Scrisul care eliberează. Mai devreme

În 16 luni de închisoare, omul de afaceri Dan Voiculescu a scris 8 cărți, potrivit Euractiv.ro. Deci, o carte la 2 luni.

Pentru activitatea sa științifică din spatele gratiilor, pedeapsa lui Voiculescu, condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), ar putea fi scurtată cu 240 de zile.

Cazul său nu e singular. De pildă, în 2014, până în luna noiembrie, 29 de deținuți care voiau să își reducă pedepsele au scris 41 de cărți.

PressOne a încercat să afle cum se poate pune capăt, pe cale legislativă, acestui fenomen.

Deputații au adăugat 10 zile

În prezent, deținuții care solicită eliberarea condiționată pe baza lucrărilor redactate în pușcărie se folosesc de Legea 254 din 2013 privind executarea pedepselor.

Articolul 96, litera f), stipulează că:

„În cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate.”

Potrivit aceleiași Legi, eliberarea condiționată se acordă la cererea persoanei condamnate sau la propunerea unei comisii special alcătuite.

Nu există nici o prevedere care să spună că din comisia de evaluare ar trebui să facă parte cadre didactice, dimpotrivă. Articolul 97 prevede, la alineatul 2, că forul este alcătuit din „judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este și președintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială și un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent.”

Legea 254/2013 a fost inițiată de Guvern, prin Ministerul Justiției, la pachet cu noul Cod Penal și cu noul Cod de Procedură Penală – intrate în vigoare în 2014.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

La data la care legea a ajuns în Camera Deputaților (care a fost cameră decizională), nu a existat nicio dezbatere – așa cum se poate observa din stenograma ședinței respective.

Prevederea-cheie, care permite scurtarea pedepsei în baza unor cărți scrise în penitenciar, fusese modificată anterior, la dezbaterile din comisii. Iar modificarea a fost în favoarea deținuților.

Astfel, dacă în proiectul venit de la Ministerul Justiției se prevedea o reducere a pedepsei cu 20 de zile pentru fiecare lucrare redactată în pușcărie, parlamentarii din Comisia pentru Drepturile Omului (componența comisiei, aici) au mai adăugat 10 zile.

Așa s-a ajuns la formula: la fiecare carte scrisă, o lună mai puțin după gratii.

Un profesor și o editură, atât

Pentru situația creată, vinovat este însă Ministerul Justiției, condus la acea dată de Robert Cazanciuc.

Asta pentru că, potrivit articolului 187 din aceeași Lege 254, Guvernul era obligat ca, în termen de cel mult 6 luni de la intrarea acesteia în vigoare, să adopte un regulament de aplicare a acestui act normativ. Adică să stabilească norme după care comisiile din penitenciare să se ghideze atunci când analizează lucrarea unui deținut.

Acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi, iar regulamentul de aplicare a Legii 254 a rămas la latitudinea conducerii fiecărui penitenciar.

Singurele condiții universal valabile prevăd ca lucrarea să fie coordonată de un profesor universitar și să apară la o editură acreditată.

În plus, cu toate că, până la data intrării în vigoare a Legii 254/2013, mai existaseră cazuri de eliberare a deținuților în baza cărților scrise, juriștii din subordinea fostului ministru al Justiției Robert Cazanciuc au simplificat procedurile.

Astfel, o prevedere privind eliberarea condiționată în baza muncii prestate exista și până la intrarea în vigoare a noilor Coduri. Legea 275 din 2006, prin articolul 276, litera f), le permitea deținuților să beneficieze de 3 zile executate pentru 2 zile de muncă, în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate.

Deținuților le era însă dificil să demonstreze că au lucrat un anumit număr de zile pentru elaborarea unei lucrări, astfel încât cererile de eliberare condiționată cu acest temei erau aprobate relativ rar.

Statisticile comunicate în presă de Administrația Națională a Penitenciarelor arată că în perioada 2007-2008 au fost redactate 6 astfel de lucrări, în 2009 deținuții penitenciarelor din întreaga țară au scris 2 cărți, iar în 2010 au fost redactate 3 lucrări.

În 2011 au fost ceva mai multe cărți scrise după gratii – 11, însă și acest număr este departe de cele 41 de volume apărute în 2014.

Ministrul Raluca Prună: "Să adoptăm un regulament"

În luna septembrie a acestui an, DNA a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la fenomenul „scriitorilor” din pușcării.

CSM a propus ulterior Ministerului Justiției ca deținuții care publică lucrări științifice să dea o declarație conform căreia ei sunt autorii, iar coordonatorii să aibă experiență în elaborarea unor astfel de lucrări.

Tot în septembrie, ministrul de atunci al Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat că la minister ar exista o „intervenție legislativă” pentru limpezirea acestei situații. Între timp, Cazanciuc a fost înlocuit.

Noul ministru, Raluca Prună, a declarat, după o ședință a CSM de la sfârșitul lunii noiembrie, că proiectul elaborat de Ministerul Justiției se află în faza de avizare.

