Scandalul arhivei SIPA. Audierea miniştrilor Cristian Diaconescu şi Cătălin Predoiu

Iulia Marin

Redactor

Comisia parlamentară care anchetează fostul Serviciu Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA) a ajuns, miercuri, 25 octombrie, în faza audierii unor foşti miniștri ai Justiției.

Primii doi demnitari chemaţi au fost Cristian Diaconescu, ministru al Justiției în perioada februarie-decembrie 2004, și Cătălin Predoiu, care a ocupat această funcție în intervalul 2008-2012.

Audierea celor doi nu a lămurit însă niciunul dintre misterele privitoare la arhiva SIPA, dimpotrivă. Mai mult, Cristian Diaconescu le-a spus membrilor comisiei că din arhivă au dispărut mapele profesionale a 16 foști demnitari sau magistrați, inclusiv a sa.

Controversele

Suspiciunile asupra activității SIPA au mai multe „izvoare”. Pe de o parte, reglementările legale ale activităţii Serviciului au fost neclare.

În mandatul de ministru al Rodicăi Stănoiu, printr-o Hotărâre de Guvern se legifera posibilitatea ca SIPA să poată acționa și în baza unor informații obținute accidental care vizau procurori, judecători, dar și medici sau persoane din administrația de stat.

Practic, SIPA putea culege informații despre aproape orice persoană care lucra în aparatul de stat.

Inițial, menirea Serviciului a fost alta: în 1991, în mandatul de ministru al Justiției al lui Mircea Ionescu-Quintus, se înființa SIO – Serviciul Independent Operativ, în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor.

Scopul acestei instituții era de a preveni amenințări la siguranța națională provenite din sistemul penitenciar, conform analizei pe această temă publicate în revista Forumul Judecătorilor, în 2009, de actualul președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan.

Altfel spus, SIO era un serviciu de informații care se ocupa exclusiv de supravegherea deținuților.

În 1997, prin HG 65/2010, SIO devenea SIPA și ajungea în subordinea directă a Ministerului Justiției, în mandatul de ministru al lui Valeriu Stoica.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Judecătorul Dana Gârbovan arată în analiza sa de atunci că Ordinele de Ministru semnate de Stoica, prin care se stabileau regulile după care funcționa SIPA, nu au fost publicate nicăieri, deși ar fi trebuit să apară în Monitorul Oficial.

În 2001, Hotărârea de Guvern 1065 din acel an, semnată de ministrul Justiției Rodica Stănoiu, includea următorul pasaj:

Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție acționează în direcția cunoașterii și prevenirii fenomenului corupției. În acest sens sunt avute în vedere următoarele categorii de informații: 

În 2004, ministrul Justiției de la acea vreme, Cristian Diaconescu, emitea o Hotărâre de Guvern prin care, susţinea el, reglementa pentru prima dată activitatea SIPA.

Este vorba despre HG 637/2004, prin care Guvernul schimba denumirea SIPA în DGPA (Direcția Generală de Protecție și Anticorupție) și introducea, la art. 6, alin. 3, posibilitatea ca agenții proaspetei Direcții să:

În acest alineat se mai preciza că astfel de activități se realizează la solicitarea Parchetului General.

Cert este că, printr-o astfel de reglementare, agenții fostei SIPA erau transformați într-un soi de procurori ad-hoc.

În sfârșit, în 2006, prin Hotărârea nr. 127 semnată de ministrul de atunci, Monica Macovei, se stabilea că, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, DGPA se desființează.

Hotărârea mai menționa înființarea unei comisii de inventariere a documentelor aflate în arhiva Direcției, comisie care, potrivit actului normativ:

(4) (…) va preda, potrivit Ordinului Ministrului Justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării , arhivele şi documentele preluate către Arhivele Naţionale, instituţiile din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, prin protocoale încheiate între aceste instituţii şi Ministerul Justiţiei.

Numai că inventarierea nu s-a încheiat în mandatul Monicăi Macovei.

Iar de aici s-au născut alte controverse, alimentate mai ales de articolele publicate în acest an de Evenimentul zilei, în care Macovei este acuzată că, prin interpuși, ar fi sustras documente.

Atât Monica Macovei, cât și judecătorul Cristi Danileț au negat acuzațiile.

