Senatorii schimbă iar: titlul de doctor se acordă/retrage de către universități

Iulia Marin

Redactor

LATER EDIT, 26 aprilie 2016. În ședința de marți a Senatului, la care au participat 76 de senatori, PSD-istul Augustin Mitu – care a condus dezbaterile în locul lui Călin Popescu Tăriceanu – a propus introducerea pe ordinea de zi a modificărilor la Legea Educației. Propunerea sa a întrunit votul majorității senatorilor prezenți.

În timpul dezbaterilor, secretarul de stat Király András György – care fusese prezent și la ședința de luni a Comisiei de învățământ – a prezentat, în mod surprinzător, un alt punct de vedere al Guvernului: el a spus că Ministerul Educației susține Ordonanța în forma adoptată inițial, care prevedea inclusiv că diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului.

În forma modificată la Comisie, senatorii eliminaseră această prevedere din ordonanță, golind-o, practic, de conținut.

Senatoarea PSD Ecaterina Andronescu i-a rugat pe colegii săi să voteze favorabil propunerea, pe motiv că „este vorba de regândirea puțin a școlilor doctorale și a doctoratelor, în jurul cărora s-au stârnit foarte multe discuții , ca și când derapajul ar fi esența acestor discuții”.

De aceeași părere cu Andronescu a fost senatorul PNL Puiu Hașotti, care a pledat pentru un vot favorabil.

„Mai puțin înseamnă mai mult decât nimic”, le-a transmis Hașotti colegilor.

Dezbaterea nu a durat mai mult de 5 minute.

Însă, în momentul în care ar fi trebuit ca modificările să fie votate, Augustin Mitu a propus amânarea votului final pentru săptămâna viitoare.

În cazul în care ar fi fost supus la vot, dat fiind că în sală erau doar 76 de senatori, proiectul ar fi picat, întrucât intră în categoria legilor organice – care nu pot fi adoptate decât cu 50% plus 1 din numărul total al senatorilor.

Senatul numără în prezent 165 de membri, pentru o lege organică fiind necesare, așadar, cel puțin 83 de voturi exprimate.

TEXT ORIGINAL. Comisia de învățământ a Senatului a modificat masiv, luni, 25 aprilie, prevederile din Legea Educației care vizează retragerea/acordarea titlului de doctor.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Cursurile de investiții care îți promit că te fac milionar printr-o formulă magică. Cum operează firmele de „pariuri la bursă”, ale căror proprietari se filmează în avioane de lux pentru Tik Tok

O firmă care își face agresiv reclamă pe internet spune că are în buzunar o „metodă revoluționară” de a juca la bursă. Pentru a ajunge la acest secret, trebuie însă să plătești 10.500 de euro pentru un „program de mentorat.”

Concret, membrii Comisiei au decis ca titlul de doctor să nu se mai acorde prin ordin de ministru, ci printr-o hotărâre a Senatului fiecărei universități, iar retragerea titlului să rămână, de la intrarea în vigoare a noilor prevederi, tot la latitudinea universităților.

Sporirea autonomiei universităților în ceea ce privește acordarea și retragerea titlului de doctor este ceea ce încercase să facă și ministrul Educației, Adrian Curaj, printr-o Ordonanță de urgență din luna februarie.

La finalul lui martie însă, el declara că a decis să amâne trecerea doctoratului în responsabilitatea universităților, pe motiv că primise reacții negative din mediul academic.

Interesant este că, în varianta adoptată de Comisia de învățământ, senatorii au eliminat unul dintre articolele introduse inițial în Ordonanța Guvernului prin care se operează modificările la Legea Educației.

Reporterul și fotoreporterul PressOne au fost singurii jurnaliști prezenți la ședința de luni a Comisiei de Învățământ din Senat și vă prezintă cele mai importante modificări asupra Legii Educației.

*

11.30. Sala de ședințe a Comisiei de învățământ a Senatului este aproape goală: au venit, deocamdată, doar senatoarea PSD Ecaterina Andronescu (președintele comisiei), Cristiana Anghel (ALDE), vicepreședintele Senatului Cristian Dumitrescu, UNPR-istul Marin Burlea și liberalul Mihai Cristian Dănuț.

