Buburuzele din vechiul turn de apă din Oltenița. Foto: Jeni Marian
07/03/2017
Buburuze la iernat
Câtă bucurie își poate face loc în privirea unei doamne care găsește, cu totul neașteptat, o grămăjoară de buburuze! Zeci de astfel de vietăți s-au strâns într-un colț al vechiului turn de apă din Oltenița, județul Călărași.
Jeni Marian (45 de ani), asistentă medicală la Spitalul Municipal din localitate, le-a descoperit pe 3 decembrie 2016, după ce a vizitat, la parterul turnului, o expoziție de fotografie.
În drum spre vârful construcției, la un nivel intermediar, le-a arătat soțului său și unui prieten al acestuia grupul de buburuze. Și a făcut o poză.
Tustrei au remarcat diversitatea coloritului și a picățelelor de pe spinarea insectelor.
Cineva a zis atunci că n-a mai văzut buburuze negre cu două pete roșii. Și nici buburuze fără picățele.
Specia
„Este vorba despre Harmonia axyridis”, indică, după ce a analizat fotografia, entomologul Rodica Serafim, care se ocupă de colecțiile de insecte de la Muzeul „Grigore Antipa” din București.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
„Iernează. Formează acele aglomerări pentru a se proteja mai bine de frig. Ca și alte insecte, dacă vremea se încălzește semnificativ, ies din starea de amorțeală, dar pentru puțin timp”, explică Rodica Serafim.
Harmonia axyridis diferă de buburuza știută din copilărie, cea cu șapte puncte negre pe fond roșu, Coccinella septempunctata – muza producătorilor de mărțișoare.
Harmonia axyridis provine din Asia, motiv pentru care i se spune și buburuza asiatică. Este o specie invazivă.
Prima semnalare a acestei insecte în România îi aparține lui Cornel Alexandru, care a găsit patru indivizi în 2008, lângă Băița (Hunedoara).
Informația a apărut într-o lucrare semnată de Alexandru împreună cu Adrian Ruicănescu.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Aspectul variat al speciei este descris în lucrare: „Elitrele au un fond variabil de la roşu la oranj pal. Forma tipică are un număr de la 0 la 19 puncte rotunde nebuloase negre, exemplarele melanice având elitrele negre cu 2-6 pete poligonale sau rotunjite roşii sau cu pete roşii în zigzag”.
Extinderea
Pentru că devorează păduchi de plante și alte afide dăunătoare culturilor agricole, buburuza asiatică a fost introdusă în America de Nord (1916) și în Georgia (1927).
Ulterior, a fost adusă în Ucraina (1964), Belarus (1968), Franța (1982) și în Portugalia (1984), iar apoi – și în alte țări europene, se spune în lucrarea „The invasive harlequin ladybug Harmonia axyridis in the Pârâul Pețea natural reserve, northwestern Romania”, scrisă de Adrian Gagiu.
Când nu găsește afide, se hrănește cu larve de gângănii înaripate – inclusiv de Coccinella septempunctata – și chiar cu cele ale propriei specii.
„În zonele în care Harmonia axyridis se înmulțește exagerat există posibilitatea eliminării speciilor autohtone de coccinellidae afidofage, în special a speciei Coccinella septempunctata„, avertizează Ruicănescu și Alexandru.
Prezența în țară a buburuzei asiatice a fost confirmată de „New records of Harmonia axyridis in Romania”, publicată de Melania Stan în 2011. Potrivit studiului, specia mai fusese observată în București și în județele Buzău, Prahova și Giurgiu.
*
Despre vietăți au mai apărut:
Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț
Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței
Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa
Dansul flamingilor în Delta Dunării
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this