Pe blogul său, Danileț a scris:

„Niciun document din arhiva SIPA nu a fost predat vreunei instituții de stat, căci inventarierea nu s-a terminat nici de către comisia Macovei, nici de către cea numită de Chiuariu, întrucât amândoi miniștrii și-au încetat intempestiv activitatea”. 

Ulterior, misiunea de a finaliza inventarierea i-a revenit celui mai longeviv ministru al Justiției din perioada postdecembristă: Cătălin Predoiu.

„Funcționarii din minister, agenți SIPA? Nu cred așa ceva!”

Ce conține, deci, Arhiva SIPA? Cadrul legislativ care i-a reglementat activitatea sugerează că ar putea conține orice tip de informație despre aproape oricine.

Faptul că la șefia SIPA s-au aflat foști oameni din Securitate, ultimul șef fiind generalul Marian Ureche, este de asemenea sugestiv. Pentru Evenimentul zilei, Ureche a declarat în iulie că:

„SIPA a obținut informații de maxim interes legate de ițele intime și încâlcite ale marii corupții, ale crimei organizate, ale traficului de droguri, ale traficului de persoane, ale conexiunilor lor transfrontaliere, despre activități suspecte de terorism, despre posibile acte de corupție din Ministerul de Interne.

Toate aceste date au fost livrate imediat beneficiarilor: Ministerului Justiției, Procurorului General, Parchetului Național Anticorupție, serviciilor de informații, potrivit competențelor lor”.

La polul opus, judecătorul Cristi Danileț a apărut chiar într-o telegramă Wikileaks cu afirmații potrivit cărora arhiva ar fi inclus detalii despre viața intimă a judecătorilor.

Despre mapele profesionale dispărute a vorbit, cam în aceeași perioadă, Ingrid Mocanu, fostă consilieră a lui Gabriel Oprea, al cărei nume a fost vizat de DNA.

Mocanu spunea încă din vară, deci, că fratele consilierului prezidențial Andrei Muraru, Alexandru Muraru, ar fi sustras din arhivă 17 dosare, inclusiv al fostului judecător Corneliu Turianu și ale unor foști miniștri.

Pe de altă parte, Ingrid Mocanu a acuzat și alți membri ai comisiilor desemnate de Monica Macovei că ar fi intrat în arhivă și ar fi sustras dosare, în aceeași perioadă în care Dan Andronic publica în Evenimentul zilei materiale în care susținea că mai multe documente ar fi fost copiate.

În tot acest context tulbure, declarațiile fostului ministru Cristian Diaconescu, potrivit cărora mapa sa profesională ar fi dispărut din minister, în loc să facă lumină asupra afirmațiilor făcute de Dan Andronic, nu fac altceva decât să sporească misterul.

Pentru că Diaconescu spune că nu cunoaște nimic altceva despre activitatea SIPA, nici despre conținutul mapei care îl privea.

Cristian Diaconescu, fost ministru al Justiției. Foto: Lucian Muntean

„Undeva în anul 2016, am fost chemat la poliție în legătură cu un dosar deschis, cred, în 2015-2016, la sesizarea domnului Turianu. A făcut sesizare la Parchet, după care s-a dispus neînceperea, a mers în instanță, după aceea, s-a casat neîncetarea (n.r. – urmăririi penale), s-a dispus continuarea cercetării și este vorba de o serie de dosare scoase din arhivă. 

Când am dat declarațiile, m-a întrebat ofițerul, corect, dacă s-au exercitat acte de presiune. Am spus că nu și, evident, dacă am pretenții civile, dar, repet, este singura situație pe care o știu în legătură cu un anume gest”, a spus Diaconescu, miercuri, în fața comisiei de anchetă, precizând că nu știe nimic referitor la „persoanele susceptibile a fi învinuite”. 

Întrebat dacă, în perioada cât a fost ministru al Justiției, problema SIPA a fost ridicată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Diaconescu a răspuns că nu.

De asemenea, întrebat dacă în aceeași calitate a primit vreodată informări de la agenții SIPA, Cristian Diaconescu a negat.

„Nu mi-am închipuit că se poate așa ceva. În legătură cu alte aspecte, că ar exista o structură care se ocupă cu strângerea de date personale, nu mi-am imaginat. În 2004 era ultimul subiect la care m-aș fi putut gândi”, a spus fostul ministru.