Este așteptat și fostul ministru delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, fără de care lucrările nu se pot ține: e nevoie de 6 dintre cei 11 membri, pentru îndeplinirea cvorumului de ședință. La întrunire participă și unul dintre secretarii de stat din Ministerul Educației, Király András György.

Într-un astfel de cadru restrâns, presa e primită cu reticență. Ecaterina Andronescu se stropșește la fotoreporterul PressOne: „Mă întrebați și pe mine când faceți fotografii?”.

În discuție intervine Cristiana Anghel, care o sfătuiește pe senatoarea PSD să se destindă:

„Lăsați-i, doamnă, săracii. Să zâmbim! La începutul carierei, nu știam eu de-astea și m-au prins ca pe muma pădurii, am speriat copiii pe net!”

Ca la un semnal, senatorii prezenți afișează o tentativă de zâmbet, iar Andronescu se liniștește. În sală apare Mihnea Costoiu, iar șefa comisiei dă semnalul începerii ședinței.

Primul punct pe ordinea de zi este proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței 4/2016 privind modificarea Legii Educației 1/2011 (despre care PressOne a scris aici și aici).

Senatorii îi vor dedica o oră de așa-zise dezbateri: de fapt, cu toții au primit dinainte amendamentele, fără ca acestea să fie făcute publice și fără ca presa să aibă acces la ele.

De altfel, la ședința Comisiei nu participă reprezentanți ai vreunui alt for: doar parlamentarii și secretarul de stat din minister.

La începutul ședinței, Ecaterina Andronescu ține un mic discurs pentru urechile presei:

„Punctul 1 de pe ordinea de zi a stârnit nenumărate discuții în presă – se referă la o Ordonanță menită mai degrabă să regândească procedurile de sesizare a structurilor ministerului sau a universităților atunci când apar derapaje de la standardele de calitate sau în ceea ce privește sancțiunile pe care autorii sau instituțiile le-ar putea primi în situația în care există abateri de la etica profesională.

Aveți în fața dumneavoastră o propunere și aveți, de asemenea, rezultatul de la Cameră și v-aș propune să ne centrăm puțin pe faptul în care noi, în calitate de Cameră decizională, am putea să facem clarificări suficiente în așa fel încât să facem acest domeniu să funcționeze mai bine decât până acum.”

"ARACIS obligă oamenii să cotizeze ca la botez"

Față de modificările de la Camera Deputaților, dar și față de textul inițial al Ordonanței Guvernului, senatorii din Comisia de învățământ s-au atins și de articolul 158 din Legea Educației. Acest articol face referire la organizarea studiilor de doctorat.

Cea mai importantă modificare operată de senatori în acest caz vizează articolul 158, alin. 4) din Legea Educației, și stipulează că: „Evaluarea școlilor doctorale se va face de către ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau străinătate”.

În forma actuală, aflată în vigoare, Legea prevede că evaluarea ARACIS se face „pe baza rapoartelor Consiliului Național al Cercetării Științifice referitoare la calitatea cercetării și a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane”.

În traducerea Cristianei Anghel: „Noi dăm totul pe mâna ARACIS”.

O altă modificare importantă prevede că metodologia de evaluare – așadar, criteriile pe baza cărora sunt examinate școlile doctorale – nu va mai fi la latitudinea Ministerului Educației, așa cum este prevede Legea la ora actuală, ci va fi stabilită de către Consiliul ARACIS, cu consultarea Consiliului Național al Rectorilor, după care va fi aprobată prin ordin de ministru.

Altfel spus, cei care vor fi controlați – rectorii universităților – vor stabili și cum vor da socoteală în fața ARACIS.

Problema a fost ridicată și în timpul ședinței, dar Ecaterina Andronescu a expediat-o rapid, pe motiv că „decizia e în continuare a ministrului, fiindcă el aprobă metodologia”.

Senatoarea Cristiana Anghel a fost deranjată de prevederile care lasă în sarcina ARACIS acreditarea școlilor doctorale din universități și, în timpul ședinței, i-a acuzat pe angajații acestei instituții de tot soiul de practici ilegale.

„În momentul în care noi dăm totul pe mâna ARACIS, ARACIS răspunde cumva? Ei fac ce vor, vă spun. În preuniversitar se fac mese ca de botez! Sunt obligați oamenii să cotizeze cu câte un milion!”

