Cum să respingi o reformă în 4 minute

„- Vreau să atrag atenția că a fost un proiect introdus abuziv pe Ordinea de zi, fără a fi anunțat!”

Senatorul Mihai Goțiu vorbește în plenul Senatului despre respingerea Ordonanței 79/2016 – care le interzice, printre altele, directorilor de spitale să-și angajeze rudele sau să obțină beneficii de la furnizorii unității. De asemenea, dacă ar deveni lege, Ordonanța ar liberaliza accesul la funcția de manager de spital.

În spatele lui Goțiu, fostul președinte liberal Alina Gorghiu mestecă gumă.

„- Da… Să trecem la vot”, îl expediază, plictisit, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

La vot, Ordonanța este respinsă.

E luni, 16 ianuarie, în jurul orei 16.30, și senatorii au avut nevoie doar de 4 minute pentru a respinge reforma structurilor de putere din sistemul medical.

*

Cum s-a ajuns aici

În 10 ianuarie, Comisia de sănătate publică a Senatului, condusă de senatorul UDMR László Attila, a dat raport negativ Ordonanței de Guvern inițiate în luna noiembrie de Ministerul Sănătății.

Apoi, în 16 ianuarie, și Comisia juridică a Senatului, condusă de senatorul PSD Șerban Nicolae, a decis să respingă Ordonanța. Astfel, s-a întocmit un raport comun de respingere, semnat de președinții celor două Comisii, precum și de secretarii acestora.

Luni, 16 ianuarie, la începutul scurtei dezbateri din Senat, reprezentantul Ministerului Sănătății a anunțat că Ministerul susține raportul de respingere întocmit de cele două comisii.

Acestei poziții i s-au raliat 52 de senatori, printre care și Alina Gorghiu – de altfel singurul senator PNL care a votat pentru respingerea Ordonanței.

Pentru adoptarea pachetului de măsuri conținut în Ordonanță au votat reprezentanții USR și cei ai PNL, precum și două surprize: actualul ministru al Sănătății, Florian Bodog, dar și președintele executiv al PSD, Nicolae Bădălău – care, ambii, sunt senatori.

Ce prevede Ordonanța 79/2016

Ordonanța 79/2016 liberaliza accesul la funcțiile de conducere în spitalele din România. În prezent, pentru aceste funcții poate candida un număr restrâns de persoane, care trebuie să fie medici primari sau cadre didactice ale universităților sau facultăților de medicină.

Printre prevederile Ordonanței se numără și interdicția ca medicii să primească fonduri de cercetare de la companii care sunt furnizori ai spitalelor unde lucrează. Textul mai interzice managerilor de spitale sau rudelor lor până la gradul 4 să dețină acțiuni la firme sau la alte organizații care au legături patrimoniale cu spitalul sau cu serviciul de ambulanță.

Practic, măsurile urmăreau să întrerupă risipirea banilor publici prin intermediul unor rețele de șefi de spitale care acordă discreționar contracte de achiziții firmelor preferate politic, pentru a rămâne cât mai mult în funcții și pentru a-și păstra influența.

Suplimentar, directorilor de spitale le era interzis să ocupe funcții politice, dar și să angajeze discreționar șefi de secții: aceștia ar fi trebuit angajați prin concurs.

Ce s-a întâmplat

În raportul întocmit de Comisia de sănătate publică și de Comisia juridică ale Senatului se arată că Ordonanța se respinge pentru că „factorii direct implicați” nu ar fi fost consultați public și pentru că modificările ar obliga universitățile de medicină să-și „reevalueze implicarea în modul de utilizare a echipamentelor”.

L-am contactat pe senatorul László Attila, șeful Comisiei de sănătate publică, pentru a înțelege mai bine care au fost motivele raportului de respingere.

„Am discutat și cu domnul ministru al Sănătății. E nevoie de unele dintre aceste măsuri, dar nu în forma aceasta. La textul Ordonanței sunt date niște incompatibilități cu grade foarte mari – înțeleg gradul IV de rudenie, dar gradul IV de afinitate?! Cum calculezi gradul IV de afinitate?! 

Apoi, criteriile impuse pentru selecția managerului sunt… Le-am spus și colegilor mei: conform Ordonanței, numai dacă te-ai născut la Casa de Copii poți candida la funcția de manager de spital”, a arătat László Attila, care este medic de profesie.

În opinia sa, avizul dat de Universități la angajarea directorilor medicali sau a șefilor de secții este unul benefic.

„Treaba e că fiecare ar vrea să fie numai el, și cel din clinică, și cel din universitate. E un conflict vechi de 50 de ani, dar, deocamdată, e un sistem care funcționează. Eu cred că generăm un conflict căruia nu-i văd sensul”.