În sfârșit, întrebat dacă suspecta faptul că mai mulți angajați din minister ar fi fost agenți SIPA, Diaconescu a zâmbit și a replicat:

„Funcționarii din minister, agenți SIPA? Nu cred așa ceva!”.

Predoiu: Două persoane au mers să investigheze dacă a fost vreun incendiu

Fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu a fost cel în mandatul căruia, în sfârșit, arhiva SIPA a fost securizată.

Predoiu spune că el, personal, nu a văzut niciodată unde erau ținute documentele, dar a trimis două persoane în arhivă nu pentru a vedea conținutul dosarelor, ci „pentru a investiga dacă a fost vreun incendiu”. 

Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției. Foto: Lucian Muntean

„Două persoane s-au deplasat și au văzut dacă arhiva este în regulă – dacă a fost vreun incendiu, o inundație. Nu au făcut o muncă de inventariere, au făcut o vizită pentru a investiga dacă a fost vreun incendiu. Apoi, au făcut pur și simplu sigilarea.

Deci, este mult spus că s-a intrat – s-a sigilat arhiva în mandatul meu. Deci, au fost cei doi, au întocmit proces-verbal, au vizitat arhiva, au văzut că totul este în regulă și ulterior au mers – a doua sau a treia zi – aceleași persoane au mers și au pus sigiliul pe ușă.”

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu l-a mai întrebat pe Cătălin Predoiu și în ce condiții a semnat raportul care fusese redactat de membrii comisiei Chiuariu, raport publicat, de asemenea, de Evenimentul zilei.

Liviu Pleșoianu, deputat PSD. Foto: Lucian Muntean

În raport, printre altele, se spune că membrii comisiilor desemnate de Monica Macovei nu și-au îndeplinit atribuțiile, dar și că documentele găsite în arhivă arătau suspect, având mențiuni care indicau că fuseseră copiate sau că anumite pasaje fuseseră șterse.

Revenind la discuțiile din comisie, Predoiu – a cărui semnătură se găsește pe raport – a declarat că l-a semnat, dar „nu în raport cu conținutul” documentului, ci doar pentru că așa era procedura.

„Raportul respectiv a fost clasificat de cei care l-au făcut, asta e tot ce pot să spun. Semnătura de care vorbiți nu s-a dat în raport cu conținutul, ci asta e procedura la minister.

Neclasificându-l eu, nu mai puteam să-l declasific, pentru că potrivit legii declasificarea trebuie făcută de o instanță superioară celei care a făcut clasificarea. Tot ce puteam eu să fac era să-l trimit la instituția care are incidență pe acecastă problemă.”

Adică la Consiliul Suprem de Apărare a Țării – CSAT.

Predoiu a declarat în final că raportul a ajuns la CSAT, dar nu a fost niciodată pus pe ordinea de zi.

„Nu eram eu în poziția să fac ordinea de zi”, a mai spus el, arătând că „noi, cel puțin, am reușit să securizăm într-un fel, să terminăm cu aceste temeri că se intră în arhivă.” 

Acuzat că o vânează pe Macovei, Șerban Nicolae promite audierea Rodicăi Stănoiu

Deși judecătorii au atras atenția că, practic, SIPA a funcționat ilegal până în 2004, activitatea comisiei parlamentare de anchetă nu vizează, în obiectivele enunțate, decât perioada de după mandatul Rodicăi Stănoiu.

În obiectivele enunțate aici, conducerile celor două Camere au decis că această comisie are drept obiective:

La finalul ședinței, deranjat de un articol apărut în mediul online potrivit căruia comisia pe care o conduce ar viza-o mai ales pe Monica Macovei și ar evita să ancheteze derapajele SIPA produse până în 2004, Șerban Nicolae le-a declarat jurnaliștilor prezenți că o va chema la audieri și pe Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în Guvernul Năstase.

În respectivul articol, Şerban Nicolae era acuzat că o ocolește pe Rodica Stănoiu. Până acum, ea este singurul fost ministru al Justiției care a admis public că ar fi primit note informative de la SIPA privind viața personală a magistraților.

Senatorul PSD Șerban Nicolae, supărat pe presă. Foto: Lucian Muntean

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€