Acuzațiile sale au rămas însă fără efect, iar Andronescu s-a mărginit să remarce că „acest lucru este impardonabil”. Prevederile au rămas în picioare.

În plus, Ministerul Educației nu va mai răspunde, potrivit amendamentelor adoptate în ședința Comisiei de învățământ, nici de acordarea calității de coordonator de doctorat.

Amendamentele aprobate în ședința Comisiei stipulează, la articolul 166, alineatul 2):

„Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin hotărârea Senatului universitar sau prezidiului Academiei Române prin atestatul de abilitare, în conformitate cu standardele propuse de CNATDCU și aprobate prin ordin de ministru al Educației Naționale. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internațional”.

În forma actuală, Legea prevede că procedurile privind acordarea atestatului de abilitare sunt elaborate de minister – deci, fără amestecul universităților -, iar calitatea de conducător de doctorat se acordă la propunerea CNATDCU prin ordin de ministru.

Așadar, noutatea este că universitățile ar urma să aibă un cuvânt greu de spus în acordarea calității de conducător de doctorat.

În timpul dezbaterii articolului 166, Anghel a fost din nou vocea rațiunii și a chestionat-o, timid, pe Andronescu:

„Pot să întreb ce înseamnă criterii de evaluare relevante?”

Fostul ministru al Educației a răspuns:

„Adică nu putem stabili niște criterii care erau relevante acum 40 de ani. Ne uităm la ce se întâmplă în toate universitățile din lume și stabilim același lucru și pentru universitățile noastre – relevante la nivel internațional”.

O comisie în plus nu strică

În forma venită de la Camera Deputaților, mai multe alineate ale articolului 168 din Legea Educației au dispărut: cele referitoare la componența comisiei de doctorat, la susținerea publică a tezei ș.a.m.d..

Senatorii au reintrodus aceste articole în Lege, dar, pe lângă comisia de doctorat, au mai înființat un for: o comisie de verificare a comisiei de doctorat.

În termenii Ecaterinei Andronescu, asta înseamnă că:

„După ce comisia care propune acordarea titlului de doctorat – înainte de a ajunge la votul Senatului universității -, Senatul își constituie o comisie de specialiști care verifică încă o dată teza de doctorat și o supune votului Senatului după această verificare. Deci, preia rolul comisiilor CNATDCU, pentru că acum CNATDCU, potrivit dispozițiilor ministerului, a rămas instanță de recurs.”

Din nou, Anghel o faultează ușor pe Andronescu:

„Pot să întreb ceva? Cine va răspunde? Comisia de doctorat sau comisia asta care avea obligația să verifice comisia de doctorat?”

Senatoarea PSD trece însă peste întrebarea Cristianei Anghel direct la punctul următor, care este aprobat fără alte discuții.

Astfel, senatorii introduc în lege o nouă prevedere,care spune că:

„Senatul universității, în baza propunerii făcute de comisia de doctorat privind acordarea/neacordarea titlului de doctor și pe baza raportului comisiei prevăzute la alineatul anterior, în urma propriilor evaluări, hotărăște acordarea/necordarea titlului de doctor.”

În baza hotărârii Senatului, rectorul eliberează diploma de doctor.

În prezent, titlul de doctor se acordă prin ordin de ministru, iar diploma este acordată de către universitate. Potrivit noilor modificări, titlul se va acorda de Senatul universității, iar diploma – de către rector.

Ca urmare a acestor prevederi, renunțarea la titlul de doctor se va face, la cererea titularului, prin decizie a școlii doctorale, dar numai pentru cei care vor beneficia pe viitor de prevederile modificate.

Pentru cei cărora titlul de doctor le-a fost acordat prin ordin de ministru, procedura rămâne aceeași: cererea se adresează tot ministrului.

Deci, în cazul demnitarilor ca Victor Ponta sau Gabriel Oprea – care au fost acuzați de plagiat – tot ministrul va avea cuvântul decisiv.

Pe lângă aceste prevederi, Comisia de învățământ a Senatului a decis, printr-o nouă prevedere, să oblige școlile doctorale să publice anual un raport privind situația tezelor de doctorat, pe care să îl facă public pe site-urile proprii.

„Am băgat 2 sancțiuni în plus!”

Senatorii au operat modificări importante și la capitolul „Pedepse”.

