Secretistan (II): Ce ascunde Raed Arafat despre “decizia experților” de a păstra școlile deschise

Decizia de închidere a școlilor, care intră în vigoare luni, vine după o alta, luată cu 24 de zile înainte, de a păstra școlile deschise în ciuda faptului că incidența de 6‰ prevăzută de legislația în vigoare atunci urma să fie depășită rapid în marile orașe. 

Acea primă decizie, luată la 1 octombrie, s-a bazat pe opiniile experților din Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României (GTS) – susțin la unison Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. 

Experții s-au întrunit în 29 septembrie, au dezbătut, au formulat recomandarea de a desființa pragul de 6‰, de la care ar fi trebuit închise școlile, și au votat-o „în unanimitate (exclusiv membri cu drept de vot, având competențe medicale/epidemiologice)”, după cum anunța Sorin Cîmpeanu. 

Ședința s-a încheiat cu un document – un proces verbal – care consemnează conținutul discuțiilor și rezultatul votului.

Trei instituții cu rol decisiv în gestionarea pandemiei de COVID-19 au făcut zid, în ultimele săptămâni, în jurul acestui document esențial – pe care PressOne l-a solicitat la data de 30 septembrie. Cele trei instituții sunt: Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Ministerul Educației. 

Documentul este esențial pentru ca publicul să înțeleagă pe ce argumente științifice s-au bazat Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, atunci când au decis eliminarea pragului, motivând că aceasta a fost „decizia experților”.

***

O decizie a experților, valabilă doar trei săptămâni

„Şcolile sunt puternic afectate, este evident, prin elevi şi prin personal, profesori, care se îmbolnăvesc”, spune apăsat președintele Klaus Iohannis, într-o intervenție televizată, după o ședință de criză convocată în data de 20 octombrie, la Cotroceni, a doua zi după cel mai grav bilanț înregistrat în România de la începutul pandemiei: 574 de decese și 18.863 de noi cazuri de infectare.

Cu aceeași voce apăsată, Iohannis anunță că „în mod normal”, de luni, 25 octombrie, școlile intră în vacanță pentru două săptămâni. 

Președintele nu spune ce date stau la baza deciziei pe care o anunță românilor. Nu spune nici dacă există o estimare a impactului acestei măsuri sau cine a propus-o. 

„Guvernul va decide cel târziu vineri (22 octombrie, n. red.)ce restricții intră în vigoare după ce experții vor stabili cu toate detaliile aceste norme”, mai dispune Klaus Iohannis. 

Potrivit informațiilor oficiale, în spitalele din România sunt internați 480 de minori, dintre care 39 la ATI.

Au trecut trei săptămâni de când presa era anunțată că aceiași experți invocați de președintele Klaus Iohannis au decis ca școlile să nu se închidă după depășirea ratei de incidență de 6‰. În acea zi, numărul minorilor internați era 310, dintre care 20 la ATI.

Iată cum a evoluat în ultimele două luni numărul pacienților minori internați cu COVID-19, potrivit graphs.ro:

PressOne a solicitat atunci documentul care conține răspunsul la o întrebare simplă: de ce s-a luat atunci, în 29 septembrie, acea decizie? Care sunt datele și argumentele științifice care au stat la baza ei? 

De atunci și până acum, trei instituții au făcut zid în jurul acelui document, refuzând sistematic accesul publicului la conținutul acestuia: MAI, DSU și Ministerul Educației. Conducătorii ultimelor două s-au aflat atât la ședința de criză de la Cotroceni, unde s-a decis oprirea cursurilor în școli pentru două săptămâni, dar și în GTS – unde s-a decis păstrarea școlilor deschise, în 29 septembrie. 

Am făcut o cronologie a refuzului constant și fățiș al acestor instituții publice de a face public acel document esențial. Să ne întoarcem în…

29 septembrie. Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației, anunță o „unanimitate”

Într-o declarație de presă, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, anunță că GTS a decis decuplarea scenariilor de funcționare a școlilor de rata de infectare din localitate și adoptarea deciziilor de suspendare a prezenței fizice în funcție de cazurile confirmate la nivel de clasă/școală. 

La acea dată, tocmai fuseseră înregistrate peste 10.000 de noi cazuri de infectare și 207 decese, iar incidența depășea 6‰ în municipiul București și județele Ilfov și Timiș. Anunțul lui Sorin Cîmpeanu venea la câteva zile după ce PNL organizase la București congresul partidului, un eveniment cu peste 4700 de participanți din toată țara.

Sorin Cîmpeanu mai adaugă, în declarația sa de presă de atunci, că măsura de menținere a școlilor deschise a fost decisă în tandem cu amplificarea testării în școli. 

