

Conturile lor de social media sunt active zi-lumină. Publică atât conținut scurt, de tip TikTok, dar și ceva mai lung, de zeci de minute (uneori ore), ambii având propriile podcasturi. Mesajele celor doi ajung la o audiență uriașă, împrăștiată pe mai multe platforme social media. Câteva date:

Televiziunile îi invită constant pentru a vorbi despre alimentație, slăbit și alte subiecte medicale. De sărbători sunt puși să disece din punct de vedere nutrițional preparate tradiționale precum pasca și sarmalele - ce micro și macronutrienți are fiecare, cu ce ajută și cu ce încurcă funcțiile corpului uman. Când nu-i roagă nicio televiziune s-o facă, produc din proprie inițiativă zeci de filmulețe despre același subiect. 

„Consumul de colagen ajută la elasticitatea și fermitatea pielii, previne apariția ridurilor și a semnelor de îmbătrânire”, spune Doctor Mihail într-un clip în care laudă ciorba de miel pentru că e bogată în colagen. „Consumul de sarmale poate contribui și la sănătatea inimii”, explică bărbatul în alt Instagram Reel. Cozonaci? Ouă de Paști? Friptură de miel? Drob? Doctor Mihail are un un clip despre beneficiile fiecăruia. 

Pentru urechile cuiva fără studii de specialitate, conținutul publicat de Sava, Mihail și Cezar sună foarte convingător. Deși tonul general este mai degrabă informal, fiecare sfat pe care-l dau este însoțit de termeni de specialitate despre anatomia, respectiv biochimia corpului uman. Par mai prietenoși decât un doctor abrutizat care-ți critică stilul de viață imediat după ce te-a anunțat că ai cancer în fază terminală, dar tot sună a oameni care au terminat medicina.

Postul intermitent ca soluție magică în lupta cu kilogramele 

La jargon medical fac apel și când recomandă obiceiuri alimentare precum postul intermitent. 

„Pentru o viață sănătoasă, respectați mesele principale ale zilei. Dar nu întotdeauna! Mai faceți și post intermitent”, începe Doctor Cezar într-un clip despre beneficiile postului. Face parte dintr-un playlist Youtube de 12 videoclipuri intitulat „Nutriție - POST INTERMITENT”. 

Cumulat, cele 12 au fost văzute de peste un milion de ori și reprezintă doar un strop dintr-o mare de clipuri despre același subiect - multe sunt decupate din conținutul de pe Youtube și postate ulterior pe TikTok, Facebook și Instagram.

A posti intermitent înseamnă a te abține de la mâncare pentru o anumită perioadă de timp. O formă populară este 16/8 - 16 ore nu mănânci deloc și-n restul de 8 împarți mesele cum vrei tu. De regulă, practicanții sar peste micul dejun sau peste cină. Altă metodă populară este 5:2 - 5 zile mănânci normal, iar în restul săptămânii consumi doar 500-600 de calorii pe zi. 

Logica din spate este extrem de simplă: dacă intervalul de timp în care poți mânca este mai îngust, există șansa să consumi mai puține calorii decât în mod normal. În scenariul 16/8, premisa este că odată ce ai eliminat o masă din programul zilnic, automat vei avea de ars mai puține calorii, chiar dacă-n rest ai mâncat ca de obicei. 

„De fapt, postul intermitent este o metodă de a disciplina o persoană care, de exemplu, vrea să scadă în greutate. Și atunci, fiind un om ocupat, nu mai stau la fiecare masă să-mi măsor caloriile”, rezumă cercetătorul Mihai Niculescu ecuația postului intermitent. 

Cezar Amititeloaie a vorbit despre post la Măruță, la Antena 3, la Radio Guerilla și-n nenumărate podcasturi. Deseori îl promovează în termeni categorici, nu doar ca pe o simplă metodă de limitare a caloriilor consumate, ci și ca pe o soluție minune care va preveni sau chiar trata o mulțime de probleme de sănătate.

Este un subiect abordat deseori și de Doctor Mihail. „Poți scăpa de 7 kg într-o lună? 7 Reguli de urmat 👨🏼‍⚕️👍🏻”, sună titlul unui videoclip în care Pautov spune că a slăbit 10 kilograme într-o lună. Prima regulă? Consumă doar o masă pe zi. 

Literatura academică arată că, cel puțin momentan, există un consens privind eficiența postului în lupta cu kilogramele. Însă multe studii sunt făcute pe animale, iar o meta-analiză din 2021 arată că cele pe oameni sunt făcute pe eșantioane relativ mici (o medie de 38 de participanți) și efectele sunt monitorizate pe o durată scurtă de timp. 

Toate studiile și meta-analizele consultate de PressOne vorbesc despre necesitatea mai multor cercetări de calitate despre postul intermitent. Fiecare afirmație despre beneficii este însoțită de nuanțări. 

„(...) din punct de vedere statistic, cei care au ținut post de 12 ore au scăzut mai mult în greutate decât cei care încercau să scadă în greutate cu 5 mese pe zi. Și atunci eu vin în fața publicului și spun «domnule, postul intermitent este bun». 

Dar asta este la nivelul unei cohorte, unei populații studiate. Se pune întrebarea: pentru cine este bun în această cohortă și pentru cine nu? Pentru că s-ar putea să fie bun în 70% din cazuri și în 30% să nu fie”, explică Mihai Niculescu nuanțele ce ar trebui luate în calcul de influencerii care promovează postul intermitent. 

Uneori, pe lângă notele de subsol care atenționează că materialele lor video nu țin locul unui control medical, aceste nuanțe devin vizibile și-n conținutul doctorilor analizați de PressOne.