Și, dacă deputații tăiaseră masiv din sancțiunile aplicabile coordonatorilor de doctorate – așadar, celor care tolerează, practic, frauda academică -, senatorii au decis să adauge.

Nu le-au „reparat” însă doar pe cele ciuntite de către deputați, ci au decis să transfere în sarcina universităților și prerogative precum retragerea titlului de coordonator de doctorat.

Altfel spus, corupția din universități va fi judecată de aceleași universități.

Astfel, la articolul 318 din Legea Educației, care stipulează „sancțiunile care se pot aplica personalului didactic și de cercetare (…) de către comisia de etică universitară”, senatorii au introdus și „sancțiuni privind abaterile de la etica universitară în ceea ce privește tezele de doctorat și atestatele de abilitare”.

Cele două sancțiuni sunt:

Potrivit Ecaterinei Andronescu…

… „sesizările privind nerespectarea standardelor de etică sunt transmise în primul rând la comisia de etică a IOSUD (n.r., a școlii doctorale). Comisia de etică face cercetare prealabilă și propune aplicarea sancțiunii privind retragerea titlului de conducător de doctorat. Propunerea comisiei de etică se duce la Ministerul Educației. Ministerul Educației solicită CNATDCU confirmarea sau infirmarea propunerii. În felul acesta, CNATDCU este instanța de recurs. În baza avizului CNATDCU, Minsterul Educației retrage titlul de doctor, iar IOSUD anulează diploma”.

În sfârșit, senatorii au restabilit prevederile articolului 324, privind aceleași sancțiuni – care vizau conducătorii de doctorate, dar aplicate de un alt for –  mai exact, de către Consiliul Național de Etică.

Andronescu a susținut că, astfel, în cazul unor scăpări ale comisiilor de etică din universități, Consiliul Național de Etică va putea face lumină în cazurile de fraudă academică.

La finalul ședinței, secretarul de stat din Ministerul Educației a luat și el cuvântul, doar ca să spună că:

„Specialiștii din minister nu sunt de acord cu modificările Camerei Deputaților”.

Așadar, le-a dat undă verde senatorilor.

Andronescu a intervenit, mulțumită: „Ceea ce s-a și operat”.

Vicepreședintele Senatului Cristian Dumitrescu a tras concluzia: „Deci, noi am venit în întâmpinarea ministerului”.

La final, Dumitrescu s-a burzuluit și el către fotoreporter:

„De ce mă fotografiezi, mă? Nu-s vreo persoană importantă!”

Cele mai importante modificări operate în Legea Educației:

Articolul 146 indice 1, introdus prin OUG 4/2016,  a fost eliminat. Articolul prevedea că:

Diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului.

La art. 158, după alin (3), se introduce alin (3) indice 1, cu următorul cuprins:

În vederea profesionalizării activităților privind organizarea studiilor universitare de doctorat și pentru a asigura schimbul de bune practici, instituțiile coordonatoare de studii universitare de doctorat pot înființa un Colegiu Național Instituțiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat, denumit în continuare CNIOSUD.

Alineatul 7) se modifică astfel:

Școlile doctorale din cadrul IOSUD se organizează prin hotărârea Senatului universitar/Prezidiul Academiei Române pe discipline sau tematici disciplinare și interdisciplinare.

La art. 166, alin. 2) se modifică și va avea următorul cuprins:

Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin hotărâre a Senatului universitar/Prezidiului Academiei Române prin atestatul de abilitare, în conformitate cu standardele propuse de CNATDCU și aprobate prin ordin al ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internațional. Standardele minimale propuse de CNATDCU pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau de gradul profesional și sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar.

La articolul 168, după alineatul 4), se introduc două noi alineate:

– La nivelul fiecărei instituții organizatoare de studii de doctorat, Senatul universitar aprobă constituirea unor comisii, cu rol științific, care să verifice respectarea procedurilor și a standardelor de calitate și etică profesională pentru fiecare teză de doctorat.

– Comisiile prevăzute la alin. anterior analizează în ce măsură au fost respectate procedurile și standardele de calitate și etică profesională pentru fiecare teză de doctorat în parte și elaborează un raport pe care îl prezintă Senatului universitar.

La art. 168, alin 5) se modifică și va avea următorul cuprins:

5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele prevăzute în programul de cercetare științifică și aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea unuia dintre calificativele: „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor.

