Senatorii din Comisia juridică au blocat reforma din Sănătate fără să lase urme

De ce a fost blocată reforma din Sănătate, inițiată de fostul ministru Vlad Voiculescu? Ce argumente au folosit noii senatorii când au respins, încă din comisii, Ordonanța care liberaliza accesul la funcțiile de conducere din spitale?

Pornind de la aceste întrebări, am mers pe firul dezbaterilor din prima jumătate a lunii ianuarie și ne-am lovit de un zid: ședința din 16 ianuarie în care Comisia juridică a Senatului a respins Ordonanța 79/2016 nu a fost consemnată într-un proces-verbal.

Mai mult decât atât: săptămâna trecută, aceeași Comisie juridică – for constituit „pentru pregătirea activităţii de legiferare” și pentru control parlamentar – a decis să nu mai consemneze propriile lucrări în procese-verbale, așa cum impune Regulamentul de organizare și funcționare al Senatului.

Motivul invocat este acela că nu există suficient personal administrativ care să redacteze procesele-verbale.

PressOne a contactat mai mulți senatori care fac parte din Comisia juridică și niciunul nu a putut explica dacă lipsa procesului-verbal determină sau nu invalidarea deciziilor luate în timpul unei ședințe.

Nu există proces-verbal al ședinței

În după-amiaza zilei de 16 ianuarie, plenul Senatului a respins proiectul de lege referitor la Ordonanța de Guvern 79/2016, care era în vigoare din noiembrie 2016.

Această Ordonanță, inițiată de Ministerul Sănătății în mandatul lui Vlad Voiculescu, liberaliza accesul la funcțiile de conducere din spitale și le interzicea managerilor să-și angajeze rudele sau să obțină beneficii de la furnizorii unității. (PressOne a publicat detalii despre acel vot în articolul intitulat „Cum să respingi o reformă în 4 minute”.)

Anterior votului din plen, două Comisii permanente ale Senatului adoptaseră un raport comun de respingere a Ordonanței: Comisia pentru sănătate publică, condusă de senatorul UDMR László Attila, și Comisia juridică, al cărei șef este senatorul PSD Șerban Nicolae.

Ședința Comisiei de sănătate publică avusese loc în 10 ianuarie 2016, însă cea a Comisiei juridice s-a ținut chiar în aceeași zi de 16 ianuarie, înaintea plenului în care s-a votat respingerea Ordonanței 79.

După acel vot, PressOne a solicitat ambelor Comisii permanente cópii ale proceselor-verbale încheiate la finalul ședințelor în care hotărâseră să recomande respingerea Ordonanței.

Voiam astfel să urmărim dezbaterile din Comisii, pentru a afla argumentele invocate de senatori. De regulă, aceste detalii sunt notate în procesele-verbale ale ședințelor.

Două săptămâni mai târziu, în ciuda tuturor termenelor prevăzute de Legea 544/2001 privind accesul la informațiile publice, nu am primit niciunul dintre documentele solicitate.

Comisia juridică a Senatului ne-a răspuns oficial că dezbaterile sale nu mai sunt consemnate prin procese-verbale, așa cum prevede Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei.

Nici pentru încheierea ședinței din 16 ianuarie nu există proces-verbal.

De fapt, pe site-ul Senatului nu există nicio dovadă fizică a faptului că acea ședință, în care s-a respins reforma din Sănătate, a avut loc cu adevărat.

Comisia invocă faptul că ședința a avut caracter public

Răspunsul oficial pe care l-am primit, de două ori, la solicitarea unei cópii după procesul-verbal al ședinței din 16 ianuarie este semnat de șeful Comisiei juridice, senatorul PSD Șerban Nicolae.

Iată-l:

Ce spune Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei juridice

„Art.16. – (1) Lucrările Comisiei se consemnează în procese-verbale şi, prin decizia Comisiei, vor fi stenodactilografiate sau înregistrate audiovideo.

(2) Senatorii care nu sunt membri ai Comisiei, cu încuviinţarea biroului Comisiei, pot examina actele şi documentele acesteia la sediul Comisiei, fără ca lucrările acesteia să fie stânjenite.”

Sursa: pagina web a Senatului

„Nu avem destul personal”

După primirea documentului de mai sus, l-am contactat pe secretarul Comisiei juridice, senatorul PSD Adrian-Nicolae Diaconu, și l-am întrebat de ce nu există un proces-verbal pentru ședința din data de 16 ianuarie.

Acesta a ezitat să ne ofere un răspuns și a cerut mai mult timp pentru „a se documenta”. După care nu a mai revenit cu nicio informație.

Am contactat-o și pe vicepreședinta Comisiei, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, jurist de profesie.

Ea a declarat că a fost decizia Comisiei de a nu mai întocmi procese-verbale la ședințe.

„Am decis astăzi, cu colegii. Nu avem destul personal să întocmească procesele-verbale. Se va înregistra, ne cereți punctual ce vă interesează, și vă răspundem”, a spus Nicoleta Pauliuc.

Ea a adăugat că, în viitor, ședințele Comisiei juridice vor fi eventual înregistrate și postate online.

„– Vom putea găsi în viitor și înregistrarea ședinței din 16 ianuarie?”

Nicoleta Pauliuc: „A, nu, pentru acea ședință, nu…„

„Art. 22. – Constituie abateri disciplinare săvârşite de senatori următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:

(…)

c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;”

Fragment din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei juridice

Vicepreședinta Comisiei juridice nu a dorit să comenteze dacă procedura – sau, mai bine zis, lipsa procedurii, în cazul ședinței din 16 ianuarie – este sau nu în acord cu Regulamentul Senatului.

L-am contactat în acest sens pe fostul senator Eckstein Kovács Péter, care a fost președinte al Comisiei juridice în legislatura 2004-2008.

„Acum, că îmi spuneți, să știți că nici eu nu țin minte să fi avut procese verbale la ședințele Comisiei. Dar la noi nu prevedea Regulamentul așa ceva. 

Dacă este prevăzut în Regulament, atunci este altă poveste și trebuie făcut. Chiar dacă sunt angajați puțini, unul tot se găsește să facă un proces-verbal. Chiar dacă are câteva rânduri, un proces-verbal trebuie făcut. Și pot fi obligați prin instanță să respecte Regulamentul, dacă e nevoie”, a arătat Eckstein Kovács.

Ordonanța care ar sparge feudele din Sănătate

Ordonanța 79/2016, redactată în mandatul ministrului Vlad Voiculescu, liberaliza accesul la funcțiile de conducere în spitalele din România.

Printre reglementările Ordonanței se numără și interdicția ca medicii să primească fonduri de cercetare de la companii care sunt furnizori ai spitalelor unde sunt angajați.

Directorilor de spitale li se interzice să ocupe funcții politice, dar și să angajeze discreționar șefi de secții: aceștia ar trebui angajați prin concurs.

De asemenea, managerilor de spitale și rudelor lor până la gradul 4 li se interzice să dețină acțiuni la firme sau la organizații care au legături patrimoniale cu spitalul sau cu serviciul de ambulanță.

În prezent, pentru aceste funcții poate candida un număr restrâns de persoane, care trebuie să fie medici primari sau cadre didactice ale universităților sau ale facultăților de medicină.

Ordonanța urmărește să întrerupă risipirea banilor publici de către unele rețele de șefi de spitale care, de multe ori, acordă contracte unor firme pe criterii politice, pentru a rămâne în funcții și a-și păstra influența.