Literatura de specialitate mai arată că postul intermitent nu este recomandat adolescenților și adulților tineri, pentru că este o populație cu risc crescut de a dezvolta tulburări alimentare (bulimie, anorexie), iar abținerea prelungită de la mâncare poate agrava simptomele.

Este un aspect menționat și de Doctor Cezar, la minutul 12:31 dintr-un clip de aproape 14 minute postat pe 21 de iulie 2022. Până să facă această mențiune de câteva secunde, pe Internet existau deja ore întregi de conținut video în care bărbatul promova entuziast postul intermitent. 

Postul intermitent, cancerul și nemurirea

Clipul în care cardiologul Cezar Amititeloaie oferă 33 de argumente în favoarea postului a fost postat pe 6 iulie 2022 și durează aproape 20 de minute. Medicul spune că postul te ajută la slăbit și eliminarea „toxinelor”, să ai articulații mai sănătoase și un creier asemenea, să scapi de ficatul gras și de gastrită, să vezi mai bine, să fii mai calm și să ai mai puține alergii etc.

Dar și să reduci riscul de a face cancer. 

Și aici se încheie segmentul referitor la cancer. Zero trimiteri către studii, zero nuanțe. O meta-analiză din 2023 - care se uită la mai multe studii clinice și epidemiologice despre subiect - arată că postul intermitent ar putea îmbunătăți eficiența tratamentului împotriva anumitor tipuri de cancere. Cercetarea nu lasă de înțeles că ai putea să scapi de celulele maligne doar prin post, fără a urma și protocolul tradițional de tratare a cancerelor. 

Pentru că apar, din nou, aceleași limitări: multe cercetări sunt făcute pe animale, iar cele pe oameni operează cu eșantioane relativ mici. De altfel, studiul cu cel mai mare eșantion (7007 de persoane fără istoric oncologic) dintre cele acoperite de meta-analiză arată că participanții care n-au prea mâncat mic dejun la viața lor sunt mai predispuși la cancere de toate felurile decât cei care au mâncat în fiecare zi. 

„Micul dejun nu este natural. Nicio vietate nu se duce la vânătoare cu burta plină”, spunea Amititeloaie în același videoclip, cu mențiunea că micul dejun este uneori permis, în special celor care fac foarte mult sport. 

„(...) din când în când, să nu mâncăm, să știți că distrugeți celulele care pot provoca cancer”, susținea și Doctor Sava într-un podcast cu Măruță de anul trecut. „(...) există un studiu făcut în Boston care arată că dacă ții 7 zile de post doar cu apă, scade riscul de a face cancer în viață cu 70%. 70% riscul de orice tip de cancer dacă 7 zile pe an nu mănânci nimic!”, continuă pneumologul în același podcast. Până la ora publicării acestui articol, PressOne n-a găsit un studiu făcut „în Boston” care să susțină așa ceva.  

Mihai Niculescu spune că nu i-ar recomanda niciun fel de post unui bolnav de cancer care se află sub tratament oncologic. „Pentru că el trebuie să mănânce tocmai ca să lupte împotriva cancerului, împreună cu tratamentul”, continuă expertul. Este o îngrijorare împărtășită inclusiv de studiile/meta-analizele care vorbesc despre potențiale beneficii: postul înseamnă deficit caloric, fenomen ce poate agrava starea unui pacient de cancer care, din cauza bolii și tratamentului, este deja predispus la malnutriție. 

Aceeași observație se aplică și diabeticilor care s-ar putea împiedica de clipurile influencerilor care promovează postul intermitent. „Poate am o glicemie ok, reglată de medic, dar astăzi îl ascult pe influencer, încep să fac post intermitent și-mi dau peste cap glicemia”, adaugă Niculescu.

Când nu te vindecă de cancer, postul ținut toată viața, „în ritmul nevoilor tale”, poate încetini procesul de îmbătrânire, mai argumentează influencerii analizați. 

„Vei avea un aspect mai tânăr, mai vibrant, mai suplu, mai mobil. Te vei putea încălța mai ușor la șireturi, vei putea dansa, vei avea o minte mai limpede, vei avea mai multă libertate de mișcare și te vei putea bucura de nepoți și strănepoți fără să-i chinui prin spitale”, explică Doctor Cezar la un moment dat, în timp ce în spatele lui rulează imagini de arhivă cu bătrâni zâmbitori care dansează prin parc. 

Cercetătorul Mihai Niculescu spune că există, într-adevăr, studii care arată că a face foamea ar putea crește longevitatea. Specialistul atrage însă atenția că este un fenomen studiat mai mult la animale, de obicei pe șoareci. Cele făcute și pe oameni arată o asociere între post și longevitate, nu o relație de cauzalitate. 

„(...) mă uit la insula cutare, unde văd că oamenii trăiesc foarte mult și că mănâncă puține calorii sau fac post. Și atunci, cineva care nu se pricepe să citească acest studiu o să spună «a, ei trăiesc mai mult pentru că mănâncă mai puține calorii».

E posibil, e plauzibil, dar nu e demonstrat. S-ar putea ca alte lucruri din stilul lor de viață să le prelungească viața. De exemplu, nu fumează, se plimbă mult sau stau în aer liber. Știu eu care dintre acești factori sunt cauzatori pentru prelungirea vieții? Nu știu. Ar trebui să fac un experiment, dar asta înseamnă să aștept 70, 80, 90 de ani ca să văd rezultatul. Încă nu s-a făcut așa ceva”, concluzionează Niculescu într-un interviu pentru PressOne. 

În episodul următor vă arătăm cum doctorii analizați folosesc popularitatea din online pentru a-și promova afacerile, dar și cum unii dintre ei profită de încrederea acordată de public pentru a propaga filosofii de viață controversate. Vom reveni, de asemenea, cu reacțiile doctorilor la întrebările PressOne.