La art. 168, după alin. 5) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

–În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează elementele de conținut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat și solicit o nouă susținere publică a tezei. A doua susținere publică a tezei are loc în fața aceleiași comisii de doctorat, ca și în cazul primei susțineri. În cazul în care și la a doua susținere publică se obține calificativul „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat propune Senatului universitar neacordarea titlului de doctor și exmatricularea studentului-doctorand.

– Senatul universitar, în baza propunerii formulate de comisia de doctorat privind acordarea//neacordarea titlului de doctor și, după caz, a raportului comisiei prevăzut la alineatul 4 indice 1), în urma propriilor evaluări, hotărăște acordarea sau neacordarea titlului de doctor. În baza hotărârii Senatului universitar de acordare a titlului de doctor, rectorul eliberează diploma de doctor.
Titlul de doctor se acordă, după caz, prin hotărâre a Senatului universitar al IOSUD sau prin hotărârea Prezidiului Academiei Române.

Titularul unui titlu științific poate solicita după caz Ministerului Educației ori IOSUD care i-a acordat titlul de doctor renunțarea la titlul în cauză. În astfel de cazuri, Ministerul Educației ori IOSUD emite actul prin care ia act de renunțare la titlu, în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

La art. 168, alineatul 7) indice 2, se modifică și va avea următorul cuprins:

Actul administrative constatator al titlului științific se anulează la data emiterii actului de revocare și produce consecințe doar pentru viitor.

La articolul 168, după alineatul 9) se introduce alineatul 10), cu următorul cuprins:

Fiecare IOSUD este obligată să elaboreze un raport anual privind situația tezelor de doctorat pe care îl prezintă Senatului universitar spre validare și pe care îl face public prin afișare pe site-ul IOSUD.

Articolul 170 se modifică și va avea următorul cuprins:

1) În cazul nerespectării standardelor de etică profesională, Ministerul Educației Naționale, în baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite de către CNATDCU, CNCS, Consiliul de Etică și Management Universitar sau de către Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării și Inovării, poate lua măsura retragerii acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi student-doctoranzi.

2) Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158.

3) Sesizările cu privire la nerespectarea standardelor de etică profesională sunt transmise comisiei de etică a IOSUD care efectuează o cercetare prealabilă și propune, după caz, aplicarea sancțiunii privind retragerea titlului de doctor.

4) Propunerea comisiei de etică prevăzută la alin.3) se transmite MENCS.

5) MENCS solicit CNATDCU confirmarea sau infirmarea propunerii comisiei de etică.

6) În baza avizului conform al CNATDCU, ministrul educației retrage prin ordin titlul de doctor

7) În baza ordinului prevăzut la alin. 6), IOSUD anulează diploma.
8) Cercetarea și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin 3) și 7) se pot realiza numai în baza legislației în vigoare la data acordării titlului.

La art. 300, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) Susținerea publică a tezei de abilitare în fața unei comisii de specialitate numite de către Senatul universitar/Prezidiul Academiei Române și formată din cel puțin 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în țară sau în străinătate.

La art. 300, alin 5) se modifică și va avea următorul cuprins:

5) Atestatul de abilitare și acordare a calității de conducător de doctorat se realizează prin hotărâre a Senatului universitar/Prezidiului Academiei Române.

Art. 318 se modifică și va avea următorul cuprins:

Sancțiunile care se pot aplica personalului didactic și de cercetare și personalului didactic și de cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea științifică sunt următoarele:

a) Avertisment scris
b) Retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduit
c) Retragerea titlului de doctor
d) Retragerea calității de conducător de doctorat
e) Diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control
f) Suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didactice superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licență
g) Destituirea din funcția de conducere din instituția de învățământ superior
h) Interzicerea, pentru o perioadă determinate, a accesului la finanțarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării
i) Desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Art. 324 se modifică și va avea următorul cuprins:

Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituțiilor de învățământ superior, constatate și dovedite, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării stabilește aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele sancțiuni:
a) Avertisment scris
b) Retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduit
c) Abrogată
d) Abrogată
e) Retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea
f) Destituirea din funcția de conducere din instituția de învățământ superior
g) Desfacerea disciplinară a contractului de muncă
h) Interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanțarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€