Și mai face o precizare ciudată, cel puțin la acel moment: și anume că deciziile GTS, a cărui componență nu era cunoscută de public la acel moment, au fost luate „în unanimitate (exclusiv membri cu drept de vot, având competențe medicale/epidemiologice)”.

Mențiunea dintre paranteze a funcționat ca un steguleț roșu, sugerând că au existat și voci care s-au opus „unanimității”.

30 septembrie. Premierul Florin Cîțu ascultă “decizia experților”

A doua zi, 30 septembrie, pe baza ședinței și deciziei GTS, Consiliul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), condus de premierul Florin Cîțu, emite Hotărârea nr. 76 din 30 septembrie 2021. În acea hotărâre, Florin Cîțu abilita ministerele Educației și Sănătății să permită participarea zilnică cu prezenţă fizică la cursuri, indiferent de rata de incidenţă cumulată cu respectarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2. În plus, cele două ministere erau abilitate să stabilească noile condiții în care se suspendă cursurile sau se închid școlile. 

Tot în 30 septembrie, reporterul PressOne transmite trei solicitări de informații în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public către trei instituții: Ministerul Educației, MAI și DSU. 

Am vrut să putem explica cititorilor noștri cine sunt membrii acestui Grup care a luat o decizie vitală legată de viața copiilor și cadrelor didactice din România la începutul valului 4 al pandemiei, ce specializări au ei și cum funcționează aceste ședințe ale specialiștilor. Și, esențial, am vrut să vedem care sunt datele, studiile sau argumentele științifice care au stat la baza deciziei luate „în unanimitate” de membrii GTS. De ce a fost suspendat acel prag, iar decizia de închidere a școlilor a fost declinată spre directorii acestora?

Am solicitat prin email Ministerului Educației o copie electronică după decizia GTS, care a stat la baza măsurilor anunțate de Sorin Cîmpeanu. 

Am solicitat prin email Departamentului pentru Situații de Urgență documentul de convocare a ședinței GTS din 29 septembrie și componența GTS. 

Am solicitat prin email Ministerului Afacerilor Interne o copie electronică a procesului verbal al ședinței GTS în care s-au luat deciziile anunțate de Sorin Cîmpeanu. 

Ministerul Educației a înregistrat solicitarea PressOne în 30 septembrie. O zi mai târziu, Biroul de presă al Ministerului a transmis PressOne refuzul de a transmite decizia GTS, pe motiv că nu este emitentul „de jure” al documentului. Ministerul Educației a spus să cerem acel document MAI.

Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat solicitarea PressOne în 30 septembrie și a comunicat, câteva minute mai târziu, că a transmis-o mai departe spre soluționare Departamentului pentru Situații de Urgență. 

În fine, Departamentul pentru Situații de Urgență a înregistrat solicitarea în 30 septembrie, dar nu a comunicat, așa cum avea obligația, numărul de înregistrare.

1 octombrie, Grupul de Comunicare Strategică intervine…

…și transmite, pe grupul de WhatsApp prin care comunică cu jurnaliștii, un tabel care conține componența GTS, așa cum a fost ea aprobată în ianuarie 2021 și modificată în august. După câteva ore, Grupul revine și transmite pe același canal doar lista participanților la ședința din 29 septembrie, diferită față de componența GTS transmisă inițial.

Asta pentru că între timp, medicul Andrei Rogoz anunțase, într-o postare pe Facebook, că deși se afla în componența GTS, nu a fost convocat la ședință. Ulterior, Daniela Rajka, președinte al Comisiei de Medicină Școlară în Ministerul Sănătății, declara pentru Edupedu că a participat la acea ședință din 29 septembrie, și, în calitate de președinte al Comisiei de Medicină Școlară, a votat împotriva deciziei de decuplare de indicele 6‰, fără alte măsuri suplimentare și restricții la nivel de societate.

Surse care au participat la ședință au arătat pentru PressOne că, după ce aceasta a votat împotrivă, conducerea Grupului a decis că, de fapt, ea nu avea drept de vot, deși e specializată în medicină școlară. Ca atare, votul a fost reluat fără ea, și de data asta a fost obținută acea unanimitate pe care Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, o preciza foarte atent încă din 30 septembrie. 

Tot în 1 octombrie, pe baza deciziei luate în ședința GTS, miniștrii Educației și Sănătății emit un Ordin comun, prin care implementează decuplarea școlilor de indicele de 6‰. Ordinul mai adaugă că, în cazul în care în clase sunt depistați elevi infectați, cursurile trec în online pentru elevii nevaccinați, cu posibilitatea de revenire la clasă după opt zile și testare cu rezultat negativ, sau 14 zile fără testare. Elevii vaccinați urma să participe, în continuare, la cursuri.