Într-un recent interviu acordat ziarului „România liberă”, ea a detaliat: ministerul se ocupă de elaborarea regulamentului de aplicare a Legii 254, care ar fi trebuit să fie finalizat cel târziu în 2014.

„Pentru a elimina această măsură pe care eu o găsesc discriminatorie, ar trebui să intru la lege, să modific legea. Nu cred că este realist acest lucru și de aceea am înțeles să preiau o inițiativă de modificare a regulamentului Legii executării pedepselor, care instituie un filtru al unei comisii științifice care să ateste caracterul științific al lucrărilor și care trebuia să fie adoptată încă din 2013. Primul pas ar fi să adoptăm un regulament, iar apoi, sigur, sper ca pe durata mandatului meu să pot convinge că este nevoie de o modificare a legii, pe care să o fac cu toate normele în vigoare”, a declarat Raluca Prună (foto) pentru „România liberă”.

Abrogarea articolului 96?

În paralel cu proiectul Ministerului Justiției, mai mulți parlamentari din PNL și UNPR, precum și independenți au depus recent la Senat o inițiativă legislativă care prevede abrogarea articolului 96 din Legea 254/2013.

Ei vor, astfel, ca niciun deținut să nu mai poată fi eliberat condiționat în baza lucrărilor științifice redactate. În expunerea de motive scrie că actuala lege „stimulează impostura și permite fentarea pedepselor”.

„Comisia de eliberare condiționată nu poate avea competența să judece valoarea unei invenții sau a unei lucrări științifice și nici să garanteze că respectiva invenție sau lucrare nu este elaborată de cineva din afara penitenciarului și însușită de deținut contra cost sau în schimbul altor foloase pe care le va furniza ulterior eliberării, autorului real.”

Extras din expunerea de motive anexată propunerii legislative

Unul dintre semnatarii inițiativei, senatorul PNL Dorin Păran, a declarat pentru PressOne că, în opinia sa, abrogarea articolului 96 este „cea mai corectă soluție” pentru stoparea acestui fenomen.

„Dacă dacă ne tot învârtim în jurul cozii și începem să întocmim manuale de redactare a lucrărilor științifice pentru deținuți, mergem mult prea departe. E clar că tot mai mulți profită de legea asta, de lipsa normelor de aplicare, și ajungi la situații de râsu’-plânsu’, când unul ca Gigi Becali este eliberat pentru activitatea sa științifică. Se uită ce înseamnă lucrare științifică: o carte de memorii nu e o lucrare științifică, și nici o carte de bucate nu e!”, a spus Păran.

Senatorul liberal e sceptic cu privire la susținerea proiectului de către parlamentarii PSD. De altfel, pe lista inițiatorilor acestei modificări legislative nu apare niciun social-democrat.

„Există, după cum știți, două variante: fie legea este ‘uitată’ pe undeva, pe la vreo comisie, mai ales dacă nu se interesează nimeni de ea, fie parcursul său este urmărit și, la presiunea media, a organelor judiciare, parlamentarii o vor adopta până în vara lui 2016, când se încheie anul de activitate parlamentară. Fără presiuni din exterior, nu cred să existe voință parlamentară pentru adoptarea acestei legi, din păcate”, a mai declarat Păran.

Savanții

În 2014, fostul vicepremier George Copos a fost condamnat la 4 ani de închisoare în dosarul „Loteria”. După numai un an, a fost eliberat condiționat. Printre altele, datorită prolificei sale activități științifice: în 12 luni, redactase 5 cărți, câștigând astfel 5 luni de libertate.

După eliberare, Copos a fost acuzat de plagiat de tânărul istoric Cătălin Parfene. Acesta susține că una dintre cărțile publicate de fostul patron al Rapidului – „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova”, ar fi copiată după lucrarea sa de masterat. Acuzațiile n-au produs niciun efect, iar Copos a rămas liber. Coordonatorul lucrării de masterat a lui Parfene, profesorul universitar Stelian Brezeanu, este și cel care a avizat științific volumul de istorie scris de Copos în pușcărie.

Printre cei eliberați condiționat în baza lucrărilor redactate se numără Gigi Becali. Iată cum se intitulează cele 4 lucrări științifice semnate de el:

– „Becali. Parlamentul Europei și Parlamentul României”;

– „Becali și politica”;

– „Becali și Steaua”;

– „Muntele Athos – patria ortodoxiei”.

George Becali. Foto: Lucian Muntean

Un alt scriitor de pușcărie este Nicolae Mischie, fost președinte al Consiliului Județean Gorj, care a publicat volumul „Construcția europeană și creștinătatea; Godinești, file de istorie”.

La rândul lui, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a analizat „România – studiu comparativ în trei epoci consecutive – comunism, tranziție și perspectivele comunitare”.

Între timp, alți condamnați care nu și-au ispășit pedeapsa par să doboare noi recorduri publicistice. Este cazul lui Dinel Staicu, fost patron al Universității Craiova, condamnat în 2011 la 7 ani de închisoare în dosarul „Banca Internațională a Religiilor” și, anul acesta, la 9 ani de închisoare pentru fraudarea Transgaz. Până în septembrie 2015, Staicu scrisese 10 cărți.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€