McCullin: "Să fotografiez ce alții nu suportau să privească, asta a fost viața mea"

Raul Ștef

Redactor

Am văzut de curând un film care mi-a ridicat, din nou, întrebările pe care mi le pun aproape de fiecare dată când fac o fotografie.

Speram la răspunsuri, așa că, împreună cu niște prieteni, am dat play și am plecat în căutarea sensului fotografiei în imaginile lui Sir Don McCullin.

Trebuie să știți: în timp ce, la noi, fotografii sunt chemați prin pocnet de degete la nunți, lăsați fără job de proprietari de presă pe care nu-i interesează menirea fotografiei sau fentați printr-un simplu – Save as, în Marea Britanie Don McCullin a fost ridicat la rangul de Sir pentru „servicii aduse fotografiei”. God Save the Queen.

Filmul e un documentar și se numește McCullin (2012, regia: David Morris, Jacqui Morris). Acoperă cei 30 de ani petrecuți de Don McCullin ca fotograf de război.

Din 1969 până în 1984, el a fost starul fotojurnaliștilor de la Sunday Times, pentru care a relatat de la conflicte din toată lumea. Filmul este o mică istorie a fotojurnalismului de război din acea perioadă și o analiză asupra eticii acestei profesii – aflată într-o continuă schimbare.

Mai încărcat de întrebări decât de răspunsuri, documentarul dezvăluie de la început frământările care vor marca întreaga carieră a lui McCullin:

„De ce mă aflu aici, care este sensul, scopul pentru care am venit, ce legătură are asta cu fotografia? Ce bine pot să fac acestor oameni, dintre care mulți, oricum, vor muri?”

McCullin începe să fotografieze la începutul anilor ’50 violențele bandelor londoneze din cartierul Finsbury Park. Succesul primelor imagini îl va ajuta să scape din mediul sărac și plin de violență în care crescuse.

În 1965 se duce în Saigon, unde asistă la prima execuție publică din viața sa. Un prizonier este adus în piață și împușcat în cap. Din strigătele mulțimii se deslușește clar o exclamație: „Ce grozav a fost, ai prins asta?”.

McCullin nu a reușit să uite acel moment. El mărturisește în film că nu a făcut acea fotografie și nici nu a spus asta nimănui, cu atât mai puțin celor de la Sunday Times, care l-ar fi considerat un amator.

După războiul din Vietnam, McCullin a ajuns la convingerea că fotografia nu are nici o legătură cu conflictele, că în meseria aceasta nu este vorba despre imagine, ci despre omenie.

„Fotografia este adevăr atâta timp cât este făcută de un om de bună-credință”, spune el.

Donald McCullin în 1964. Foto: Wikimedia

A continuat să fotografieze evenimente de rezonanță mondială, de la construcția Zidului Berlinului, în anii ’60, unde a mers pe cont propriu, până la conflictul din Congo, unde s-a strecurat în prima linie, dându-se drept mercenar, și unde a asistat la atrocitățile comise de soldați sub comanda britanicului Mike Hoare, cel supranumit Mad Mike.

Sunday Times i-a propus apoi o colaborare pentru un reportaj despre comunitatea de culoare din New Orleans. La acea dată, Sunday Times era ziarul quality cel mai respectat în Anglia.

De la „plecăm azi“ la „avem asigurare?” Cum se schimbă vacanțele în cuplu când apar copiii (P)

Georgiana și Ionuț sunt doi părinți din București, cu doi băieți de 3 și 5 ani. Experiențele lor, prezentate în acest material, construiesc o realitate pe care mulți părinți o împărtășesc, dar o descoperă pe parcurs: în vacanțele de familie, protecția e o necesitate care aduce liniște. 

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Patronul ziarului era lordul Thomson, un Mecena al jurnalismului independent. Acesta era atât de mândru de independența publicațiilor sale, încât avea un card printat cu un jurământ propriu: „Ziarele pe care le dețin sunt independente și nu mă amestec niciodată în politica lor editorială”.

Cariera lui McCullin la Sunday Times s-a încheiat la începutul anilor ’80, odată cu preluarea ziarului de către Rupert Murdoch, care l-a transformat într-unul de lifestyle, care să atragă publicitate.

Ultimul reportaj realizat de McCullin pentru Sunday Times arată copii torturați și înfometați într-un spital din Beirut, capitala Libanului.

„Eram într-un șoc groaznic. Practic, asistam la ce fac oamenii în numele creștinismului. În Liban era un război religios, israelieni împotriva creștinilor și invers.”

Finalul documentarului ni-l arată pe Don McCullin refugiat în fotografie de peisaj și în acțiuni caritabile.

Acum, la bătrânețe, el consideră că fotografia sa nu a influențat istoria, dar, cu siguranță, a fost un martor din primul rând la scrierea ei.