Iată cum au evoluat în ultimele două luni cazurile de infectare printre elevi. În graficul de mai jos, furnizat de graphs.ro, se poate vedea grupa de vârstă 0-9 ani.

Iar graficul de mai jos arată grupa de vârstă de 10-19 ani.

6 octombrie, Raed Arafat semnează un răspuns către PressOne…

… din partea DSU, în care precizează că ședințele GTS sunt convocate „operativ” prin apel telefonic, e-mail și mesageria WhatsApp, deși PressOne solicitase convocatorul ședinței, adică o listă cu persoanele chemate oficial să participe la acea ședință și Ordinea de zi care urma să fie dezbătută

În privința procesului verbal al ședinței GTS în care experții au recomandat păstrarea cursurilor și după ce incidența depășea 6‰, documentul esențial de care vorbeam, DSU, sub semnătura lui Raed Arafat, transmite că acesta ar fi un „document destinat exclusiv uzului intern”. 

Adică tot ceea ce s-a dezbătut la ședința din 29 septembrie, argumentele aduse, pozițiile exprimate de participați cu privire la riscurile privind sănătatea copiilor și a profesorilor sau a măsurilor suplimentare de protecție, precum și consemnarea voturilor, este exclusiv pentru uzul intern al DSU și nu este de interes public. 

PressOne mai primește și o explicație aiuritoare:

„Documentele de acest tip nu presupun ascunderea unor chestiuni neconforme legii, ci protejarea intereselor instituțiilor pentru îndeplinirea rolului acestora, de realizare a serviciului public.”

Raed Arafat, șeful DSU

Cu alte cuvinte, între interesul public de a ști ce date, studii și criterii științifice au stat la baza deciziei de a nu închide școlile, și „interesul instituțiilor publice”, a primat al doilea.

Am mai primit, în acel răspuns oficial, și Hotărârea luată de GTS în urma acelei ședințe. În Hotărâre se arată că procesul verbal al ședinței este anexat acesteia, deci este parte constitutivă a Hotărârii. La finalul documentului transmis, numele și semnătura președintelui GTS sunt secretizate. Să reținem acest detaliu, care se va dovedi relevant ulterior.

7 octombrie, PressOne insistă pentru un răspuns și depune reclamație administrativă

Atunci când autoritățile publice refuză să comunice informații de interes public, cetățeanul român are opțiunea de a contesta refuzul la conducătorul instituției care i l-a furnizat, potrivit Legii 544.

PressOne a depus această reclamație administrativă la MAI și la DSU, în care a arătat că ne-a fost refuzat accesul la un document de interes public fără o motivație legală. În reclamație, reporterul PressOne a solicitat din nou copia electronică după procesul verbal al ședinței GTS de la finalul lui septembrie.

Ambele instituții ar fi trebuit să o înregistreze pe 7 octombrie, doar că reporterul PressOne nu a primit niciun număr de înregistrare. 

13-14 octombrie, cu MAI și DSU

În 13 și 14 mai reporterul PressOne încearcă să obțină, totuși, numere de înregistrare pentru reclamația administrativă trimisă în urmă cu o săptămână la MAI și DSU. 

După două zile de insistențe, telefoane și dialoguri aiuritoare, MAI a înregistrat reclamația administrativă cu data de 14 octombrie, fără să ofere vreo justificare pentru întârziere.

La Departamentul pentru Situații de Urgență, situația e hilară: am primit un număr de înregistrare cu data de 12 octombrie. 

21 octombrie, cercul se închide

La o zi după ce președintele Klaus Iohannis anunță închiderea școlilor, PressOne primește răspuns la reclamația înregistrată la MAI, referitoare la ședința în care s-a votat de către experți să nu se închidă școlile. În documentul semnat de chestorul de poliție Eduard Ionescu, ni se transmite că, de fapt, judecarea reclamației administrative e în afara competenței MAI și „se impune transmiterea acesteia spre analiză” către GTS. 

Președintele GTS, așa cum rezultă din alte Hotărâri publicate ale acestuia, este Raed Arafat. Practic Raed Arafat, președintele GTS, va judeca o reclamație administrativă împotriva unui răspuns semnat de Raed Arafat, șeful DSU.

DSU nu a transmis, până la ora publicării acestui material, un răspuns la reclamație. 

Reporterul PressOne a solicitat și procesul verbal al ședinței GTS din 15 octombrie, în care a fost respinsă carantinarea zonei București-Ilfov, atât MAI, cât și DSU. 

MAI a răspuns deja că, și în acest caz, doar GTS e în măsură să răspundă. 

Știți cine e președintele GTS.