Senatorul UDMR a invocat, în susținerea acestor idei, un punct de vedere comun al rectorilor universităților de medicină din țară. (Puteți citi mai multe detalii despre acest punct de vedere aici.)

Cum a comentat fostul ministru Vlad Voiculescu

După respingerea Ordonanței în Senat, reacția care s-a propagat cel mai intens în rețelele de socializare a fost chiar cea a fostului ministru Vlad Voiculescu.

Într-o postare pe Facebook, el îi îndeamnă pe toți cei revoltați de respingerea Ordonanței să se adreseze parlamentarilor pe care i-au votat și să le ceară aprobarea măsurilor impuse de Ordonanță.

„DE CE FAC ASTA?
DE CE ESTE ATÂT DE IMPORTANT?

Ei bine, JAFUL ale cărui rezultate le vezi acum în sănătate nu s-a făcut doar din Ministerul Sănătății și de la sediile partidelor!

JAFUL cel mai mare s-a făcut în spitale. BANII TĂI au fost furați de manageri CORUPȚI, de manageri NUMIȚI POLITIC, de ei și de PRIETENII LOR din partid, universitate, etc.

Spitalul este instituția cu rol de PÂLNIE în sistem … pâlnia în care se toarnă bani de la CNAS, bani de investiții de la MS, bani de investiții de la primării și consilii județene, bani din fondurile europene, bani care SE SCURG către FIRME PRIETENE și DE FAMILIE!

Te-a mirat ce ai vazut la Malaxa? Domnul doctor (medic primar și cadru universitar, desigur) Secureanu este doar un pește mic. Alți câțiva au fost arestați în cursul anului trecut. Alții urmează. Toți au îndeplinit condițiile de mai sus.

Și da, despre faptele lor ȘTIAU TOȚI!

Cei care i-au NUMIT, cei care i-au MĂRIT, cei care le-au permis sau împreună cu care și-au numit RUDELE și FINII în funcții cheie în spital, cei care i-au pus acolo pentru A ÎȚI FURA BANII.

Banii din taxele tale pentru MEDICI și PERSONALUL din spital care a avut sau va avea grijă de tine și de ai tăi, banii de MEDICAMENTE pe care a trebuit sau va trebui să le cumperi tu pentru că nu se găsesc în spital, banii pentru DEZINFECTANTUL care nu există în recipientul ăla gol de pe perete, banii pentru a repara nenorocitele acelea de CLĂDIRI în care nu îți vine să intri nici sănătos, banii pentru ca tu și ai tăi să te faci bine atunci când AI AVUT sau VEI AVEA NEVOIE de acel spital.

Dacă ei vor avea nevoie, vor merge în străinătate.

Când tu sau ai tăi veți avea nevoie, va trebui să împingi la deal un bolovan imens. Dacă vei avea resursele să îl împingi, te vei salva. Dacă nu, te va strivi, pe tine sau pe cei dragi ție.”

Fragment din postarea lui Vlad Voiculescu

*

Senatorul Mihai Goțiu a povestit pe blogul său de pe site-ul USR cum a decurs ședința de luni, 16 ianuarie, și cum s-au încurcat senatorii la vot.

Inițiativa introducerii pe Ordinea de zi a raportului și a respingerii Ordonanței i-a aparținut senatorului Șerban Nicolae, liderul grupului PSD din Senat, dar și șeful Comisiei juridice.

Ordinea de zi pentru ședința Biroului Permanent s-a tipărit într-un singur exemplar – cel destinat șefului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, relatează Mihai Goțiu.

Apoi, votul cu „încurcătură”:

„În ciuda protestului din plen, majoritatea PSD-ALDE a votat restaurația. E drept, nu fără emoții. Asta pentru că senatorilor Puterii nu le-a fost prea în clar ce trebuie să facă.

Când s-a votat (în plen) raportul Comsiei juridice de respingere a Ordonanței, nu au fost mari probleme – 68 de voturi pentru la 28 împotrivă.

Când s-a trecut la votarea respingerii Ordonanței a intervenit problema! Cum degetul șefului de grup n-a fost coborât la timp, cele 10 secunde (timpul maxim de gândire permis de votul electronic) s-au dovedit insuficiente pentru exercițiul de logică necesar să-l realizeze singuri, așa că s-au mai adunat doar 52 de voturi pentru, la 28 împotrivă. Cât pe ce să asistăm la un act ratat…”, a mai povestit senatorul USR de Cluj.

Ordonanța 79/2016, care este în vigoare din noiembrie 2016, urmează să fie dezbătută și în Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz.